PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Grigore Vasiliu Birlic

Unul dintre cei mai mari actori români de comedie, interpret strălucit al unor personaje din piesele lui Caragiale, Grigore Vasiliu Birlic a impresionat publicul și criticii teatrali prin creațiile sale actoricești complexe, având capacitatea de a trece foarte ușor de la un rol din registrul tragic la un rol din registrul comic și invers, se menționează pe site-ul https://m.cinemagia.ro/.
Numele de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind o poreclă pe care a primit-o mai târziu datorită succesului înregistrat cu piesa având același nume, jucată la începutul carierei sale.
Actorul Grigore Vasiliu Birlic, 1951.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Grigore Vasiliu Birlic s-a născut la 24 ianuarie 1905, la Fălticeni, județul Suceava, iar tatăl său era negustor. A absolvit în anul 1924 cursurile Liceului ''Nicu Gane'' din Fălticeni, conform https://m.cinemagia.ro/.
Și-a dorit să se facă clovn, dar tatăl său s-a opus, iar în ce privește actoria familia sa o considera ca fiind o meserie neserioasă, menționează site-ul https://teatrultanase.ro/. Astfel, tânărul Grigore Vasiliu s-a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuți, iar în timpul studiilor a făcut și figurație la Teatrul Național din Cernăuți. Distribuit de regizorul Aurel Maican în comedia ''Musca spaniolă'' de Arnold și Bach, se bucură de un mare succes la public, fiind astfel angajat ca actor la Teatrul Național din Cernăuți.
Actorul Grigore Vasiliu Birlic, in timpul unui spectacol de teatru, 1952.
Foto: (c) DUMITRU COVACI/Arhiva istorică AGERPRES
''Și, totuși, Grigore Vasiliu pică de 7 ori examenul de admitere la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuți. Motivul avea să devină unul dintre atuurile actorului, care a recunoscut: 'eram peltic și scuipam când vorbeam' '' (https://teatrultanase.ro/). Ulterior a absolvit Conservatorul de artă dramatică din București, se amintește în volumul '1234 cineaști români' (Editura Științifică, București, 1996).
Calitățile actoricești, jocul inimitabil, expresivitatea îi sunt tot mai mult remarcate de regizori. La București a jucat pe scenele diverselor companii particulare, în piese regizate de Sică Alexandrescu și Ion Iancovescu, pe scena Teatrului Vesel, înființat de regizorul Sică Alexandrescu împreună cu dramaturgul Tudor Mușatescu și care ținea spectacolele într-o sală mică dintr-un pasaj de pe Bulevardul Elisabeta.
Sică Alexandrescu și Tudor Mușatescu au creat special spectacole pentru Grigore Vasiliu Birlic, toate având un mare succes la public.
Piesa de teatru 'Revizorul', jucată la Teatrul Naţional (Sala Studio), în imagine actorii: Grigore Vasiliu Birlic (stg.) şi Marcel Anghelescu (dr.)., 1952
Foto: (c) MIRCEA KESSLER/Arhiva istorică AGERPRES
A jucat astfel în piesele ''Micul Weber'' și ''Otto Elefantul'' de Arnold și Bach, ''Arde nevastă-mea'' de A. Vercourt și Jean Bever, ''Prostul din baie'' de Ernest Fiese și Karl Fellman, ''Așternutul de mătase'' de A. Birabeau și G. Dolley, ''Părintele cățeilor'' de Glinger și Taussig, ''Împăratul'' de Luigi Bonelli, având roluri în care se face din nou remarcat pentru comicul înnăscut.
A urmat rolul titular din farsa ''Birlic'' de Arnold și Bach, adaptată special pentru el de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu. Grigore Vasiliu înregistrează un succes uriaș, iar identificarea actorului cu acest rol l-a determinat să-și ia pentru totdeauna numele personajului interpretat.
Piesa de teatru 'Revizorul', jucată la Teatrul Naţional (Sala Studio), în imagine actorul Grigore Vasiliu Birlic, 1952.
Foto: (c) MIRCEA KESSLER/Arhiva istorică AGERPRES
Grigore Vasiliu Birlic a jucat în numeroase piese de teatru, precum și în numeroase filme, excelând în roluri în registru comic, cucerindu-și publicul fie și numai prin simpla sa prezență. Memorabile sunt rolurile sale din ecranizări după I.L. Caragiale. A interpretat, de asemenea, numeroase roluri în piese de teatru radiofonic.
La începutul anilor '40, joacă pe scena Sălii Savoy rolul Vijelie, în comedia muzicală ''Acceleratul 402'', scrisă special de N. Stroe și V. Vasilache, pentru el și Nora Piacentini.
Actorul Grigore Vasiliu Birlic în piesa O noapte furtunoasă, de IL Caragiale, unde a interpretat rolul lui Iordache Brinzovenescu, 1953.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
A avut o îndelungată și prestigioasă carieră la Teatrul Național din București. A jucat, de asemenea, și pe scena Teatrului de Comedie din București, una dintre piese fiind ''Burghezul gentilom'' de Moliere (1961). Majoritatea pieselor lui Caragiale în care a fost distribuit au fost montate pe scena Teatrului Național din București de Sică Alexandrescu. A fost Coana Eftimița în ''Conu' Leonida față cu reacțiunea'', Crăcănel în ''D'ale carnavalului'', Iordache Brânzovenescu în ''O scrisoare pierdută''. A mai jucat în ''Doctor fără voie'' de Moliere, ''Mielul turbat'' de Aurel Baranga, ''Revizorul'' de N.V. Gogol, ''Steaua fără nume'' de Mihail Sebastian, toate în regia lui Sică Alexandrescu, în ''Ultima oră'' de M. Sebastian. A jucat, de asemenea, în ''Nunta lui Krecinski'', de Suhovo-Kobâlin, în piesa ''Topaze'', a lui Marcel Pagnol, și în ''Omul cu mârțoaga'', de Gheorghe Ciprian.
Pe scena Teatrului ''Tănase'' a mai jucat în ''Primul spectacol'', iar în stagiunea 1954-1955, în spectacolul ''Visele se împlinesc'', și a revenit, peste ani, cu reluarea pentru public a piesei de succes care îl consacrase, ''Birlic'', pe care a și regizat-o. (https://teatrultanase.ro/). În 1956, la Festivalul Goldoni de la Veneția, Sică Alexandrescu a prezentat piesa ''Bădăranii'' cu Alexandru Giugaru, George Calboreanu și Grigore Vasiliu Birlic.
În cinematografie a debutat, în 1934, în filmul ''Bing-Bang'' (alături de Stroe și Vasilache, care semnează și regia), după care au urmat: ''Doamna de la etajul II'' (1937, regia Dezideriu Major), ''Viața învinge'' (1951, regia Dinu Negreanu), ''Vizita'' și ''Lanțul slăbiciunilor'' (1952, regia Jean Georgescu), ''O scrisoare pierdută'' (1953, regia Sică Alexandrescu, Victor Iliu), ''Directorul nostru'' (1955, regia Jean Georgescu), ''Două lozuri'' (1957, regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi), ''D-ale carnavalului'' (1958, regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles), ''Doi vecini'' (1958, regia Geo Saizescu), ''Băieții noștri'' (1959, regia Anastasia Anghel, Gheorghe Vitanidis), 'Telegrame'' (1959, regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi), ''Aproape de soare'' (1960, regia Savel Stiopul), ''Bădăranii'' (1960, regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi), ''Întâlnirea'' (1961, regia Aurel Miheles), ''Post-restant'' (1961, regia Gheorghe Vitanidis), ''Doi băieți ca pâinea caldă'' (1962, regia Andrei Călărașu), ''Lumină de iulie'' (1963, regia Gheorghe Naghi), ''Pași spre lună'' (1963, regia Ion Popescu-Gopo), ''Mofturi 1900'' (1964, regia Jean Georgescu), ''Titanic vals'' (1964, regia Paul Călinescu), ''Les fêtes galantes'' (''Serbările galante'', 1965, regia Rene Claire), ''Corigența domnului profesor'' (1966, regia Haralambie Boroș), ''Steaua fără nume'' (1966, regia Henri Colpi).
Printre rolurile care l-au făcut celebru se numără Lefter Popescu din ''Două lozuri'', Crăcănel din ''D'ale carnavalului'', Costăchel Gudurău din ''Telegrame'', Spirache Necșulescu din ''Titanic vals'', Jupân Canciano din ''Bădăranii'', Brânzovenescu din piesa ''O scrisoare pierdută'' ș.a.
Grigore Vasiliu Birlic a primit, în 1953, titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române ''pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă'', apoi și titlul de Artist al Poporului. În 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I ''pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice''.
S-a stins din viață la 14 februarie 1970, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.
Monumentul actorului Grigore Vasiliu Birlic din Cimitirul Bellu.
Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
În 2010, cu prilejul împlinirii a 105 ani de la nașterea sa, a fost lansat filmul documentar 'Măria Sa, Birlic!', realizat de Carmen Olaru, realizatoare de televiziune la TVR Iași. Tot în 2010 a fost creat Festivalul Internațional de Teatru pentru Tineret 'Grigore Vasiliu Birlic', care are loc în fiecare an la Fălticeni. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 mai
Ortodoxe Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei; Sf. Cuv. Teodor cel Sfințit Greco-catolice Sf. cuv. Teodor cel Sfințit; Sf. Ioan Nepomuk; Fer. Vladimir Ghika Romano-catolice Fer. Vladimir Ghika, pr. m. Sfinții Cuvioși Sil
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 mai
Este a 136-a zi a anului 2025. Au mai rămas 229 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 47 m și apune la 20 h 37 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 50 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
15 mai - Ziua internațională a bujorului, floarea națională a României
Bujorul, decretat din 2022 floare națională a României, este celebrat la mijlocul lunii mai, perioada sa de înflorire, ziua de 15 mai devenind Ziua internațională a bujorului, potrivit informațiilor publicate de Facultatea de Horticultură București din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, pe site-ul oficial (
A murit actrița Cristina Deleanu (fișă biografică)
Actrița Cristina Deleanu a murit, a anunțat, la 15 mai, realizatoarea de televiziune Marina Almășan. *** Actrița Cristina Deleanu s-a născut la 22 decembrie 1940, la Ploiești. Se mută împreună cu mama sa, la București, unde urmează cursurile primare ale Școlii nr. 33 și studiile liceale la Liceul 'Gheorghe Lazăr'. De
15 mai - Ziua Poliției Militare
La 15 mai 2025 este marcată Ziua Poliției Militare. În 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naționale prin care s-au înființat unitățile și subunitățile de poliție militară din Armata României. Poliția militară este o structură specializată a Statului Major General care desfășoară activități privind disciplina militar
15 mai - Ziua națională a medicului veterinar
La 15 mai 2025 este sărbătorită Ziua națională a medicului veterinar, instituită cu prilejul celui de-al VI-lea Congres Național de Medicină Veterinară (1994), potrivit www.cmvro.ro. În 15 mai 1861, printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a început să funcționeze Școala de Medicină Ve
15 mai - Ziua internațională a familiei (ONU)
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis, în 1993, printr-o rezoluție (A/RES/47/237), ca în data de 15 mai a fiecărui an să fie marcată Ziua internațională a familiei (IDF). Această zi oferă o oportunitate de a promova conștientizarea problemelor legate de familii și de a spori cunoștințele despre procesele sociale, economice și demografice care afectează fam
15 mai - Ziua chimiștilor militari
La 15 mai 2025 este marcată Ziua chimiștilor militari sau Ziua trupelor de apărare NBC (Apărare Nucleară, Biologică și Chimică). Marcarea acestei zile face trimitere la înființarea în anul 1923, la nivelul Ministerului de Război, a unui Comitet Consultativ pe probleme privind războiul chimic. În anii Primului Război Mondial (1914-1918) a apăr
15 mai - Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu
La 15 mai 2025 este marcată Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu, potrivit Legii 289 din 2021. Eforturile pentru marcarea acestei zile, avansate inițial în cadrul Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca 'Ziua picturii naționale', au aparținut deputaților PSD Marcel Ciolacu și Alfred Simonis pentru aniversarea la nivel
Prezidențiale2025/ Nicușor Dan, candidat independent (fișă biografică)
Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, s-a calificat pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 18 mai, după ce, în primul tur al alegerilor, organizat pe 4 mai 2025, a obținut 20,99% din voturile exprimate. Nicușor Dan s-a născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș. În liceu, a făcut parte din Lo
Prezidențiale2025/ George Simion, candidat din partea Alianței pentru Unirea Românilor (fișă biografică)
George Simion, candidat din partea Alianței pentru Unirea Românilor la alegerile prezidențiale, s-a calificat pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 18 mai, după ce, în primul tur al alegerilor, organizat pe 4 mai 2025, a obținut 40,96% din voturile exprimate. George Simion s-a născut la 21 septembrie 1986, la Focșani.
CITATUL ZILEI
'Răbdarea, numai ea, face să înduri mai lesne tot ce nu poți schimba.' - 'Horațiu, către Virgiliu' ('Buna-cuviință oglindită în proverbe și maxime din toată lumea', culese de Gh. Paschia, Editura Albatros, 1970)
Consiliul Afaceri Externe al UE pe tema relațiilor comerciale UE-SUA (15 mai)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE), în configurația Comerț, se reunește la 15 mai 2025, la Bruxelles, pe ordinea de zi aflându-se, în principal, o dezbatere de orientare privind relațiile comerciale UE-SUA, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Pahomie cel Mare Greco-catolice Sf. cuv. Pahomie cel Mare; Sf. aep. Ahile al Larissei, Taumaturgul Romano-catolice Sf. Isidor Plugarul Sfântul Iacob de la Putna a intrat &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 mai
Este a 135-a zi a anului 2025. Au mai rămas 230 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 48 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 23 h 52 m și apune la 06 h 58 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)