PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Sărbătoarea Fallas din Valencia

Fallas reprezintă o tradiție a comunităților din regiunea Valencia și a diasporei sale, care sărbătorește venirea primăverii. Evenimentele din cadrul sărbătorii se desfășoară anual între 14 și 19 martie.
Principala caracteristică a festivităților Fallas este ''falla'' gigantică, un monument format din figurine (''ninot''), create de artiști și meșteri locali, cu trimitere la problemele sociale actuale - notează https://ich.unesco.org/. Ridicată în piața orașului, ''falla'' este aprinsă la sfârșitul festivalului, pe 19 martie, simbolizând venirea primăverii, purificarea și o întinerire a activității sociale comunitare.
În fiecare an, o regină Fallas (Fallera Mayor de Valencia) este aleasă pentru a promova festivitatea pe tot parcursul anului, încurajând localnicii și vizitatorii să participe.
''Deschideți-vă inimile! Ridicați bannerele și strigați cu mine: Trăiască Valencia! Trăiască Fallas!'' Aceasta este chemarea reginei pentru participarea la una dintre cele mai mari petreceri ale Occidentului, ''unul dintre cele mai flamboaiante festivaluri care există în prezent'', dezvăluie povestitorul în materialul documentar prezentat pe site-ul UNESCO.
Cronicile medievale spun povestea unor copii care aruncau lemne în foc atunci când ziua devenea mai luminoasă. Alții vorbesc de dragoni, care din vârful focurilor își dăruiau și ei flăcările pentru protecție și fertilitatea culturilor. În urmă cu aproape 200 de ani, locuitorii aruncau lucrurile pe care nu le mai foloseau și le ardeau. Totuși, bazele sărbătorii pe care o întâlnim și astăzi în Valencia s-au pus în urmă cu aproximativ 150 de ani, când câteva străzi ale orașului au fost invadate de monumente ciudate fabricate din lemn, pânză și ceară - un festival care a ajuns să numere peste 700 de ''fallas'' în multe localități din regiunea valenciană și chiar mai departe. Mai mult, la fel ca grecii antici, valencienii au dus sărbătoarea Fallas oriunde au mers.
Festivalul este descris în documentarul amintit ca un sistem planetar cu un nucleu solar - ''Falla''. ''Falla'' este un monument artistic și efemer la care lucrează, timp de un an, mulți oameni. Forma finală a acestuia este instalată pe 15 martie. Monumentul are o structură interioară din lemn, acoperită de carton, pânză și materiale noi. Putem deduce treptat trăsăturile satirice ale monumentului prin poveștile pe care le spun ''ninoții''. ''Ninot'' reprezintă sâmburele monumentului ''Fallas'', cu propria identitate și poveste. La picioarele ''ninoților'' pot fi citite câteva rânduri satirice care abordează subiecte arzătoare. ''Fallas'' sunt integrate în rețeaua urbană și transformă orașul într-un organism viu. În fiecare an, societatea votează democratic pentru grațierea celui mai bun ''ninot''. Această figurină va fi salvată de foc și va deveni parte a Muzeului ninoților, un loc al respectului pentru trecut și tradiție, evidențiază sursa citată.
Cunoștințele și abilitățile asociate practicii se transmit în cadrul familiilor, în special celor implicați în construirea ''ninoților'' care aparțin diferitelor bresle dintre comunitățile participante. Cetățenii se reunesc în ''Casal'', unde lucrează tot anul pentru acest scop. Aici se creează Comisiile Fallas - asociațiile locale responsabile de coordonarea activităților culturale, sociale și de susținere. Unul dintre cele mai importante grupuri este reprezentat de artiștii Fallas, dintre care arhitecții cumulează jumătate, iar cealaltă jumătate este formată din pictori, sculptori, ingineri, designeri. În 2011, procesul de creare a ''Fallas'' a fost inclus în programa de pregătire vocațională, amintește documentarul realizat de Junta Central Fallera pentru UNESCO.
Sărbătoarea Fallas oferă o oportunitate pentru creativitatea colectivă și protejarea artelor și meșteșugurilor tradiționale. Este, de asemenea, o sursă de mândrie comunitară, contribuie la identitatea culturală și sporește coeziunea socială. În trecut, sărbătoarea a reprezentat, de asemenea, o modalitate de păstrare a limbii valenciene atunci când era interzisă.
Festivalul are și o coloană sonoră originală. Muzica tradițională valenciană, cântată la instrumente autentice, acompaniază multe dintre momentele sărbătorii. Fanfarele defilează pe străzi, au loc mese în aer liber și focuri de artificii. Un element de bază și intransferabil este jocul pulberii. Timp de câteva zile, Valencia devine un nor de praf, al cărui miros duce vizitatorii în altă lume.
Pe 19 martie, toate monumentele Fallas sunt arse. În această noapte, multe orașe din Valencia devin scena unor focuri imense. Focul purificator face ca totul să o ia de la început. ''Ca pasărea Phoenix renăscută din cenușă, stările sufletești și energia se vor ridica din nou pentru a construi noile Fallas pentru următorul an'' - conchide naratorul documentarului.
În programul festivalului din 2025, pe 19 martie, la ora locală 12.00, are loc o liturghie solemnă în cinstea lui Sant Josep, la Catedrala din Valencia, oficiată de arhiepiscopul Valenciei, Enrique Benavent, organizată de Junta Central Fallera și Gremio de Carpinteros, la care participă ''Falleras Mayores de Valencia'' și gărzile lor de onoare, potrivit https://www.visitvalencia.com/. De asemenea, începând cu ora 19.00, este programată Parada focului (Fuego Parade), pornind de la Calle de la Paz până la Plaza de la Porta la Mar. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: ich.unesco.org
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)