Turneul final al Campionatului European de fotbal din 2004 a fost găzduit, în premieră, de Portugalia, între zilele de 12 iunie şi 4 iulie, conform uefa.com.

Calificările pentru EURO 2004 au avut loc din septembrie 2002 până în noiembrie 2003. Cincizeci de echipe au fost împărţite în zece grupe. Echipele care au câştigat grupa s-au calificat automat la turneul final, iar cele clasate pe locul doi din fiecare grupă au jucat un meci de baraj, pentru a fi alese alte cinci echipe.

România nu s-a calificat, terminând pe poziţia a treia în cea de-a doua grupă preliminară, în spatele Danemarcei şi Norvegiei.

Cele 16 echipe participante la turneul final au fost împărţite în patru grupe. Din prima grupă au făcut parte Portugalia, calificată din oficiu, Grecia, Spania şi Rusia. Grupa B a fost alcătuită din Franţa, Anglia, Elveţia şi Croaţia. Cea de-a treia a inclus echipele naţionale din Suedia, Bulgaria, Danemarca şi Italia. Cea de-a patra a fost formată din Cehia, Letonia, Germania şi Olanda.

Meciurile turneului final au fost găzduite de zece stadioane: da Luz şi Jose Alvalade din Lisabona, Municipal de Aveiro, do Dragao şi do Bessa din Porto, Algarve din Faro/Loule, Municipal da Braga; Alfonso Henriques din Guimaraes, Citade de Coimbra şi Dr. Magalhaes Pessoa din Leiria.

Competiţia a rămas în istorie în special datorită numeroaselor rezultate surprinzătoare. Selecţionatele Germaniei, Spaniei şi Italiei au fost eliminate încă din grupe; câştigătoarea ediţiei precedente, Franţa, a fost eliminată în sferturi de Grecia; echipa gazdă, Portugalia, a avut la rândul ei un parcurs ieşit din comun, fiind învinsă în meciul inaugural, dar reuşind să ajungă în finală.

Meciul inaugural a adus astfel prima mare surpriză a competiţiei. Echipa ţării gazdă a fost învinsă, cu 2-1, de selecţionata Greciei. Portugalia avea, totuşi, să câştige grupa, după victoriile contra Rusiei (2-0) şi Spaniei (1-0). Grecia a mers mai departe de pe locul doi în grupă şi avea să provoace un al doilea şoc, în sferturi, eliminând selecţionata Franţei cu scorul de 1-0, în urma golului reuşit de Charisteas în minutul 65.

În prima semifinală, programată la 30 iunie pe stadionul Jose Alvalade, s-au înfruntat echipele Portugaliei şi Olandei. Ronaldo a deschis scorul, în minutul 26, pentru ca Maniche să mărească diferenţa, în minutul 58. Portughezul Andrade a înscris în propria poartă, în minutul 63, dar fără să schimbe soarta partidei: Portugalia a învins Olanda cu 2-1.

În a doua semifinală, desfăşurată la 1 iulie pe Estadio do Dragao din Porto, s-au întâlnit selecţionatele Greciei şi Cehiei (1-0). Elenii s-au calificat în finală în urma ''golului de argint'' al lui Traianos Dellas în minutul 105, practic în ultima secundă a primei reprize de prelungire.

Marea finală a avut loc la 4 iulie, pe Estadio da Luz din Lisabona, în faţa a peste 62.000 de spectatori, potrivit soccerway.com. Pentru prima dată după turneul final din 1984, echipa ţării gazdă ajungea în finală. Unicul gol al partidei dintre Portugalia şi Grecia (1-0) a fost înscris de grecul Charisteas, în minutul 57. Astfel, Grecia a devenit a noua echipă care a cucerit titlul de campioană europeană.

Pentru prima dată în istoria competiţiei, meciul inaugural a fost jucat de aceleaşi echipe care au ajuns în finală: Portugalia şi Grecia. În ambele, Portugalia a fost învinsă. Triumful elenilor a fost cu atât mai neaşteptat cu cât ei nu mai reuşiseră să se califice decât la două mari competiţii fotbalistice, adică EURO 1980 şi Cupa Mondială din 1994.

Golgheterul competiţiei a fost cehul Milan Baros, cu cinci reuşite. Englezul Wayne Rooney şi olandezul Ruud van Nistelrooy au înscris fiecare de patru ori, potrivit uefa.com. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: www.uefa.com