5 iunie - Ziua Învăţătorului
La 5 iunie, ziua naşterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr, se sărbătoreşte, în fiecare an, începând din 2007, Ziua învăţătorului, instituită prin Legea nr. 289/2007.
Mai mulţi deputaţi şi senatori au depus, în mai 2007, un proiect legislativ privind instituirea Zilei Învăţătorului. "Ziua Învăţătorului se doreşte a fi un prilej bun de reflecţie asupra şcolii şi a slujitorilor ei, o oportunitate pentru a ne manifesta recunoştinţa faţă de dascăli, în special a 'fondatorului învăţământului în limba naţională în Ţara Românească' - Gheorghe Lazăr, care s-a născut la data de 5 iunie" se arată în expunerea de motive, conform https://www.cdep.ro/. Senatul a adoptat proiectul de lege la 20 iunie 2007 şi Camera Deputaţilor, la 9 octombrie 2007.
Legea nr. 289/2007 privind instituirea zilei de 5 iunie ca Ziua Învăţătorului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 749 din 5 noiembrie 2007. Ziua Învăţătorului este sărbătorită în toate unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale din sistemul românesc. Potrivit Legii nr. 289/2007, Ministerul Educaţiei şi alte instituţii pot acorda premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice cadrelor didactice şi elevilor, pentru merite deosebite.
Ziua Învăţătorului a fost instituită ca zi nelucrătoare pentru personalul din învăţământ prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar, semnat în 2023, potrivit https://www.portalinvatamant.ro/.
Personalitate complexă, pedagog, teolog, traducător şi inginer român, Gheorghe Lazăr este considerat fondatorul învăţământului în limba română din Ţara Românească. În 1818, a înfiinţat, în Bucureşti, prima şcoală cu predare în limba română. Gheorghe Lazăr (n. 5 iunie 1779, după alte surse, 9 ianuarie 1782 - m. 17 sept. 1823) şi-a început educaţia la şcoala primară din Avrig, localitatea natală, apoi, a urmat liceul piarist din Cluj (1798-1805). În 1802 a învăţat la liceul catolic din Sibiu, iar în 1805 - la Cluj. Studiile variate - limbi străine, teologie, drept, filosofie, ştiinţe - au pus bazele viitoarei pregătiri enciclopedice a lui Gheorghe Lazăr. A obţinut o bursă şi a devenit student la Viena. Aici a audiat cursuri de teologie, filosofie, drept, pedagogie, literatură, matematică, inginerie, ştiinţe militare, medicină, fiind influenţat de curentul iluminist, potrivit lucrării "Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900" (Bucureşti, Editura Academiei, 1979).
În 1811 era profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. După o serie de ostilităţi din partea autorităţilor şi, mai ales, din partea episcopului Vasile Moga, Gheorghe Lazăr a plecat la Braşov. În continuare a avut de suferit, încercările de a-şi tipări lucrările traduse, în 1814-1815, fiind supuse eşecului. Arhidiacon din 1814, a candidat în 1815 la scaunul episcopal de la Arad, dar a fost înlăturat de un contracandidat susţinut de mitropolitul Stratimirovci. În cele din urmă, Lazăr a fost destituit din profesorat.
A trecut munţii, în 1816, stabilindu-se în Bucureşti, unde şi-a câştigat existenţa mai întâi ca profesor particular. Pentru a-şi putea duce la capăt planul de înfiinţare a primei şcoli naţionale de nivel superior în limba română, cărturarul ardelean trebuia mai întâi să se facă cunoscut, să îşi demonstreze competenţa în chestiuni şcolare şi să obţină sprijinul boierilor-efori din Bucureşti, dar şi al altor cărturari români, potrivit lucrării "Cultură naţională şi spirit european (1818-1864)" (Nicolae Isar, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004).
Actul de întemeiere al primei şcoli naţionale româneşti l-a constituit anafora boierilor-efori din data de 6 martie 1818. Între semnatarii acesteia, pe lângă mitropolitul Nectarie, se numărau Constantin Bălăceanu, Iordache Golescu, Grigore Dimitrie Ghica. Cererea boierilor-efori a fost aprobată la 24 martie 1818, de domnul Ioan Caragea (1812-1818), care a consfinţit deschiderea în august a primei şcoli superioare româneşti, în localul de la "Sf. Sava". La început, elevii săi erau băieţi de mici meseriaşi, târgoveţi şi dascăli, pentru că fiii de boieri frecventau în continuare şcoala grecească.
Şcoala şi-a început activitatea în august 1818, inaugurarea fiind marcată prin lansarea de Gheorghe Lazăr a cunoscutei "Înştiinţări", în care era expus un adevărat proiect de organizare a învăţământului românesc în patru trepte ("tagme") de învăţături. În procesul de predare, a fost frecvent ajutat de Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, Simion Marcovici, Ioan Pandele şi, din 1819, de fostul său elev Ion Heliade-Rădulescu. El însuşi a predat matematica şi filosofia în prelegeri destinate elevilor, dar şi publice, prin care urmărea nu numai educaţia culturală a auditoriului, ci şi patriotică şi naţională. Vasta acţiune didactică proiectată de Lazăr includea şi pregătirea viitorilor profesori români, cerinţă reflectată în decizia Eforiei Şcoalelor de a trimite, în 1820, la studii în străinătate, la Pisa şi la Paris, pe Eufrosin Poteca, Costache Moroiu, Simion Marcovici şi pe Ioan Pandele.
Principala operă a lui Gheorghe Lazăr o constituie faptele sale culturale şi activitatea sa pedagogică, bazată pe ideea iluministă potrivit căreia răspândirea culturii şi ştiinţei în limba poporului va pune capăt înapoierii sociale şi asupririi naţionale. Şcoala de la "Sf. Sava" a dat roade în plan naţional prin pregătirea generaţiei paşoptiste.
Ideile lui s-au reflectat cel mai bine în cele două discursuri extraşcolare, singurele cunoscute, în "Cuvânt al lui G. Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie" (1819), o înscăunare care punea capăt unui lung şir de mitropoliţi greci, sau în cel dedicat înscăunării domnului Grigore Dimitrie Ghica la 30 iulie 1822, după revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - 20 de ani de la moarte (21 noiembrie)
Preotul Gheorghe Calciu a fost unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai comunismului, care a făcut peste 20 de ani de închisoare, inclusiv în cadrul Experimentului reeducării de la Pitești. La Pitești, spune Părintele, 'a fost lucrarea diavolului. A fost un război între bine și rău'. (sursa:
DOCUMENTAR: Franz Josepf I de Habsburg, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916)
Franz Joseph I, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916), s-a născut la 21 noiembrie 1830, la Palatul Schönbrunn, fiind fiul cel mare al arhiducelui Franz Karl, al doilea fiu al împăratului Franz al II-lea, și al arhiducesei Sophie Friederike, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. În 1854, s-a căsătorit cu Elisabeta de B
21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii (ONU)
În fiecare an, pe 21 noiembrie, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day) subliniază rolul vital pe care televiziunea îl joacă în prezentarea diverselor probleme care îi afectează pe oameni, potrivit https://nationaldaycalendar.com/. Televiziunea rămâne, de d
21 noiembrie - Ziua mondială a salutului
Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume. Inițiată &
21 noiembrie - Ziua limbii sârbe
La 21 noiembrie este sărbătorită, în România, Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă pentru marcarea acestei zile în România a aparținut deputatului din partea Uniunii Sârbilor din România, Gvozdenovici Slavomir. Potrivit expunerii de motive din textul legii, pe teritoriul de azi al României com
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 noiembrie
Ortodoxe Intrarea în biserică a Maicii Domnului Greco-catolice Intrarea în Templu a Maicii Domnului Romano-catolice Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria Intrarea în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 noiembrie
Este a 325-a zi a anului 2026. Au mai rămas 40 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 30 m și apune la 03 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026
Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra
Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor
AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)
Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r
20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)
În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu
Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)
Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 noiembrie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului; Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Dasie; Sf. Ier. Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului Greco-catolice Sf. cuv. Grigore Decapolitul; Sf. aep. Proclu al Constantinopolului; Sf. m. Dasius din Durostorum
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 noiembrie
Este a 324-a zi a anului 2026. Au mai rămas 41 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 18 m și apune la 16 h 44 m. Luna răsare la 14 h 09 m și apune la 02 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)












