Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată la 4 februarie și este coordonată de Uniunea pentru Controlul Internațional al Cancerului (Union for International Cancer Control - UICC). Prin catalizarea acțiunilor personale, colective și guvernamentale, lucrăm împreună pentru a reimagina o lume în care milioane de decese cauzate de cancer sunt prevenite, iar accesul la tratamente și îngrijiri salvatoare de vieți este echitabil pentru toți, indiferent cine ești și unde locuiești, notează https://www.worldcancerday.org/.

Ziua Mondială împotriva Cancerului a fost inițiată la 4 februarie 2000 la Summitul Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu de la Paris.

În fiecare an, sute de activități și evenimente au loc în întreaga lume, adunând comunități, organizații și cetățeni în școli, spitale, piețe, parcuri, săli de conferințe comunitare, lăcașuri de cult, sedii de companii, pe străzi și online, acționând ca un memento puternic că toți avem un rol de jucat în reducerea impactului global al cancerului.

UICC desfășoară campanii de Ziua mondială a cancerului în cicluri de trei ani pentru a permite o explorare mai profundă a unei teme particulare și a obține un impact mai mare. Tema Zilei mondiale a cancerului pentru perioada 2025-2027 este 'United by Unique', având ca scop plasarea oamenilor în centrul îngrijirii și explorarea de noi modalități pentru a face diferența.

Cancerul este mai mult decât o simplă diagnosticare medicală - este o chestiune profund personală. În spatele fiecărui diagnostic se află o poveste umană unică - povești de durere, suferință, vindecare, reziliență, dragoste și multe altele, subliniază sursa citată. De aceea, o abordare centrată pe oameni în îngrijirea cancerului, care integrează pe deplin nevoile unice ale fiecărei persoane, cu empatie și compasiune, duce la cele mai bune rezultate în sănătate.

Fiecare experiență cu această boală este unică și va fi nevoie de noi toți, uniți, pentru a crea o lume în care privim dincolo de boală și vedem persoana înaintea pacientului, o lume în care nevoile oamenilor și comunităților sunt în centrul sistemelor de sănătate, punctează https://www.worldcancerday.org/.

Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial, reprezentând aproape 1 din 6 decese la nivel global. Cancerul pulmonar, de prostată, colorectal, de stomac și de ficat sunt cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați, în timp ce cancerul de sân, colorectal, pulmonar, cervical și tiroidian sunt cele mai frecvente în rândul femeilor, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). La nivelul anului 2022, s-au înregistrat 19,9 milioane de cazuri noi de cancer la nivel mondial și se așteaptă ca acest număr să crească la 35 de milioane până în 2050. Numărul de decese provocate de cancer este mai mare la nivel global decât cel cauzat de HIV/SIDA, malarie și tuberculoză laolaltă. Cel mai frecvent diagnosticat cancer este cancerul pulmonar (12,4% din toate cazurile), urmat de cancerul mamar (11,5%) și cancerul colorectal (9,6%). Cancerul pulmonar este principala cauză de deces (18,7% din toate decesele), urmat de cancerul colorectal (9,3%) și cancerul hepatic (7,8%), conform unui raport din 2024 publicat pe https://www.cancercontrol.info/.

Radioterapia este o modalitate de tratament împotriva cancerului din ce în ce mai importantă și eficientă, dar subutilizată. Se estimează că aproximativ 50% dintre pacienții cu cancer vor avea nevoie de radioterapie ca parte a tratamentului lor și că aceasta face parte din terapia pentru 40% dintre vindecările de cancer și este o modalitate esențială pentru primele cinci tipuri de cancer enumerate. Aproximativ 58 de țări nu au deloc facilități de radioterapie; aceasta este o problemă deosebit de acută în Africa, un continent care deservește peste un miliard de oameni, unde 26 din 59 de țări nu beneficiază deloc de radioterapie. În Europa, 46% dintre țări nu ajung nici măcar la 70% dintre pacienții care au indicație pentru a primi tratament. Radioterapia este un tratament eficient și din punct de vedere al costurilor, dar modelele actuale de finanțare și livrare nu sunt aliniate pentru acest scop. În Europa, unde aproximativ 5% din bugetul de sănătate este alocat pentru cancer, doar 5-7% din bugetele pentru cancer sunt alocate pentru acest tratament salvator de vieți.

În Regiunea Mediteraneană de Est (EMR) a OMS, majoritatea cazurilor de cancer sunt diagnosticate într-un stadiu avansat, când tratamentele sunt mai puțin eficiente. Estimările modelate arată că până în 2030, regiunea va avea cea mai mare creștere a poverii cancerului dintre toate cele șase regiuni ale OMS.

Regiunea cuprinde 22 de state membre din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Vest, cu o populație totală de aproximativ 712 milioane de persoane. Multe dintre aceste state împărtășesc similarități în limbă, religie și cultură, dar variază semnificativ în ceea ce privește situația economică, dezvoltarea sistemului de sănătate și provocările din sănătate întâmpinate. În 2020, peste 700.000 de oameni au fost diagnosticați cu cancer în EMR și, din păcate, aproximativ 500.000 și-au pierdut viața din cauza cancerului în același an, conform https://www.cancercontrol.info/. Iar estimările OMS arată că acest număr se poate dubla până în 2040.

***

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată și în România. La 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat două propuneri legislative, prin care 1 octombrie a fost declarată Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, iar 4 februarie - Ziua luptei împotriva cancerului. Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 4 februarie - Ziua luptei împotriva cancerului, la 13 octombrie 2015. În expunerea de motive a actului normativ se arată că Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei universale a luptei cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris.

La 10 noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 4 februarie drept Ziua luptei împotriva cancerului, iar Legea 274/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015. Potrivit Legii 274/2015, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și organizațiile nonguvernamentale pot acorda, cu acest prilej, susținere materială și financiară pentru organizarea de evenimente dedicate creșterii nivelului de educație sanitară și a gradului de conștientizare în ceea ce privește această maladie. Totodată, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot realiza și pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Țara noastră se află pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin, iar speranța de viață la naștere a populației din România fiind mai mică cu 5,4 ani decât media Uniunii Europene, arată textul Petiției pentru susținerea organizării și implementării cu celeritate a programelor de screening populațional și diagnostic precoce, publicată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) la 4 decembrie 2024. La acest moment, în România nu este funcțional niciun program de screening, avertizează petiția. În acest context, Societatea Română de Medicină Preventivă (SRMP) a creat un Plan Național de Screening, destinat reducerii incidenței și mortalității prin cancer și îmbunătățirii generale a sănătății populației.

Propunerea adresată Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Comisiei de Sănătate a Senatului României vizează înființarea unor Centre Regionale de Screening care să ofere servicii gratuite de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, cancerului mamar, cancerului colorectal, cancerului pulmonar și cancerului de prostată. Centrele vor fi dotate cu echipamente moderne și personal medical dedicat exclusiv screening-ului, asigurând servicii accesibile și de înaltă calitate. Aceste centre vor funcționa alături de un Registru Național de Screening care să monitorizeze și să gestioneze datele pacienților, facilitând prevenția și urmărirea stării de sănătate.

La 28 ianuarie 2025, FABC a organizat evenimentul online ''Puterea Exemplului - Cancerul de Col Uterin'' indicând vaccinarea anti-HPV și screeningul regulat drept soluții pentru prevenirea a mii de decese premature prin cancer de col în rândul femeilor din România. Anual, deși acest tip de cancer poate fi prevenit, peste 3.000 de femei primesc acest crunt diagnostic, 1.700 își pierd viața și alte zeci de mii se confruntă cu povara leziunilor precanceroase. Conform GLOBOCAN, cancerul de col uterin este al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din România. Circa 50% dintre femeile ce primesc acest diagnostic au sub 55 de ani, în 75% din cazurile noi de boală fiind vorba de femei aflate la vârsta activă, de până în 65 ani.

Aceste decese premature - înainte de vârsta de 75 de ani - contribuie semnificativ la scăderea speranței de viață a populației. Raportul OECD subliniază că, dacă România ar îmbunătăți accesul la prevenție, diagnostic și tratament pentru cancer, ar putea înregistra beneficii semnificative. Printre acestea se numără prevenirea unui deces prematur din trei cauzat de cancer și creșterea speranței medii de viață a populației cu 8 luni. În cazul cancerului de col uterin, prevenția eficientă - prin vaccinarea HPV, screening periodic și tratament timpuriu - poate reduce riscul de apariție a bolii cu până la 90%, oferind astfel o soluție viabilă pentru reducerea acestei poveri.

Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) subliniază că, în România, cancerul este a treia cauză principală de mortalitate, iar 1 din 5 decese premature (20%) este cauzat de această afecțiune, incluzând și cazurile de cancer de col uterin. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)