Reînnoirea măsurilor restrictive ale UE, în contextul acţiunilor Federaţiei Ruse de destabilizare a situaţiei în Ucraina, pentru încă 6 luni, adoptarea în premieră a unei măsuri de asistenţă în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) în sprijinul forţelor armate ale Republicii Armenia, alegerea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor în cele 20 de comisii permanente şi patru subcomisii ale Parlamentului European şi publicarea celui de-al cincilea raport anual privind statul de drept al Comisiei Europene se află printre evenimentele perioadei 22-26 iulie 2024.

Consiliul Uniunii Europene
Consiliul a reînnoit, la 22 iulie 2024, măsurile restrictive ale UE, în contextul în care continuă acţiunile Federaţiei Ruse de destabilizare a situaţiei în Ucraina, pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025. Sancţiunile au fost introduse pentru prima dată în 2014 şi au fost extinse considerabil din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară neprovocată, nejustificată şi ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

În prezent, acestea cuprind o gamă largă de măsuri sectoriale, inclusiv restricţii privind comerţul, sectorul financiar, tehnologia şi produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile şi produsele de lux. Ele acoperă, de asemenea: o interdicţie privind importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi de anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluderea din SWIFT a mai multor bănci ruse şi suspendarea activităţilor şi a licenţelor de radiodifuziune în Uniunea Europeană ale mai multor canale de dezinformare sprijinite de Kremlin. În plus, măsurile specifice permit UE să combată eludarea sancţiunilor.

Pe lângă sancţiunile economice impuse Federaţiei Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acţiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei. Printre acestea se numără: restricţii privind relaţiile economice cu Crimeea şi oraşul Sevastopol, anexate ilegal, precum şi cu zonele din Ucraina care nu sunt controlate de guvern din oblastele Doneţk, Herson, Luhansk şi Zaporijia; măsuri restrictive individuale (îngheţarea activelor şi restricţii de călătorie) împotriva a numeroase persoane şi entităţi, precum şi măsuri diplomatice.

În concluziile sale din data de 27 iunie 2024, Consiliul European şi-a reiterat sprijinul continuu pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional şi a reconfirmat angajamentul ferm al UE de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar şi diplomatic Ucrainei. De asemenea, Consiliul European a condamnat cu fermitate escaladarea recentă a ostilităţilor de către Rusia, în special intensificarea în continuare a atacurilor împotriva civililor şi a infrastructurii civile şi critice, mai ales în sectorul energetic.

La 22 iulie, Consiliul a adoptat o măsură de asistenţă în cadrul Instrumentului european pentru pace (IEP) în sprijinul forţelor armate ale Republicii Armenia, în valoare de 10 milioane euro. Pentru prima dată, UE a decis să sprijine Armenia prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Scopul acestei măsuri de asistenţă este de a consolida capacităţile logistice ale forţelor armate armene şi de a contribui la o mai bună protecţie a civililor în situaţii de criză şi de urgenţă. Aceasta urmăreşte, de asemenea, să consolideze rezilienţa Armeniei şi să accelereze interoperabilitatea forţelor sale armate în cazul unei posibile participări viitoare a ţării la misiunile şi operaţiile militare internaţionale, inclusiv la cele desfăşurate de UE. În mod concret, măsura de asistenţă adoptată va permite furnizarea unei tabere de corturi complet dislocabilă pentru o unitate de mărimea unui batalion, indică site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

"Securitatea este un element din ce în ce mai important al relaţiilor noastre bilaterale cu Armenia. Această măsură din cadrul Instrumentului european pentru pace va contribui şi mai mult la rezilienţa ţării. Avem un interes reciproc de a intensifica în continuare dialogul nostru privind politica externă şi de securitate, analizând, de asemenea, viitoarea participare a Armeniei la misiunile şi operaţiile conduse de UE" a declarat în acest sens Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Această măsură de asistenţă este acordată în cadrul parteneriatului UE cu Armenia, care se bazează pe valori comune şi vizează promovarea păcii, stabilităţii şi prosperităţii în Armenia şi în Caucazul de Sud. UE se angajează să consolideze parteneriatul politic şi economic cuprinzător cu Armenia, pe baza Acordului de parteneriat cuprinzător şi consolidat UE-Armenia, şi să consolideze în continuare relaţiile Armenia-UE în toate dimensiunile lor. Aceasta include intensificarea dialogului şi a cooperării în domeniul politicii externe şi de securitate, incluzând, de asemenea, politica de securitate şi apărare comună (PSAC).

Parlamentul European
Toate cele 20 de comisii permanente şi patru subcomisii ale Parlamentului şi-au ţinut şedinţele constitutive la data de 23 iulie, pentru a-şi alege preşedintele şi vicepreşedinţii. Un birou al comisiei (preşedinte şi până la patru vicepreşedinţi) este ales pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Comisiile se ocupă de propunerile legislative, numesc echipe de negociere care să conducă discuţii cu miniştrii UE, să adopte rapoarte, să organizeze audieri şi să examineze alte organisme şi instituţii ale UE, potrivit site-ului www.europarl.europa.eu/.

Comisia pentru Afaceri Externe: preşedinte - David McAllister (PPE, Germania); vicepreşedinţi - Hana Jalloul (S&D, Spania), Urmas Paet (Renew, Estonia), Alberico Gambino (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Italia) şi Ioan-Rareş Bogdan (PPE, România).

Subcomisia pentru Drepturile Omului: preşedinte - Mounir Satouri (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Franţa); vicepreşedinţi - Marta Temido (S&D, Portugalia), Łukasz Kohut (PPE, Polonia); al treilea şi al patrulea vicepreşedinte va fi ales în cadrul unei şedinţe viitoare.

Subcomisia pentru Securitate şi Apărare: preşedinte - Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Renew, Germania); vicepreşedinţi - Christophe Gomart (PPE, Franţa), Mihai Tudose (S&D, România), Alberico Gambino (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Italia), Riho Terras (PPE, Estonia)

Comisia pentru Dezvoltare: preşedinte - Barry Andrews (Renew, Irlanda); vicepreşedinţi - Isabella Lövin (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Suedia), Hildegard Bentele (PPE, Germania), Abir Al-Sahlani (Renew, Suedia), Robert Biedroń (S&D, Polonia)

Comisia pentru Comerţ Internaţional: preşedinte - Bernd Lange (S&D, Germania); vicepreşedinţi - Manon Aubry (Stânga, Franţa), Iuliu Winkler (PPE, România), Karin Karlsbro (Renew, Suedia), Kathleen Van Brempt (S&D, Belgia)

Comisia pentru Bugete: preşedinte - Johan Van Overtveldt (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Belgia); vicepreşedinţi - Monika Hohlmeier (PPE, Germania), Giuseppe Lupo (S&D, Italia), Janusz Lewandowski (PPE, Polonia), Lucia Yar (Renew, Slovacia)

Comisia pentru Controlul Bugetar: preşedinte - Niclas Herbst (PPE, Germania); vicepreşedinţi - Caterina Chinnici (PPE, Italia), Cristian Terheş (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, România), Claudiu Manda (S&D, România), al patrulea vicepreşedinte va fi ales în cadrul unei şedinţe viitoare.

Comisia pentru Afaceri Economice şi Monetare: preşedinte - Aurore Lalucq (S&D, Franţa); vicepreşedinţi - Damian Boeselager (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Germania), Ludovit Odor (Renew, Slovacia), Ludek Niedermayer (PPE, Cehia), al patrulea vicepreşedinte va fi ales în cadrul unei şedinţe viitoare.

Subcomisia pentru Probleme Fiscale: preşedinte - Pasquale Tridico (Stânga, Italia); vicepreşedinţi - Kira Marie Peter-Hansen (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Danemarca), Regina Doherty (PPE, Irlanda), Markus Ferber (PPE, Germania), Matthias Ecke (S&D, Germania)

Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale: preşedinte - Li Andersson (Stânga, Finlanda); vicepreşedinţi - Johan Danielsson (S&D, Suedia), Jagna Marczułajtis-Walczak (PPE, Polonia), Katrin Langensiepen (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Germania), al patrulea vicepreşedinte va fi ales în cadrul unei şedinţe viitoare.

Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară: preşedinte - Antonio Decaro (S&D, Italia); vicepreşedinţi - Esther Herranz García (PPE, Spania), Pietro Fiocchi (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Italia), Anja Hazekamp (Stânga, Ţările de Jos), András Tivadar Kulja (PPE, Ungaria)

Subcomisia pentru Sănătate Publică: preşedinte - Adam Jarubas (PPE, Polonia); vicepreşedinţi - Tilly Metz (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Luxemburg), Stine Bosse (Renew, Danemarca), Romana Jerković (S&D, Croaţia), Emmanouil Fragkos (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Grecia)

Comisia pentru Industrie, Cercetare şi Energie: preşedinte - Borys Budka (PPE, Polonia); vicepreşedinţi - Tsvetelina Penkova (S&D, Bulgaria), Elena Donazzan (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Italia), Giorgio Gori (S&D, Italia), Yvan Verougstraete (Renew, Belgia)

Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor: preşedinte - Anna Cavazzini (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Germania); vicepreşedinţi - Christian Doleschal (PPE, Germania), Nikola Minchev (Renew, Bulgaria), Maria Grapini (S&D, România), Kamila Gasiuk-Pihowicz (PPE, Polonia)

Comisia pentru Transport şi Turism: preşedinte - Elissavet Vozemberg-Vrionidi (PPE, Grecia); vicepreşedinţi - Virginijus Sinkevičius (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Lituania), Sophia Kircher (PPE, Austria), Elena Kountoura (Stânga, Grecia), Matteo Ricci (S&D, Italia)

Comisia pentru Dezvoltare Regională: preşedinte - Adrian-Dragoş Benea (S&D, România); vicepreşedinţi - Gabriella Gerzsenyi (PPE, Ungaria), Nora Mebarek (S&D, Franţa), Francesco Ventola (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Italia), źubica Karvašová (Renew, Slovacia)

Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală: preşedinte - Veronika Vrecionová (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Cehia); vicepreşedinţi - Daniel Buda (PPE, România), Norbert Lins (PPE, Germania), Eric Sargiacomo (S&D, Franţa), al patrulea vicepreşedinte va fi ales în cadrul unei şedinţe viitoare.

Comisia pentru Pescuit: preşedinte - Carmen Crespo Díaz (PPE, Spania); vicepreşedinţi - Sander Smit (PPE, Ţările de Jos), Giuseppe Milazzo (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Italia), Stéphanie Yon-Courtin (Renew, Franţa), Jessica Polfjärd (PPE, Suedia)

Comisia pentru Cultură şi Educaţie: preşedinte - Nela Riehl (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Germania); vicepreşedinţi - Bogdan Andrzej Zdrojewski (PPE, Polonia), Emma Rafowicz (S&D, Franţa), Diana Riba I Giner (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Spania), Hristo Petrov (Renew, Bulgaria)

Comisia pentru Afaceri Juridice: preşedinte - Ilhan Kyuchyuk (Renew, Bulgaria); vicepreşedinţi - Marion Walsmann (PPE, Germania), Mario Mantovani (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Italia), Lara Wolters (S&D, Ţările de Jos), Emil Radev (PPE, Bulgaria)

Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne: preşedinte - Javier Zarzalejos (PPE, Spania); vicepreşedinţi - Marina Kaljurand (S&D, Estonia), Charlie Weimers (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Suedia), Alessandro Zan (S&D, Italia), Estrella Galán (Stânga, Spania)

Comisia pentru Afaceri Constituţionale: preşedinte - Sven Simon (PPE, Germania); vicepreşedinţi - Gabriele Bischoff (S&D, Germania), Adrián Vázquez Lázara (PPE, Spania), Charles Goerens (Renew, Luxemburg), Péter Magyar (PPE, Ungaria)

Comisia pentru Drepturile Femeii şi Egalitatea de Gen: preşedinte - Lina Gálvez (S&D, Spania); vicepreşedinţi - Dainius Žalimas (Renew, Lituania), Irene Montero (Stânga, Spania), Rosa Estaras Ferragut (PPE, Spania), Predrag Fred Matić (S&D, Croaţia)

Comisia pentru Petiţii: preşedinte - Bogdan Rzońca (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Polonia); vicepreşedinţi - Dolors Montserrat (PPE, Spania), Fredis Beleris (PPE, Grecia), Nils Ušakovs (S&D, Letonia), Cristina Guarda (Verzi/Alianţa Liberă Europeană, Italia)


Comisia Europeană
La 24 iulie, Comisia a publicat cel de-al cincilea raport anual privind statul de drept, care monitorizează evoluţiile semnificative şi face bilanţul situaţiei statului de drept în toate ţările UE. Acesta arată că UE este mult mai bine pregătită să detecteze, să prevină şi să abordeze provocările emergente decât în urmă cu 5 ani, ceea ce înseamnă democraţii europene mai reziliente, încredere reciprocă în UE, buna funcţionare a pieţei unice şi un mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea şi creşterea durabilă. Statul de drept face parte integrantă din însăşi identitatea UE şi este o condiţie prealabilă pentru respectarea altor valori. Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru special, peste 7 din 10 cetăţeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în ţara lor. Aproape 9 din 10 cetăţeni ai UE consideră că este important ca toate ţările UE să respecte valorile fundamentale ale UE, potrivit https://commission.europa.eu/.

În fiecare an, raportul include noi recomandări pentru ţările UE. 68% dintre recomandările din 2023 au fost abordate, integral sau parţial, ceea ce arată că raportul a devenit un adevărat motor al reformelor pozitive. Cu toate acestea, în unele ţări ale UE persistă preocupări sistematice, iar situaţia s-a deteriorat şi mai mult. Raportul din acest an introduce, de asemenea, capitole privind Albania, Muntenegrul, Macedonia de Nord şi Serbia, pentru a sprijini eforturile lor de reformă şi pentru a asigura continuarea lucrărilor privind statul de drept în vederea continuării progreselor către aderarea la UE.

Principalele constatări şi recomandări ale raportului din 2024 fac referire la: domeniul justiţiei, unde au fost iniţiate reforme importante pentru consolidarea independenţei sistemului judiciar, dar unde persistă preocupări sistemice cu privire la independenţa sistemului judiciar şi au fost observate cazuri specifice de deteriorare. Este nevoie de garanţii în procedurile de numire a judecătorilor, de autonomie a parchetului şi de resurse adecvate; cadrele anticorupţie: corupţia rămâne un motiv serios de îngrijorare; în aceeaşi măsură, însă, ţările UE au sporit resursele pentru capacitatea serviciilor de aplicare a legii, a autorităţilor de urmărire penală şi a sistemului judiciar. Sunt necesare acţiuni suplimentare pentru a consolida cadrele preventive şi pentru a asigura investigarea şi urmărirea penală eficace a cazurilor de corupţie; libertatea şi pluralismul mass-mediei: au fost luate măsuri concrete pentru a îmbunătăţi siguranţa jurnaliştilor şi mediul de lucru al acestora, iar sarcinile şi competenţele mai multor autorităţi naţionale de reglementare în domeniul mass-mediei au fost extinse. Persistă preocupări legate de guvernanţa independentă sau de stabilitatea financiară a serviciilor publice de mass-media, de transparenţa proprietăţii asupra mass-mediei, de dreptul de acces la documentele publice şi de alocarea transparentă şi echitabilă a publicităţii de stat. Recomandările se axează pe aceste domenii pentru a asigura un peisaj mediatic liber şi pluralist; sistemul de control şi echilibru instituţional: s-a luat act de eforturile de îmbunătăţire a proceselor legislative. Există în continuare, însă, provocări, inclusiv utilizarea excesivă a procedurilor accelerate, calitatea procesului legislativ şi restricţiile cu care se confruntă societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului. Recomandările vizează consolidarea proceselor legislative şi sprijinirea funcţionării autorităţilor independente. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu)