Unul dintre cei mai mari actori români de comedie, interpret strălucit al unor personaje din piesele lui Caragiale, Grigore Vasiliu Birlic a impresionat publicul și criticii teatrali prin creațiile sale actoricești complexe, având capacitatea de a trece foarte ușor de la un rol din registrul tragic la un rol din registrul comic și invers, se menționează pe site-ul https://m.cinemagia.ro/.

Numele de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind o poreclă pe care a primit-o mai târziu datorită succesului înregistrat cu piesa având același nume, jucată la începutul carierei sale.

Actorul Grigore Vasiliu Birlic, 1951.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Grigore Vasiliu Birlic s-a născut la 24 ianuarie 1905, la Fălticeni, județul Suceava, iar tatăl său era negustor. A absolvit în anul 1924 cursurile Liceului ''Nicu Gane'' din Fălticeni, conform https://m.cinemagia.ro/.

Și-a dorit să se facă clovn, dar tatăl său s-a opus, iar în ce privește actoria familia sa o considera ca fiind o meserie neserioasă, menționează site-ul https://teatrultanase.ro/. Astfel, tânărul Grigore Vasiliu s-a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuți, iar în timpul studiilor a făcut și figurație la Teatrul Național din Cernăuți. Distribuit de regizorul Aurel Maican în comedia ''Musca spaniolă'' de Arnold și Bach, se bucură de un mare succes la public, fiind astfel angajat ca actor la Teatrul Național din Cernăuți.

Actorul Grigore Vasiliu Birlic, in timpul unui spectacol de teatru, 1952.

Foto: (c)  DUMITRU COVACI/Arhiva istorică AGERPRES

''Și, totuși, Grigore Vasiliu pică de 7 ori examenul de admitere la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuți. Motivul avea să devină unul dintre atuurile actorului, care a recunoscut: 'eram peltic și scuipam când vorbeam' '' (https://teatrultanase.ro/). Ulterior a absolvit Conservatorul de artă dramatică din București, se amintește în volumul '1234 cineaști români' (Editura Științifică, București, 1996).

Calitățile actoricești, jocul inimitabil, expresivitatea îi sunt tot mai mult remarcate de regizori. La București a jucat pe scenele diverselor companii particulare, în piese regizate de Sică Alexandrescu și Ion Iancovescu, pe scena Teatrului Vesel, înființat de regizorul Sică Alexandrescu împreună cu dramaturgul Tudor Mușatescu și care ținea spectacolele într-o sală mică dintr-un pasaj de pe Bulevardul Elisabeta.
Sică Alexandrescu și Tudor Mușatescu au creat special spectacole pentru Grigore Vasiliu Birlic, toate având un mare succes la public.

Piesa de teatru 'Revizorul', jucată la Teatrul Naţional (Sala Studio), în imagine actorii: Grigore Vasiliu Birlic (stg.) şi Marcel Anghelescu (dr.)., 1952

Foto: (c)  MIRCEA KESSLER/Arhiva istorică AGERPRES

A jucat astfel în piesele ''Micul Weber'' și ''Otto Elefantul'' de Arnold și Bach, ''Arde nevastă-mea'' de A. Vercourt și Jean Bever, ''Prostul din baie'' de Ernest Fiese și Karl Fellman, ''Așternutul de mătase'' de A. Birabeau și G. Dolley, ''Părintele cățeilor'' de Glinger și Taussig, ''Împăratul'' de Luigi Bonelli, având roluri în care se face din nou remarcat pentru comicul înnăscut.

A urmat rolul titular din farsa ''Birlic'' de Arnold și Bach, adaptată special pentru el de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu. Grigore Vasiliu înregistrează un succes uriaș, iar identificarea actorului cu acest rol l-a determinat să-și ia pentru totdeauna numele personajului interpretat.

Piesa de teatru 'Revizorul', jucată la Teatrul Naţional (Sala Studio), în imagine actorul Grigore Vasiliu Birlic, 1952.

Foto: (c)  MIRCEA KESSLER/Arhiva istorică AGERPRES

Grigore Vasiliu Birlic a jucat în numeroase piese de teatru, precum și în numeroase filme, excelând în roluri în registru comic, cucerindu-și publicul fie și numai prin simpla sa prezență. Memorabile sunt rolurile sale din ecranizări după I.L. Caragiale. A interpretat, de asemenea, numeroase roluri în piese de teatru radiofonic.

La începutul anilor '40, joacă pe scena Sălii Savoy rolul Vijelie, în comedia muzicală ''Acceleratul 402'', scrisă special de N. Stroe și V. Vasilache, pentru el și Nora Piacentini.

Actorul Grigore Vasiliu Birlic în piesa O noapte furtunoasă, de IL Caragiale, unde a interpretat rolul lui Iordache Brinzovenescu, 1953.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

A avut o îndelungată și prestigioasă carieră la Teatrul Național din București. A jucat, de asemenea, și pe scena Teatrului de Comedie din București, una dintre piese fiind ''Burghezul gentilom'' de Moliere (1961). Majoritatea pieselor lui Caragiale în care a fost distribuit au fost montate pe scena Teatrului Național din București de Sică Alexandrescu. A fost Coana Eftimița în ''Conu' Leonida față cu reacțiunea'', Crăcănel în ''D'ale carnavalului'', Iordache Brânzovenescu în ''O scrisoare pierdută''. A mai jucat în ''Doctor fără voie'' de Moliere, ''Mielul turbat'' de Aurel Baranga, ''Revizorul'' de N.V. Gogol, ''Steaua fără nume'' de Mihail Sebastian, toate în regia lui Sică Alexandrescu, în ''Ultima oră'' de M. Sebastian. A jucat, de asemenea, în ''Nunta lui Krecinski'', de Suhovo-Kobâlin, în piesa ''Topaze'', a lui Marcel Pagnol, și în ''Omul cu mârțoaga'', de Gheorghe Ciprian.

Pe scena Teatrului ''Tănase'' a mai jucat în ''Primul spectacol'', iar în stagiunea 1954-1955, în spectacolul ''Visele se împlinesc'', și a revenit, peste ani, cu reluarea pentru public a piesei de succes care îl consacrase, ''Birlic'', pe care a și regizat-o. (https://teatrultanase.ro/). În 1956, la Festivalul Goldoni de la Veneția, Sică Alexandrescu a prezentat piesa ''Bădăranii'' cu Alexandru Giugaru, George Calboreanu și Grigore Vasiliu Birlic.

În cinematografie a debutat, în 1934, în filmul ''Bing-Bang'' (alături de Stroe și Vasilache, care semnează și regia), după care au urmat: ''Doamna de la etajul II'' (1937, regia Dezideriu Major), ''Viața învinge'' (1951, regia Dinu Negreanu), ''Vizita'' și ''Lanțul slăbiciunilor'' (1952, regia Jean Georgescu), ''O scrisoare pierdută'' (1953, regia Sică Alexandrescu, Victor Iliu), ''Directorul nostru'' (1955, regia Jean Georgescu), ''Două lozuri'' (1957, regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi), ''D-ale carnavalului'' (1958, regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles), ''Doi vecini'' (1958, regia Geo Saizescu), ''Băieții noștri'' (1959, regia Anastasia Anghel, Gheorghe Vitanidis), 'Telegrame'' (1959, regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi), ''Aproape de soare'' (1960, regia Savel Stiopul), ''Bădăranii'' (1960, regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi), ''Întâlnirea'' (1961, regia Aurel Miheles), ''Post-restant'' (1961, regia Gheorghe Vitanidis), ''Doi băieți ca pâinea caldă'' (1962, regia Andrei Călărașu), ''Lumină de iulie'' (1963, regia Gheorghe Naghi), ''Pași spre lună'' (1963, regia Ion Popescu-Gopo), ''Mofturi 1900'' (1964, regia Jean Georgescu), ''Titanic vals'' (1964, regia Paul Călinescu), ''Les fêtes galantes'' (''Serbările galante'', 1965, regia Rene Claire), ''Corigența domnului profesor'' (1966, regia Haralambie Boroș), ''Steaua fără nume'' (1966, regia Henri Colpi).

Printre rolurile care l-au făcut celebru se numără Lefter Popescu din ''Două lozuri'', Crăcănel din ''D'ale carnavalului'', Costăchel Gudurău din ''Telegrame'', Spirache Necșulescu din ''Titanic vals'', Jupân Canciano din ''Bădăranii'', Brânzovenescu din piesa ''O scrisoare pierdută'' ș.a.

Grigore Vasiliu Birlic a primit, în 1953, titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române ''pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă'', apoi și titlul de Artist al Poporului. În 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I ''pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice''.

S-a stins din viață la 14 februarie 1970, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.

Monumentul actorului Grigore Vasiliu Birlic din Cimitirul Bellu.

Foto: (c)  MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES

În 2010, cu prilejul împlinirii a 105 ani de la nașterea sa, a fost lansat filmul documentar 'Măria Sa, Birlic!', realizat de Carmen Olaru, realizatoare de televiziune la TVR Iași. Tot în 2010 a fost creat Festivalul Internațional de Teatru pentru Tineret 'Grigore Vasiliu Birlic', care are loc în fiecare an la Fălticeni. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)