O PERSONALITATE PE ZI: Scriitorul Alexandru Mitru
Alexandru Mitru (pseudonim al lui Alexandru Pârăianu), prozator şi dramaturg, autor de literatură pentru copii şi tineret, s-a născut la 6 noiembrie 1914, la Craiova.
Şi-a făcut studiile secundare la Liceul Central şi la Liceul ''Fraţii Buzeşti'' din oraşul natal, potrivit volumului ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Albatros, Bucureşti, 2001).
A urmat apoi la Bucureşti cursurile Facultăţii de Ştiinţe (1933-1935), pe care le-a întrerupt pentru satisfacerea stagiului militar la Şcoala de Ofiţeri Artilerişti din Craiova. Se înscrie apoi, din 1936, la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1940.
Devenit profesor de literatură română şi universală, predă în cele din urmă la Liceul ''Gheorghe Lazăr'' din Bucureşti (1956), unde înfiinţează cenaclul literar ''Luceafărul'', consacrându-se astfel, timp de două decenii, formării şi îndrumării tinerelor talente, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
A debutat cu proză în 1932 în paginile revistei ''Ramuri''. La începuturile sale literare a publicat reportaje, schiţe, piese de teatru într-un act, iar ulterior s-a consacrat literaturii destinate copiilor şi tinerilor.
La recomandarea lui George Călinescu scrie la ''Naţiunea'' (1947-1949). A mai colaborat în paginile publicaţiilor ''Aurora'', ''Drumul femeii'', ''Economist'', ''Fapta'', ''Femeia'', ''Informaţia'', ''Licurici'',''România liberă'', ''Seara'', ''Universul'', folosind pseudonimele M. Adam, Ion Căruntu, Eugen Craioveanu, B. Mitru, Moş Mitru, M. Pârăianu.
Este cunoscut pentru volumele sale de basme ''Copiii muntelui de aur'' (1954), ''În ţara legendelor'' (1956), ''Basmele mării'' (1957), ''Palatul de argint'' (1957), pentru prelucrările din mitologia greco-latină (''Isprăvile viteazului Heracle'', 1959; ''Legendele Olimpului'' (I-II), 1960-1962; ''Din marile legende ale lumii'' (I-II), 1963-1965), ca şi pentru povestirile pentru copii şi tineret (''Păpuşa'', 1932; ''Albumul de geografie'', 1951; ''Flori pentru Mihaela'', 1964; ''Săgeata căpitanului Ion'', 1967; ''Vulturii de foc'', 1970; ''Dansez cu tine'', 1981).
Mai amintim din opera sa: ''Poveşti cu tâlc'' (1956), ''Poveşti despre Păcală'' (1961), ''Alte poveşti cu tâlc'' (1961), ''Întoarcerea lui Neghiniţă'' (1966), ''Sabia de foc'' (1969), ''Avionul de Cluj'' (piesă în trei acte, în colaborare, 1970), ''Luceafărul de ziuă'' (1970), ''Bastonul cu mâner de argint: însemnări dintr-un jurnal de vacanţă'' (1974, ediţia a II-a - 1989), ''Bucureştii în legende şi povestiri'' (1976), ''Craiova în legende şi povestiri'' (1978), ''Iaşii în legende şi povestiri'' (1979), ''Legendă valahă'' (1979), ''Călătoriile lui Făt-Frumos'' (1985), ''Vântul suflă liber peste câmpuri'' (1986), romanul ''Portretul dragostei'' (1989) ş.a.
A îngrijit, în 1988, o ediţie de câteva romane ale lui Mihail Sadoveanu.
Alexandru Mitru ''reinterpretează în viziune proprie mituri româneşti inspirate din folclor şi documente scrise (despre obârşia fantastică a lumii, a elementelor naturii, a locurilor sacre, a formelor stranii de relief)'' ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005). ''Considerate drept 'exemplare' prin calităţile artistice şi de expresie, scrierile lui Alexandru Mitru se caracterizează printr-un stil oral, simplu şi direct, amintind tradiţia povestitorilor moldoveni'' (''Dicţionarul scriitorilor români'', Editura Albatros, Bucureşti, 2001).
A fost membru corespondent al Academiei Germane de Literatură pentru Copii şi Tineret din Volkach, precum şi membru de onoare al Bibliotecii Internaţionale pentru Copii şi Tineret UNESCO. A primit numeroase distincţii şi premii literare, între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1967, 1982) şi Premiul ''Ion Creangă'' al Academiei Române (1968), Premiul european de literatură pentru copii şi tineret (pentru întreaga operă, 1976), Diploma de onoare a Premiului internaţional Trento - Italia (1978) pentru ''Din marile legende ale lumii'' ş.a.
Alexandru Mitru a murit la 19 decembrie 1989, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: Biblioteca „Valentin Ignatenco”/facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea