Marlon Brando este considerat unul dintre cei mai influenţi actori ai secolului XX. A fost actor şi activist, jucând un rol important în Mişcarea pentru Drepturile Civile şi iniţiativa Native American Movement.

Atât pe scenă, cât şi pe marele ecran, Marlon Brando a fost un actor nemărginit, denumit "rebelul suprem, periculos, exploziv, pasional". Elia Kazan, regizorul producţiilor ''Un tramvai numit dorinţă'' (1951), ''Viva Zapata!'' (1952) şi ''On the Waterfront'' (1954), ce l-au avut ca protagonist pe marele actor, a afirmat despre Brando: ''Aproape că poţi să-ţi pui mâna în interiorul lui''. Interpretarea personajului ''Stanley Kowalski'' din pelicula ''Un tramvai numit dorinţă'' a contribuit semnificativ la cariera de succes a acestuia.

Marlon Brando şi-a canalizat dispreţul amar pentru autoritate şi cicatricile lăsate de copilăria nefericită în interpretări care au schimbat arta actorului pentru totdeauna - evidenţiază documentarul ''Agonia unui geniu''. A reprezentat o sursă de inspiraţie pentru actori precum: Robert De Niro, Al Pacino, Dustin Hoffman.

Actorul s-a născut la 3 aprilie 1924, în Omaha, Nebraska. În 1938, Marlon s-a mutat cu părinţii şi cele două surori la o fermă din Illinois. În spatele imaginii de familie americană fericită se afla drama abuzului de alcool şi a violenţei domestice. După ce a fost exmatriculat de la Academia Militară, a săpat şanţuri până când tatăl i-a oferit finanţare pentru educaţie. S-a mutat la New York pentru a studia actoria, unde a avut-o ca mentor pe Stella Adler, la Studioul de Actorie "Lee Strasberg".

Şi-a făcut debutul pe Broadway în spectacolul lui John Van Druten, ''I Remember Mama'' (1944). Criticii de teatru new-yorkezi l-au votat drept ''cel mai promiţător actor de pe Broadway'' pentru rolul din ''Truckline Caf'' (1946), potrivit Biography.com. În 1947, a interpretat cel mai apreciat rol de pe scenă, Stanley Kowalski, bruta din opera lui Tennessee Williams ''Un tramvai numit dorinţă'' /"A Streetcar Named Desire".

Debutul la Hollywood şi l-a făcut cu un rol de veteran paraplegic din cel de-al Doilea Război Mondial, în producţia ''Bărbaţii'' (1950). Deşi nu a cooperat cu maşina de publicitate a Hollywood-ului, a continuat cu rolul Stanley Kowalski în adaptarea cinematografică ''Un tramvai numit dorinţă'' - un succes atât la public, cât şi în ceea ce priveşte critica. Producţia a fost recompensată cu patru premii ale Academiei de Film, conform www.imdb.com.

''Viva Zapata!'' (1952), cu un scenariu de John Steinbeck, înfăţişează transformarea lui Emiliano Zapata, interpretat de Brando, de la ţăran la revoluţionar şi preşedinte al Mexicului.

După depăşirea cifrelor cunoscute până atunci în box-office şi a limitelor din actoria convenţională în filme precum ''Iulius Cezar'' (1953) şi ''Sălbaticul'' (1953), a urmat ''Pe chei''/ ''On The Waterfront'' (1954), în care a jucat rolul Terry Malloy, pentru care a fost recompensat cu Premiul Oscar pentru cel mai bun actor.

În următorul deceniu, rolurile cinematografice au fost variate: Napoleon Bonaparte în ''Desiree'' (1954), Sky Masterson în musicalul ''Guys and Dolls'' (1955), un soldat nazist în ''Leii tineri'' / "The Young Lions" (1958). Între 1955 şi 1958, reprezentanţii industriei comerciale l-au votat în top 10 cei mai apreciaţi actori.

În anii '60, cariera tumultuoasă a actorului intra în declin. Un moment semnificativ a fost remake-ul realizat de studiourile MGM ''Mutiny on the Bounty''/ ''Revolta de pe Bounty'' (1962), care nu a reuşit să returneze nici măcar jumătate din bugetul enorm alocat. În urma acestui eşec, au urmat valuri de critici la adresa actorului. A fost contestat pentru crizele de isterie de pe platou şi pentru că a încercat să modifice scenariul.

 ''APOCALYPSE NOW'' 

În ciuda etichetelor primite, regizorul Francis Ford Copolla l-a propus pentru rolul principal din ''Naşul''/ ''The Godfather'' (1972). Unii directori de la studiourile de producţie au insistat ca Marlon Brando să dea o probă pentru ecran înainte să fie acceptat. Fără să se simtă insultat, s-a machiat, şi-a îndesat nişte şerveţele în gură şi a exersat la pronunţie. Nu numai că a primit rolul lui Don Vito Corleone, dar a câştigat şi Premiul Oscar pentru cel mai bun actor. Cariera lui a renăscut, astfel, cu rolul de şef al mafiei din primul film din această serie. La ceremonia de decernare a Oscarurilor, Brando nu s-a prezentat să-şi ridice distincţia. În schimb, a trimis-o pe Sacheen Littlefeather, îmbrăcată în port de amerindian, care a ţinut un discurs de protest faţă de atitudinea Hollywood-ului în înfăţişarea populaţiei indigene.

''Naşul'' 

În următorul an, a apărut în ''Ultimul Tango la Paris'' şi apoi a continuat cu roluri mici, pentru care obţine remuneraţii consistente: ''Superman'' (1978) şi ''Apocalypse Now'' (1979). Este nominalizat la Oscar pentru interpretarea rolului secundar Ian McKenzie din ''A Dry White Season''/ ''Un anotimp alb şi uscat'' (1989).

Grace Kelly şi Marlon Brando 

A apărut şi în comedia ''The Freshman''/ ''Novicele'' (1989), alături de Matthew Broderick.

În 1994, a făcut parte din distribuţia filmului ''Don Juan DeMarco'', alături de Johnny Depp şi Faye Dunaway. În 1996, a apărut în ''The Island of Dr. Moreau''. Deşi presa a comentat că actorul a folosit o cască pentru a-şi aminti replicile, partenerul său de platou, David Thewlis, a declarat că a fost impresionat de marele actor.

În 2001, a jucat rolul unui hoţ de bijuterii, în vârstă, în ''The Score'', alături de Robert De Niro, Edward Norton şi Angela Bassett.

Viaţa lui Marlon Brando a fost mai complexă şi mai celebrată decât orice subiect de la Hollywood. A murit obez, la 1 iulie 2004, iar comportamentul său din ultima parte a vieţii aproape că a umbrit standardul său incredibil de actorie postbelică, notează site-ul www.hollywoodsgoldenage.com.

Pe lista Institutului American de Film cu cele mai mari vedete masculine din toate timpurile, Marlon Brando este plasat pe locul patru, după Humphrey Bogart, Cary Grant şi James Stewart, conform www.afi.com. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Marlon Brando /Facebook