Comisia Europeană şi-a reafirmat poziţia conform căreia România şi Bulgaria sunt pe deplin pregătite pentru aderarea deplină la spaţiul Schengen. Consiliul UE a adoptat mandatul de negociere cu privire la un pachet de măsuri vizând adaptarea cadrului de soluţionare alternativă a litigiilor la provocările lumii digitale. Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind ajutorul financiar din fondul de solidaritate pentru remedierea efectelor inundaţiilor din 2023. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât faptul că judecătorii naţionali trebuie să poată să nu urmeze o decizie a curţii lor constituţionale, dacă această decizie contravine dreptului Uniunii Europene, iar într-o asemenea situaţie, judecătorii nu pot face obiectul unor sancţiuni disciplinare. Acestea sunt câteva dintre temele care au vizat activitatea instituţiilor Uniunii Europene în intervalul 23-27 septembrie 2024.


Consiliul Uniunii Europene
La 23 septembrie 2024, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind ajutorul în cuantum de peste un miliard de euro pentru remedierea efectelor inundaţiilor din 2023, potrivit dpa. Sumele din fondul de solidaritate al Uniunii sunt destinate Italiei, Sloveniei, Greciei, Franţei şi Austriei.

La 24 septembrie 2024 a avut loc, la Bruxelles, Consiliul Afaceri Generale (CAG), prilej cu care Ungaria a condus ca mediator imparţial prima reuniune oficială a CAG de la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, potrivit ministrului ungar al afacerilor europene, Janos Boka. Agenda reuniunii a vizat dialogul privind statul de drept în UE. Separat, miniştrii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la tendinţa generală în ceea ce priveşte situaţia statului de drept în unele ţări candidate. Cele două discuţii au pornit de la raportul din 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept, document care a inclus anul acesta, pentru prima dată, şi evoluţiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. ''Obiectivul nostru este ca toate ţările candidate să avanseze în acest proces sub mandatul preşedinţiei ungare'' a Consiliului UE, a spus ministrul ungar, Janos Boka. De asemenea, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a apreciat că subiectul statului de drept rămâne unul important pe agenda Uniunii Europene.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 25 septembrie 2024, mandatul de negociere cu privire la un pachet de măsuri vizând adaptarea cadrului de soluţionare alternativă a litigiilor (SAL) la provocările lumii digitale. Poziţia Consiliului se referă la revizuirea directivei privind SAL şi la regulamentul privind desfiinţarea platformei de soluţionare online a litigiilor (SOL). Propunerile legislative vizează extinderea sferei de chestiuni care pot fi soluţionate pe cale extrajudiciară, simplificarea şi accelerarea mecanismelor SAL, precum şi sporirea atractivităţii acestora atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi. Mandatul limitează domeniul de aplicare al directivei la litigiile contractuale şi la teritoriul european, propunând mai multe măsuri de reducere a sarcinii care le revine tuturor actorilor şi împuterniceşte Comisia să înlocuiască platforma SOL existentă cu un nou instrument digital. Mandatul de negociere acordă statelor membre un an suplimentar pentru a stabili toate procedurile legislative naţionale necesare. Reprezentând în mod formal poziţia Consiliului, preşedinţia ungară a Consiliului UE are astfel mandatul necesar pentru negocierile cu Parlamentul European.


Schengen
Eurodeputatul Victor Negrescu (S&D), vicepreşedinte al Parlamentului European, a menţionat, la 25 septembrie 2024, faptul că situaţia generată de controalele suplimentare introduse de Germania la frontiere generează anumite tensiuni la nivelul mecanismelor de coordonare din spaţiul Schengen. ''Nu cred că aceste tensiuni ar trebui să afecteze România şi aderarea noastră pe cale terestră la zona de liberă circulaţie'', a subliniat Negrescu. ''În primul rând, trebuie explicat faptul că aceste filtre pe care le-a introdus Germania sunt posibile mult mai uşor ca urmare a revizuirii regulamentelor Schengen şi, în contextul acesta, practic Germania aplică noile prevederi legale. Vorbim de controale temporare, care sunt realizate doar atunci când există suspiciuni rezonabile privind posibilitatea traversării frontierei într-o manieră ilegală de anumite persoane, inclusiv de imigranţi care ajung ilegal în spaţiul Uniunii Europene. Eu sper ca aceste controale să nu dureze foarte mult, pentru că este evident că acest mecanism nu poate conduce la o scădere a fluxului de migranţi. Mai degrabă este nevoie de o abordare comună, mult mai coerentă. Avem un nou Pact european pentru migraţie şi azil care trebuie să fie implementat şi în acelaşi timp trebuie să securizăm frontierele noastre externe'', a mai afirmat eurodeputatul român. Potrivit acestuia, Parlamentul European solicită, în contextul discuţiilor privind bugetul Uniunii Europene pentru 2025, o suplimentare a fondurilor pentru agenţiile care se ocupă de securizarea frontierelor externe şi îmbunătăţirea instrumentelor utilizate în acest scop.

La 25 septembrie 2024, Jean-Louis De Brouwer, director pentru afaceri europene în cadrul Institutului regal pentru relaţii internaţionale "Egmont" din Bruxelles, a subliniat că reintroducerea controlului temporar la frontierele interne din spaţiul Schengen este aproape consecinţa automată a lipsei unei înţelegeri comune despre cine este lăsat să intre şi în ce scop. ''Cred că, dincolo de motivaţia politică, există o problemă structurală. Schengen înseamnă o zonă fără frontiere interne. Dar o zonă fără frontiere interne şi cu o frontieră externă comună înseamnă că trebuie să cazi de acord asupra unor criterii comune referitoare la cine este lăsat înăuntru şi în ce scop. Trebuie să agreezi criterii comune, care sunt baza unei politici comune de imigraţie şi azil. Dacă nu cazi de acord asupra fundamentelor unei politici comune de imigraţie şi azil, atunci pui Schengen în pericol. Şi exact acest lucru îl vedem azi. OK, toată lumea arată cu degetul spre Germania, dar trebuie să ne aducem aminte că şase state membre încă implementau controlul la frontierele interne mult dincolo de limita prevăzută de regulile existente'', a explicat expertul în afaceri europene. Un alt element care ar trebui luat în calcul este, în opinia lui Jean-Louis De Brouwer, faptul că dincolo de discursul politic, statele membre Schengen nu au capacitatea de a reintroduce controlul integral la frontierele interne, întrucât acolo nu mai dispun de serviciu de pază de frontieră şi nu mai au resursele umane necesare. Potrivit acestuia, reintroducerea controlului la frontierele interne din Schengen ar fi, într-un fel sau altul, în detrimentul pieţei interne.

Comisia Europeană şi-a reafirmat, la 26 septembrie 2024, poziţia conform căreia România şi Bulgaria sunt pe deplin pregătite pentru aderarea deplină la spaţiul Schengen. ''Referitor la poziţia Comisiei despre ridicarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria şi România, aceasta rămâne clară, aşa cum preşedinta Ursula von der Leyen a afirmat în orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (2024-2029): Bulgaria şi România şi-au demonstrat capacitatea legată de gestionarea frontierelor şi returnări. Ele sunt pregătite şi ar trebui să beneficieze integral din spaţiul Schengen'', a declarat pentru AGERPRES un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. ''Consiliul va trebui să ia o decizie suplimentară pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne între Bulgaria, România şi alte ţări Schengen. Comisia va continua să furnizeze tot sprijinul necesar preşedinţiei Consiliului pentru a asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în 2024'', a adăugat purtătorul de cuvânt citat.


Parlamentul European
Grupurile politice din Parlamentul European au prezentat, la 26 septembrie 2024, candidaţii la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, distincţie acordată pentru a onora personalităţi şi organizaţii excepţionale care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Candidaţii au fost prezentaţi într-o şedinţă comună a Comisiei pentru afaceri externe, a Subcomisiei pentru drepturile omului şi a Comisiei pentru dezvoltare ale Parlamentului European. Nominalizările pentru Premiul Saharov pot fi făcute de grupurile politice din PE sau de grupuri de cel puţin 40 de eurodeputaţi. În acest an, Conferinţa preşedinţilor, formată din preşedinta legislativului Uniunii Europene, Roberta Metsola, şi liderii grupurilor politice europarlamentare, va desemna câştigătorul la data de 24 octombrie, iar ceremonia de înmânare a Premiului Saharov va avea loc la 18 decembrie, în sesiune plenară la Strasbourg.


Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis, la 26 septembrie 2024, faptul că judecătorii naţionali trebuie să poată să nu urmeze o decizie a curţii lor constituţionale, dacă această decizie contravine dreptului Uniunii Europene, iar într-o asemenea situaţie, judecătorii nu pot face obiectul unor sancţiuni disciplinare. În hotărârea pronunţată la data de 26 septembrie 2024, în cauza C-792/22 | Energotehnica, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a considerat că dreptul Uniunii se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curţii sale constituţionale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe de contencios administrativ privind un "accident de muncă" are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate. În hotărârea pronunţată, Curtea de Justiţie consideră că "dreptul Uniunii se opune legii unui stat membru în temeiul căreia, potrivit curţii sale constituţionale, hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe de contencios administrativ privind un "accident de muncă" are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale, dacă această lege împiedică rudele victimei să fie ascultate". "Este de competenţa naţională să se stabilească procedurile pentru angajarea răspunderii angajatorului în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii. Aceste proceduri nu pot însă împiedica exercitarea drepturilor conferite de dreptul Uniunii", se mai arată în decizia CJUE.


Reţeaua Europeană Împotriva Rasismului
La 25 septembrie 2024 a fost prezentat, la Bruxelles, raportul intitulat "Păcatul original al Europei'', potrivit căruia discrepanţele rasiale din unele naţiuni europene nu pot fi soluţionate, dacă moştenirile colonialismului şi sclaviei sunt ignorate, conform Reuters. Raportul, realizat de Reţeaua Europeană Împotriva Rasismului, organizaţie cu sediul la Bruxelles, a analizat utilizarea istorică de către şase foste puteri coloniale - Belgia, Franţa, Germania, Regatul Ţărilor de Jos, Portugalia şi Spania - a politicilor şi legislaţiei care excludeau anumite grupuri în funcţie de rasă şi impactul acesteia, care persistă până în zilele noastre. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril)