Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 martie 2025: Liderii europeni, cu excepția lui Viktor Orban, reafirmă sprijinul pentru #Ucraina; Statele membre UE aprobă o plată de aproape 3,5 miliarde de euro pentru #Ucraina; UE amână două săptămâni taxele vamale de retorsiune împotriva SUA, pentru a mai da o șansă negocierilor cu Donald Trump; UE îi cere Israelului să pună capăt operațiunilor sale militare din Fâșia Gaza; Comisia Europeană a prezentat Cartea albă a apărării - Pregătire 2030; Comisia Europeană ia măsuri în vederea extinderii oportunităților financiare pentru cetățenii și întreprinderile din UE; Curtea Penală Internațională (CPI) cere sprijinul UE pentru a supraviețui în următorii ani după sancțiunile impuse de președintele american, Donald Trump.


* Liderii statelor UE participanți, în 20 martie, la un summit european la Bruxelles și-au reafirmat angajamentul de a susține în continuare Ucraina în războiul cu Rusia și de a menține presiunea asupra acesteia din urmă, dar declarația semnată la finalul summitului nu menționează ajutorul de 40 de miliarde de euro cerut pentru Ucraina de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit agențiilor EFE și Reuters. ''Uniunea Europeană va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar regulat și predictibil'', se arată în documentul cu concluziile summitului, pe care premierul conservator ungar Viktor Orban a refuzat să-l semneze. Comisiei Europene i se solicită în declarație ''să ia rapid toate măsurile necesare pentru avansarea finanțării prin Mecanismul pentru Ucraina'' și prin intermediul G7. Textul reafirmă sprijinul UE pentru ''o pace integrală, justă și durabilă, bazată pe principiile Cartei ONU și pe dreptul internațional'', iar pentru atingerea acestui obiectiv UE este ''dispusă să sporească presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancțiuni și prin consolidarea aplicării celor existente'', și consideră că Rusia trebuie să despăgubească Ucraina pentru pagubele provocate de război.


Consiliul Uniunii Europene
* Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde, la 17 martie, celei de-a treia plăți către Kiev, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina, constând în granturi și împrumuturi nerambursabile, potrivit EFE. Obiectivul principal al acestui mecanism este acela de a sprijini stabilitatea macrofinanciară, redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, a declarat Consiliul într-un comunicat. Cu această plată, Ucraina a primit în total până acum aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism intrat în vigoare în urmă cu un an. Consiliul a concluzionat luni că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare stabilite pentru a primi o plată suplimentară din acest fond.

* Consiliul Uniunii Europene a dat pe 18 martie undă verde creării Mecanismului pentru creștere și reformă pentru Republica Moldova, un nou instrument pentru sprijinirea reformelor legate de UE și a creșterii economice în această țară, potrivit unui comunicat difuzat pe www.consilium.europa.eu. Acest instrument este pilonul financiar al Planului de creștere pentru R.Moldova prezentat de Comisia Europeană în octombrie 2024. El va sprijini R.Moldova în perioada 2025-2027 și ar urma să furnizeze granturi de până la 385 de milioane de euro și împrumuturi de până la 1,5 miliarde de euro. Aceste împrumuturi vor avea condiții extrem de favorabile, cu perioade de rambursare lungi și rate ale dobânzii avantajoase. Plățile vor face obiectul unor condiții stricte în termeni de realizare a reformelor incluse în Agenda pentru reformă. Fondurile vor fi disponibilizate de două ori pe an, pe baza solicitărilor guvernului R. Moldova și după verificarea de către Comisia Europeană a îndeplinirii tuturor condițiilor aferente din Agenda pentru reformă.


Parlamentul European
* Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Teresa Ribera, a semnalat în 18 martie importanța tehnologiilor verzi drept un motor pentru consolidarea competitivității Uniunii Europene și o garanție a faptului că blocul comunitar nu este lăsat în urmă în actuala cursă globală pentru inovare, potrivit agenției EFE. ''Nu există competitivitatea europeană dacă nu pornim motorul verde'', a spus Ribera cu ocazia prezenței la Comisia de Mediu a Parlamentului European, pentru a explica Pactul pentru o Industrie Curată, prezentat luna aceasta de Executivul comunitar. Vicepreședintele Comisiei pentru Tranziție Curată, Justă și Competitivă a lansat un apel de a ''face Europa o putere globală în producția curată, așa cum fac multe alte teritorii''.


Comisia Europeană
* Ucraina va trebui să aștepte un nou angajament de asistență militară din partea Uniunii Europene, întrucât deocamdată nu au fost soluționate detalii esențiale, a afirmat, în 17 martie, șefa diplomației europene Kaja Kallas, la reuniunea miniștrilor de externe din UE desfășurată la Bruxelles, potrivit DPA. Kaja Kallas a propus furnizarea unei asistențe cuprinse între 20 și 40 de miliarde de euro în acest an pentru Ucraina, cu contribuții bazate pe puterea economică a fiecărui stat membru. Pentru a evita potențiale veto-uri, participarea ar urma să fie voluntară, potrivit unui proiect consultat de DPA. Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, se opune acestui nou ajutor european pentru Kiev, susținând că o astfel de asistență nu face altceva decât să prelungească războiul.

* Italia și Spania au precizat, la 17 martie, la reuniunea miniștrilor europeni de externe desfășurată la Bruxelles, că nu sunt pregătite să susțină o propunere a șefei diplomației UE, Kaja Kallas, de a angaja până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar european pentru Ucraina în acest an, potrivit Reuters. Acest plan ar presupune o dublare a ajutorului militar oferit Ucrainei de UE pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, anul trecut sprijinul european oferit Kievului însumând aproximativ 20 de miliarde de euro. Propunerea prevede ca statele membre să contribuie fiecare la acest ajutor în funcție de 'ponderea economică' pe care o au în interiorul blocului comunitar. După reuniunea de luni a miniștrilor europeni de externe, Kaja Kallas a declarat că propunerea ei a fost primită cu un 'sprijin politic larg', iar discuțiile intră acum în detalii. Potrivit diplomaților, această propunere are un sprijin puternic din partea țărilor din nordul și estul Europei, în schimb unele țări din sud sunt mai reticente. Din rândul țărilor est-europene, Slovacia a semnalat că nu va obstrucționa acest plan, dar va refuza să contribuie, în timp ce Ungaria a exclus la rândul ei orice implicare. Aceste două țări oricum nu oferă ajutor militar Ucrainei, dar oficialii europeni afirmă că ele nici nu ar trebui să poată bloca propunerea, întrucât contribuțiile vor fi voluntare.

* Uniunea Europeană i-a cerut, în 18 martie, Israelului să pună capăt operațiunilor militare în Fâșia Gaza, după ce forțele israeliene au efectuat cele mai violente lovituri de la începutul armistițiului, potrivit DPA. De asemenea, blocul comunitar îi solicită Israelului să ''dea dovadă de reținere și să reia accesul fără obstacole al ajutorului umanitar și furnizarea electricității către Gaza''. Israelul a promis, în 18 martie, că va continua ofensiva în Fâșia Gaza până la întoarcerea tuturor ostaticilor, după ce forțele sale au efectuat cele mai violente lovituri de la începutul armistițiului, soldate cu peste 400 de morți, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

* Uniunea Europeană nu a primit până în 19 martie informații de la Statele Unite referitoare la progresul negocierilor privind Ucraina între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, potrivit dpa. Șefa diplomației europene Kaja Kallas a declarat că UE încearcă să organizeze discuții pentru a aduna informații de la sursă. Ea a spus că au existat deja contacte cu oficiali ucraineni, care au fost însă reticenți în a comenta apelul telefonic, în timpul căruia Trump a încercat să-l convingă pe Putin să accepte o încetare a focului în războiul din Ucraina. Kallas a evaluat informațiile făcute publice atât de Rusia, cât și de SUA și a concluzionat că ''Rusia nu își dorește cu adevărat să facă niciun fel de concesie''. ''În acest moment, se pune întrebarea ce se va întâmpla'', a mai spus ea.

* Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat, în 19 martie, Cartea albă a apărării - Pregătire 2030. De asemenea, executivul comunitar a prezentat, ca parte a planului ReArm Europe, un pachet de apărare ambițios ce le oferă statelor membre pârghii pentru investiții în capabilitățile de apărare, indică un comunicat al Comisiei Europene difuzat pe website-ul său. Cartea albă a apărării prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor esențiale de capabilitate și pentru a construi o bază industrială puternică a apărării. Documentul le propune statelor membre modalități de a investi masiv în apărare, de a achiziționa sisteme de apărare și de a construi disponibilitatea industriei de apărare europene pe termen lung, aspecte esențiale pentru securitatea Europei. ''Era dividentelor păcii este de mult apusă. Trebuie să investim în apărare, să ne consolidăm capabilitățile și să avem o abordare proactivă față de securitate. Luăm o măsură hotărâtă, prezentând o foaie de parcurs pentru ''Pregătire 2030'', cu cheltuieli pentru apărare sporite, investiții importante în capabilitățile industriale de apărare europene. Trebuie să cumpărăm mai mult european, pentru că asta înseamnă consolidarea bazei industriale și tehnologice a apărării europene. Aceasta înseamnă stimularea inovației și crearea unei piețe UE pentru echipamentele de apărare'', a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

* Comisia Europeană a adoptat, în 19 martie, strategia sa privind uniunea economiilor și investițiilor, o inițiativă-cheie menită să îmbunătățească modul în care sistemul financiar al UE direcționează economiile către investiții productive, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Scopul său este de a oferi cetățenilor UE un acces mai larg la piețele de capital și opțiuni de finanțare mai bune pentru întreprinderi. Acest lucru poate stimula bogăția cetățenilor, stimulând în același timp creșterea economică și competitivitatea UE. ''Prin propunerea de astăzi privind o uniune a economiilor și investițiilor obținem o dublă victorie. Gospodăriile vor avea oportunități mai multe și mai sigure de a investi în piețele de capital și de a-și spori bogăția. În același timp, întreprinderile vor avea un acces mai ușor la capital pentru a inova, a se dezvolta și a crea locuri de muncă de calitate în Europa'', a afirmat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

* Comisia Europeană a anunțat în 20 martie că amână cu două săptămâni, până la jumătatea lunii aprilie, aplicarea primelor contramăsuri de răspuns față de taxele vamale asupra importurilor de oțel și aluminiu impuse de SUA, încercând să mai dea astfel o șansă negocierilor cu Washingtonul pentru evitarea unui război comercial, potrivit Reuters și EFE. Administrația președintelui american Donald Trump a impus începând cu data de 12 martie taxe vamale de 25% asupra tuturor importurile de oțel și aluminiu, indiferent de țara de proveniență. Ca represalii, Comisia Europeană a anunțat că va impune începând din aprilie taxe vamale pentru o diversitate de produse importate de statele UE din SUA, în valoare totală de până la 26 de miliarde de euro. Aceste taxe vamale de retorsiune au fost stabilite de Comisia Europeană să intre în vigoare în două trepte, respectiv pentru o parte din produsele din listă să se aplice de la 1 aprilie, iar pentru celelalte de la jumătatea lunii aprilie. Prin noua decizie, anunțată în 20 martie, executivul comunitar a hotărât să alinieze pentru jumătatea lunii aprilie calendarul aplicării taxelor vamale pentru cele două liste de produse, sperând ca până atunci să ajungă totuși la o înțelegere cu Washingtonul.

* Uniunea Europeană va furniza un ajutor financiar suplimentar în valoare de 1 miliard de euro Ucrainei, sub forma unui împrumut ce va fi rambursat din valorificarea activelor rusești înghețate în UE, a transmis, la 20 martie, DPA. ''Cu plata de astăzi de 1 miliard de euro, ne reiterăm angajamentul ferm față de Ucraina'', a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. ''Ajutăm țara să păstreze direcția economiei și să reconstruiască infrastructura esențială avariată de agresiunea rusă. Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât este necesar'', a adăugat ea. Acest sprijin al UE face parte din inițiativa G7 (principalele state industrializate ale lumii) ce are în vedere furnizarea unui sprijin financiar de 45 de miliarde euro pentru Ucraina până în 2027.


Curtea Penală Internațională (CPI)
* Președinta Curții Penale Internaționale, Tomoko Akane, a avertizat, în 19 martie, că instanța ''are nevoie de sprijinul Uniunii Europene pentru a supraviețui în următorii ani'' după ce administrația americană a președintelui Donald Trump i-a impus sancțiuni și a asigurat că aceste măsuri afectează deja activitatea CPI și creează ''imprevizibilitate'' în rândul personalului, potrivit EFE. Într-o intervenție în fața Comisiei pentru Drepturile Omului a Parlamentului European, Akane a subliniat că CPI ''are nevoie ca UE să modifice statutul de blocare pentru a contracara efectele sancțiunilor americane'' deoarece, potrivit ordinului executiv semnat de președintele american Donald Trump în luna februarie, oricine cooperează cu persoanele de pe lista sa ar putea fi sancționat, inclusiv ONG-uri. ''Curtea este activă în întreaga lume și se așteaptă ca activitatea importantă din faza premergătoare procesului să continue să crească în unele situații, cum ar fi Afganistan, Bangladesh, Myanmar, Republica Centrafricană, Darfur, Libia, Mali, Palestina, Filipine și Ucraina. Și toată această muncă va fi amenințată de sancțiunile SUA'', a avertizat Akane. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)