DOCUMENTAR: Congresele PSD (1990-2024)
La 24 august 2024, Partidul Social Democrat (PSD) se reuneşte, la Romexpo, într-un Congres ordinar pentru a-şi alege noua conducere şi a-şi desemna candidatul la alegerile prezidenţiale. Decizia organizării evenimentului a fost luată de Consiliul Politic Naţional al partidului, la 12 iulie 2024.
În ziua de 17 august, preşedintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat că va candida pentru un nou mandat la şefia partidului. Trei zile mai târziu, Marcel Ciolacu a transmis un mesaj audio intern membrilor PSD, prin care îi anunţă pe aceştia despre decizia sa de a candida la alegerile prezidenţiale.
În cadrul Congresului din 24 august, votul pentru alegerea preşedintelui PSD va fi unul electronic, potrivit unei decizii luate Consiliul Politic Naţional, fiecare delegat urmând să primească în acest sens un cod QR individual.
La 23 august, Consiliul Politic Naţional al PSD a stabilit detaliile organizatorice ale Congresului partidului programat în 24 august. După şedinţa care a avut loc la Vila Lac, purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a precizat: "Aşa cum bine ştiţi, există acest vot electronic, există depunerea candidaturilor pe moţiuni, s-a votat şi acceptarea moţiunii domnului Marcel Ciolacu care cuprinde şi lista nouă a celor care vor face parte din conducerea partidului. Iarăşi, cum bine ştiţi, este aprobată modificarea statutului astfel încât să existe patru noi vicepreşedinţi pe domenii de activitate care sunt acum în echipa PSD şi vor cere împreună cu domnul Marcel Ciolacu votul Congresului de mâine". El a adăugat că printre vicepreşedinţii pe domenii de activitate se numără Florin Jianu şi Elisabeta Lipă.
***
Cel mai recent Congres al PSD a avut loc la 22 august 2020. În cadrul Congresului extraordinar, Marcel Ciolacu a fost ales preşedinte, acesta prezentând o echipă de conducere şi o moţiune despre viitorul partidului şi desprinderea de trecut. Marcel Ciolacu a condus formaţiunea interimar din noiembrie 2019, când Viorica Dăncilă a demisionat ca urmare a pierderii alegerilor prezidenţiale. Pe fondul pandemiei, evenimentul a avut loc online, în 39 de centre regionale, 20 de persoane fiind prezente la Palatul Parlamentului. Votul a fost secret, cu buletine, iar procesele verbale au fost transmise la centru. La preşedinţia partidului a mai candidat şi fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici. Ciolacu a fost votat de 1.310 delegaţi iar Teodorovici a obţinut 91 de voturi, 49 de voturi fiind declarate nule. Tot la 22 august 2020, au fost votate modificări şi completări la statutul formaţiunii. Una dintre acestea prevede ca noua denumire a Comitetului Executiv Naţional să fie Consiliul Politic Naţional. Conform unei alte modificări, preşedintele Consiliului Naţional al PSD este ales de congres în componenţa echipei de conducere propuse în cadrul unei moţiuni.
***
Structurile naţionale de conducere ale partidului s-au reunit, din 1990 şi până astăzi, sub forma Conferinţelor Naţionale, a Convenţiilor Naţionale sau a Congreselor.
Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit la data de 16 iunie 2001, prin fuziunea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR-ului, acesta din urmă fiind, la rândul său, urmaşul FDSN. Denumirea de Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) a fost adoptată la Conferinţa din 9-10 iulie 1993. Partidul s-a constituit, în cadrul Convenţiei Naţionale din 28-29 iunie 1992, sub denumirea de Frontul Democraţiei Sociale din România (FDSN) şi a rezultat prin desprinderea de FSN, în martie 1992, a unei aripi majoritare.
Foto: (c) Mircea Hudek / Arhiva istorică AGERPRES
La prima Conferinţă Naţională a FSN, din 7-8 aprilie 1990, Ion Iliescu a fost ales preşedinte al partidului, fiind desemnat în acelaşi timp candidat al formaţiunii la alegerile prezidenţiale din 20 mai 1990. În cadrul aceleiaşi Conferinţe s-a fixat strategia electorală şi au fost elaborate documentele programatice ale partidului.
Forul de conducere al FSN s-a reunit, pentru a doua oară sub această denumire, în zilele de 16 şi 17 martie 1991, sub forma Convenţiei. În cadrul Convenţiei, Petre Roman l-a înlocuit pe Ion Iliescu în fruntea partidului şi au fost adoptate Statutul şi moţiunea "Un viitor pentru România", devenit programul partidului.
Convenţia din 27-29 martie 1992 a marcat desprinderea din FSN a unei grupări majoritare susţinătoare a preşedintelui Ion Iliescu, care a dat naştere unui nou partid: Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN). Totodată, în urma adoptării moţiunii "Viitorul-Azi" susţinută de Petre Roman, acesta a rămas preşedintele FSN.
FDSN, partidul desprins din FSN, s-a reunit în Conferinţa Naţională la 27-28 iunie 1992, fiind adoptate statutul şi programul noului partid. De asemenea, Ion Iliescu a fost desemnat candidatul FDSN la alegerile prezidenţiale din 1992 iar Oliviu Gherman a fost ales preşedinte al partidului.
Foto: (c) Cornel Mocanu / Arhiva istorică AGERPRES
Conferinţa Naţională a FDSN din 9-10 iulie 1993 a hotărât schimbarea numelui în Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Republican (PR), Partidul Cooperatist (PC) şi Partidul Socialist Democratic din România (PSDR). Preşedintele al partidului a fost reales Oliviu Gherman iar preşedinte executiv, Adrian Năstase.
Conferinţa Naţională a PDSR din 24-25 noiembrie 1995 l-a reales pe Oliviu Gherman în funcţia de preşedinte şi pe Adrian Năstase în cea de preşedinte executiv. Tot în cadrul Conferinţei Naţionale din noiembrie 1995 a fost adoptată şi platforma-program a PDSR.
Conferinţa Naţională a PDSR din 26-27 iulie 1996 a avut ca scop analiza eşecului partidului la alegerile locale din iunie 1996, pregătirea alegerilor generale, desemnarea candidatului PDSR la funcţia de preşedinte, dar şi unele modificări ale statului PDSR.
În cadrul Conferinţei Naţionale Extraordinare din 17 ianuarie 1997, a fost adoptat un nou program, iar Ion Iliescu a reluat funcţia de preşedinte al partidului, deţinută în perioada iunie 1992-ianuarie 1997 de Oliviu Gherman. În funcţia de prim-vicepreşedinte a fost ales Adrian Năstase. De asemenea, au fost analizate cauzele eşecului la alegerile parlamentare din noiembrie 1996, când PDSR a obţinut numai 21,52% din voturile valabil exprimate la Camera Deputaţilor şi 23,08% la Senat (91 deputaţi şi 41 senatori), rezultat care a clasat partidul pe locul al doilea, după CDR.
La Conferinţa Naţională a PDSR, din 20-21 iunie 1997, s-a adoptat un nou program, s-a modificat Statutul şi s-a reales conducerea: Ion Iliescu, preşedinte, Adrian Năstase, prim-vicepreşedinte.
Strategia electorală pentru anul 2000 a fost stabilită cu prilejul Conferinţei Naţionale a PDSR din 9 octombrie 1999, când a fost lansat şi documentul "Raport politic pentru scoaterea României din criză". În cadrul Conferinţei, Ion Iliescu a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului iar Adrian Năstase în funcţia de prim-vicepreşedinte. De asemenea, a fost adoptat Statutul partidului, care stabilea ca structuri centrale de conducere Conferinţa Naţională, Consiliul Naţional, Preşedintele partidului, Comitetul Director, Biroul Executiv Central şi Secretariatul.
Foto: (c) Lucian Tudose / Arhiva istorică AGERPRES
La 19 ianuarie 2001, la Conferinţa Naţională Extraordinară, Adrian Năstase a devenit preşedinte al PDSR. În cadrul Conferinţei Naţionale din 16 iunie 2001, s-a aprobat fuziunea prin absorbţie a Partidului Social Democrat Român (PSDR) de către PDSR, sub denumirea de Partidul Social Democrat (PSD) iar Adrian Năstase a devenit preşedintele acestei formaţiuni politice.
Congresul extraordinar al PSD, desfăşurat sub deviza "Idei noi, forţe proaspete!", la 27 august 2004, a oficializat candidatura premierului Adrian Năstase la alegerile prezidenţiale din toamna aceluiaşi an.
În vederea alegerilor generale şi prezidenţiale, la 9 septembrie 2004, la Sala Palatului din Capitală, s-au desfăşurat lucrările Congresului de constituire a alianţei electorale PSD+PUR (social-liberal), sub denumirea de Uniunea Naţională PSD+PUR.
A urmat Congresul PSD din 21 aprilie 2005, când Mircea Geoană a fost ales preşedinte al partidului. Contracandidaţi i-a avut pe Ion Iliescu şi pe Şerban Nicolae. În cadrul aceluiaşi Congres s-a modificat şi statutul partidului, hotărându-se înfiinţarea unui Consiliu Naţional şi a unui Comitet Executiv Naţional.
Foto: (c) Lucian Tudose / Arhiva istorică AGERPRES
Următorul Congres al PSD s-a desfăşurat la 10 decembrie 2006, Mircea Geoană fiind reales la conducerea partidului.
În data de 11 iulie 2008 a avut loc Consiliul Naţional comun al PSD şi PC (Partidul Conservator), în cadrul căruia a fost validată oferta de guvernare a celor două formaţiuni pentru perioada 2008-2012. Consiliul Naţional comun al celor două partide a avut loc în contextul în care, la 17 aprilie 2008, preşedinţii PSD şi PC, Mircea Geoană, respectiv Daniela Popa, au semnat un acord de alianţă politică prin care cele două partide îşi propuneau să susţină un candidat comun pentru funcţia de premier.
La 27 septembrie 2008 s-au desfăşurat lucrările Congresului extraordinar reunit al Alianţei PSD+PC, consacrat lansării candidaţilor celor două formaţiuni politice pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Cu acel prilej a fost desemnat candidatul alianţei pentru funcţia de prim-ministru (în cazul în care cele două partide vor forma Guvernul după alegerile din 30 noiembrie), s-a aprobat lista de candidaţi pentru viitoarele alegeri şi s-a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2008-2012.
Cu prilejul Congresului extraordinar al PSD+PC din 2 octombrie 2009, Mircea Geoană a fost desemnat candidat al Alianţei la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie. Liviu Dragnea a fost desemnat în funcţia de secretar general al partidului.
Foto: (c) Simion Mechno / AGERPRES FOTO
În zilele de 20 şi 21 februarie 2010 s-au desfăşurat lucrările Congresului extraordinar al PSD, în urma căruia Mircea Geoană a fost înlocuit la şefia partidului de Victor Ponta. Tot la 20 februarie 2010, Congresul a votat, în unanimitate, modificarea articolului 56 din Statutul PSD, care vizează modalitatea de alegere a celor 15 vicepreşedinţi social-democraţi individual, de către delegaţi. Liviu Dragnea a fost reales în funcţia de secretar general.
În cadrul Congresului extraordinar al PSD, din 16 octombrie 2010, s-a adoptat programul de guvernare al PSD şi s-au adus importante modificări la Statutul partidului.
Congresul extraordinar al PSD, din 7 aprilie 2012, de la Romexpo, desfăşurat în prezenţa a peste 2.500 de participanţi, a avut ca scop adoptarea unor rezoluţii privind participarea la alegerile locale şi parlamentare din 2012, în cadrul Uniunii Social Liberale (USL). Tot la 7 aprilie 2012 a avut loc, la Romexpo, şi primul miting comun al USL, în cadrul căruia cele trei formaţiuni ale alianţei (PSD, PNL şi PC) au stabilit principalele direcţii politice, în vederea alegerilor locale şi parlamentare din 2012. Mitingul comun al USL a fost precedat de congresele extraordinare ale fiecăruia dintre cele trei partide care formau Uniunea.
Foto: (c) Simion Mechno / AGERPRES FOTO
La Congresul extraordinar al PSD din 19-20 aprilie 2013, desfăşurat la Sala Palatului, sub genericul "120 de ani de social-democraţie în România", Victor Ponta a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al partidului, iar Liviu Dragnea a fost ales în funcţia nou-înfiinţată, de preşedinte executiv. Tot în cadrul acestui Congres, Statutul PSD s-a modificat în sensul instituirii funcţiei de preşedinte executiv şi a creşterii numărului de vicepreşedinţi, la 21: 8 aleşi la nivel naţional, 8 aleşi la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare şi 5 aleşi din rândul Organizaţiei de femei a PSD.
Social-democraţii s-au reunit în Congres extraordinar la 12 septembrie 2014, la Alba Iulia, pentru a valida candidatura preşedintelui PSD, Victor Ponta, la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Congresul s-a desfăşurat, în premieră pentru PSD, în sistem de videoconferinţă, Victor Ponta declarând, la 11 septembrie 2014, că a optat pentru organizarea în sistem online, pentru "a nu mai pune oamenii pe drumuri", dar şi pentru că acum există la îndemână tehnica modernă.
La Congresul PSD de la Sala Palatului din Bucureşti, din 18 octombrie 2015, social-democraţii au validat, cu unanimitate de voturi, alegerea lui Liviu Dragnea în funcţia de preşedinte al partidului şi au ales preşedintele executiv şi cei 14 vicepreşedinţi.
Foto: (c) Grigore Popescu / AGERPRES FOTO
La 10 martie 2018, s-a desfăşurat un nou congres al formaţiunii, premierul Viorica Dăncilă devenind preşedinte executiv al PSD (2.880 de voturi). Totodată, în cadrul Congresului, au fost validaţi vicepreşedinţii pe regiuni de dezvoltare, iar Marian Neacşu a obţinut funcţia de secretar general.
La 29 iunie 2019, a avut loc un Congres extraordinar în cadrul căruia premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă preşedinte al PSD (2.828 voturi), Eugen Teodorovici - preşedinte executiv (2.463 de voturi) şi Mihai Fifor - secretar general (2.366 voturi). Alături de Viorica Dăncilă, au mai concurat pentru poziţia de lider al partidului: Liviu Pleşoianu, care a obţinut 715 voturi, Şerban Nicolae (375 voturi) şi Ecaterina Andronescu (50 de voturi).
În ziua de 24 august 2019, social-democraţii s-au reunit în cadrul unui Congres extraordinar pentru desemnarea oficială a Vioricăi Dăncilă drept candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie a aceluiaşi an. AGERPRES/ (Documentare - Horia Plugaru, Ionela Gavril; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Luke Perry
Actorul Luke Perry, unul dintre protagoniștii serialului de televiziune 'Beverly Hills 90210', s-a născut la Mansfield, Ohio, la 11 octombrie 1966. De mic visa să devină star de cinema, motiv pentru care a părăsit orașul natal și s-a îndreptat spre Hollywood în 1984, pentru a urma o carieră actoricească. Aici, pentru a-și plăti cursuri de actorie, a efect
11 octombrie - Ziua Școlii Ardelene
La 11 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Școlii Ardelene, instituită prin Legea nr. 93 din 2014. Inițiativa acestui proiect legislativ, la care au aderat ulterior mai mulți parlamentari, îi aparține reprezentantului Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România, deputatul bihorean Adrian Miroslav Merka. 'De-a lungul ist
11 octombrie - Ziua internațională a fetelor (ONU)
Ziua internațională a fetelor este marcată la 11 octombrie, în întreaga lume. La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 66/170, prin care ziua de 11 octombrie a fost declarată Ziua internațională a fetelor. Această zi are drept scop recunoașterea drepturilor și a problemelor cu care se confruntă fetele din î
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 7 diaconi; Sf. Ier. Teofan Mărturisitorul, episcopul Niceei Duminica a 21-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 21-a după Rusalii. Sf. ap. Filip, dintre cei 7 diaconi; Sf. cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. papă Ioan al XXIII-lea Romano-catolic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 octombrie
Este a 284-a zi a anului 2026. Au mai rămas 81 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 25 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 08 h 15 m și apune la 18 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la aprobarea Tratatului de Pace cu România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (10 octombrie)
La 10 octombrie 1946, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris a fost aprobat Tratatul de Pace cu România. Conferința, care a reunit echipele de negociatori ale guvernelor SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, Franței și altor Puteri Aliate, în total 21 de națiuni, și-a deschis lucrările la 28 iulie 1946 și s-a desfășurat în acord cu
PERSONALITATEA ZILEI: Pictorul Nicolae Vermont
Nicolae Vermont a fost un remarcabil pictor și gravor român, recunoscut pentru spiritul său inovator. Parcursul său artistic s-a suprapus cu celebra perioadă Belle Epoque, care se dezvăluie în opera sa de la preocupările pentru progres și pentru artă monumentală, de factură academică, până la dorința ruperii de tradiție prin curentele înnoitoare ale a
10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești
Ziua națională a produselor agroalimentare românești, instituită prin Legea nr. 168/12 iulie 2017, este marcată anual la 10 octombrie. În aprilie 2017, mai mulți parlamentari au depus la Senat, un proiect legislativ privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești. În expunerea de motive,
10 octombrie - Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea
Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliției mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeași dată este marcată și Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și
10 octombrie - Ziua mondială a sănătății mintale (ONU)
Ziua mondială a sănătății mintale, sărbătorită în fiecare an pe 10 octombrie, are rolul de a reaminti că nu există sănătate fără sănătate mintală. Obiectivul general al Zilei mondiale a sănătății mintale este de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală la nivel global și de a mobiliza eforturile în sprijinul să
10 octombrie - Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)
Ziua mondială a păsărilor migratoare (World Migratory Bird Day - WMBD) este sărbătorită pe parcursul fiecărui an, de două ori, în lunile mai și octombrie, în concordanță cu natura ciclică a migrației păsărilor în diferite emisfere. În acest an marcarea acestei zile a fost prevăzută pentru 9 mai și 10 octombrie, recunoscând faptul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Evlampie și sora sa, Evlampia; Sf. Cuv. Vasian și Teofil Mărturisitorul Greco-catolice Sf. m. Eulampie și sora sa Eulampia Romano-catolice Sf. Daniel Comboni, ep. Sfinții Mucenici Evlampie și Evlampia sunt pomeniți în cal
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 octombrie
Este a 283-a zi a anului 2026. Au mai rămas 82 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 24 m și apune la 18 h 40 m. Luna răsare la 07 h 05 m și apune la 18 h 14 m. Lună Nouă la 18 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 octombrie 2026
Nouă nominalizare de premier de către președintele Nicușor Dan în persoana secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, participarea președintelui Nicușor Dan la o discuție prin videoconferință a Grupului 'Prietenii Competitivității', discuțiile premierului desemnat Luca Niculescu cu liderii PSD, PNL și UDMR în vederea form
Săptămâna europeană 5-9 octombrie 2026
Setul de propuneri avansat de Comisia Europeană care include, între altele, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată sau aprofundarea integrării europene în anumite domenii, decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive individuale la adresa Rusiei, mai multe rezoluții adoptate de PE privind situația drepturilor omului în Iran, Georgi