logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Sărbătoarea Fallas din Valencia

Image

Fallas reprezintă o tradiție a comunităților din regiunea Valencia și a diasporei sale, care sărbătorește venirea primăverii. Evenimentele din cadrul sărbătorii se desfășoară anual între 14 și 19 martie.

Principala caracteristică a festivităților Fallas este ''falla'' gigantică, un monument format din figurine (''ninot''), create de artiști și meșteri locali, cu trimitere la problemele sociale actuale - notează https://ich.unesco.org/. Ridicată în piața orașului, ''falla'' este aprinsă la sfârșitul festivalului, pe 19 martie, simbolizând venirea primăverii, purificarea și o întinerire a activității sociale comunitare.

În fiecare an, o regină Fallas (Fallera Mayor de Valencia) este aleasă pentru a promova festivitatea pe tot parcursul anului, încurajând localnicii și vizitatorii să participe.



''Deschideți-vă inimile! Ridicați bannerele și strigați cu mine: Trăiască Valencia! Trăiască Fallas!'' Aceasta este chemarea reginei pentru participarea la una dintre cele mai mari petreceri ale Occidentului, ''unul dintre cele mai flamboaiante festivaluri care există în prezent'', dezvăluie povestitorul în materialul documentar prezentat pe site-ul UNESCO.



Cronicile medievale spun povestea unor copii care aruncau lemne în foc atunci când ziua devenea mai luminoasă. Alții vorbesc de dragoni, care din vârful focurilor își dăruiau și ei flăcările pentru protecție și fertilitatea culturilor. În urmă cu aproape 200 de ani, locuitorii aruncau lucrurile pe care nu le mai foloseau și le ardeau. Totuși, bazele sărbătorii pe care o întâlnim și astăzi în Valencia s-au pus în urmă cu aproximativ 150 de ani, când câteva străzi ale orașului au fost invadate de monumente ciudate fabricate din lemn, pânză și ceară - un festival care a ajuns să numere peste 700 de ''fallas'' în multe localități din regiunea valenciană și chiar mai departe. Mai mult, la fel ca grecii antici, valencienii au dus sărbătoarea Fallas oriunde au mers.



Festivalul este descris în documentarul amintit ca un sistem planetar cu un nucleu solar - ''Falla''. ''Falla'' este un monument artistic și efemer la care lucrează, timp de un an, mulți oameni. Forma finală a acestuia este instalată pe 15 martie. Monumentul are o structură interioară din lemn, acoperită de carton, pânză și materiale noi. Putem deduce treptat trăsăturile satirice ale monumentului prin poveștile pe care le spun ''ninoții''. ''Ninot'' reprezintă sâmburele monumentului ''Fallas'', cu propria identitate și poveste. La picioarele ''ninoților'' pot fi citite câteva rânduri satirice care abordează subiecte arzătoare. ''Fallas'' sunt integrate în rețeaua urbană și transformă orașul într-un organism viu. În fiecare an, societatea votează democratic pentru grațierea celui mai bun ''ninot''. Această figurină va fi salvată de foc și va deveni parte a Muzeului ninoților, un loc al respectului pentru trecut și tradiție, evidențiază sursa citată.



Cunoștințele și abilitățile asociate practicii se transmit în cadrul familiilor, în special celor implicați în construirea ''ninoților'' care aparțin diferitelor bresle dintre comunitățile participante. Cetățenii se reunesc în ''Casal'', unde lucrează tot anul pentru acest scop. Aici se creează Comisiile Fallas - asociațiile locale responsabile de coordonarea activităților culturale, sociale și de susținere. Unul dintre cele mai importante grupuri este reprezentat de artiștii Fallas, dintre care arhitecții cumulează jumătate, iar cealaltă jumătate este formată din pictori, sculptori, ingineri, designeri. În 2011, procesul de creare a ''Fallas'' a fost inclus în programa de pregătire vocațională, amintește documentarul realizat de Junta Central Fallera pentru UNESCO.



Sărbătoarea Fallas oferă o oportunitate pentru creativitatea colectivă și protejarea artelor și meșteșugurilor tradiționale. Este, de asemenea, o sursă de mândrie comunitară, contribuie la identitatea culturală și sporește coeziunea socială. În trecut, sărbătoarea a reprezentat, de asemenea, o modalitate de păstrare a limbii valenciene atunci când era interzisă.



Festivalul are și o coloană sonoră originală. Muzica tradițională valenciană, cântată la instrumente autentice, acompaniază multe dintre momentele sărbătorii. Fanfarele defilează pe străzi, au loc mese în aer liber și focuri de artificii. Un element de bază și intransferabil este jocul pulberii. Timp de câteva zile, Valencia devine un nor de praf, al cărui miros duce vizitatorii în altă lume.



Pe 19 martie, toate monumentele Fallas sunt arse. În această noapte, multe orașe din Valencia devin scena unor focuri imense. Focul purificator face ca totul să o ia de la început. ''Ca pasărea Phoenix renăscută din cenușă, stările sufletești și energia se vor ridica din nou pentru a construi noile Fallas pentru următorul an'' - conchide naratorul documentarului.

În programul festivalului din 2025, pe 19 martie, la ora locală 12.00, are loc o liturghie solemnă în cinstea lui Sant Josep, la Catedrala din Valencia, oficiată de arhiepiscopul Valenciei, Enrique Benavent, organizată de Junta Central Fallera și Gremio de Carpinteros, la care participă ''Falleras Mayores de Valencia'' și gărzile lor de onoare, potrivit https://www.visitvalencia.com/. De asemenea, începând cu ora 19.00, este programată Parada focului (Fuego Parade), pornind de la Calle de la Paz până la Plaza de la Porta la Mar. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

 

Sursa fotografiilor: ich.unesco.org

Afisari: 416

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 18-04-2025 10:00

18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor

În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare

Documentare 18-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)

În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.

Documentare 18-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu

Documentare 18-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c

Documentare 18-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie

Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 17-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru

Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au

Documentare 17-04-2025 10:45

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)

Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.

Documentare 17-04-2025 08:45

FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)

Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și

Documentare 17-04-2025 08:30

FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i

Documentare 17-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)

În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr

Documentare 17-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi

Documentare 17-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice

Documentare 17-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie

Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 16-04-2025 15:00

CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir

Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S

Documentare 16-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului

Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.