Aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) reprezintă unul dintre cele mai importante repere ale politicii externe a statului român după 1989.

Summit-ul NATO de la Praga, desfăşurat în 21-22 noiembrie 2002, a fost momentul istoric prin care România, alături de alte şase state candidate - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, a fost invitată să adere la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Prima rundă de convorbiri dintre România şi NATO pentru aderarea la Alianţă a avut loc la 13 decembrie 2002, la Bruxelles. Cu acest prilej au fost abordate teme privind aspecte militare, respectiv modul în care conceptul strategic aflat la baza funcţionării Alianţei se regăseşte în strategia României de securitate naţională şi în doctrina militară românească, precum şi posibilitatea participării statului român la acţiuni desfăşurate în baza Articolului 5, conform volumului ''România-NATO.1990-2008'' (Editura Fundaţia Rompres, Bucureşti, 2008). La 26 martie 2003, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, a fost semnat Protocolul de Aderare la NATO pentru fiecare dintre statele candidate care au fost invitate la summitul de la Praga. După semnarea acestor protocoale, a început procesul de ratificare al aderării la NATO al statelor candidate care viza adoptarea de către toate cele 19 state membre a acestor documente. La 18 februarie 2004, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat în unanimitate proiectul de lege privind aderarea României la NATO. Preşedintele României Ion Iliescu a promulgat, la 1 martie 2004, Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. În data de 29 martie 2004, premierul României Adrian Năstase a depus documentele oficiale ale instrumentului de aderare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic, guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. La reuniunea miniştrilor de externe din statele membre NATO, din 2 aprilie 2004, a fost consemnat momentul solemn de ridicare al drapelelor de stat ale noilor state membre ale organizaţiei nord-atlantice.

La 26-27 aprilie 2007, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor de externe ai NATO, desfăşurată la Oslo, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer, a anunţat oficial decizia privind organizarea summitului organizaţiei din 2008, în România, la Bucureşti, potrivit www.nato.int.

Foto: (c)  ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO 

Capitala României, Bucureşti, a găzduit în perioada 2-4 aprilie 2008, pentru prima dată în istoria organizaţiei şi totodată o premieră în perioada postdecembristă a statului român, unul dintre cele mai importante evenimente internaţionale, summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Reuniunea a impresionat atât prin întreaga logistică desfăşurată pentru organizarea sa cât mai ales prin numărul mare de înalţi demnitari care au fost prezenţi la Bucureşti cu acest prilej, potrivit www.mae.ro. A fost una dintre cele mai importante reuniuni la nivel înalt din istoria organizaţiei prin prisma temelor supuse în dezbatere în cadrul Consiliului Nord-Atlantic şi a celorlalte foruri de discuţii. Albania şi Croaţia au fost invitate să adere la organizaţie, iar Georgia şi Ucraina nu au primit invitaţia de aderare, existând dezbateri ample în acest sens între aliaţi, însă nu a fost îndeplinit consensul în ce priveşte acest demers. Din perspectiva dezbaterilor ample şi a deciziilor istorice adoptate, summitul de la Bucureşti a rămas drept unul dintre cele mai importante din punct de vedere al impactului deciziilor pentru evoluţia organizaţiei nord-atlantice.

La această reuniune la nivel înalt a NATO a participat pentru prima dată preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, acesta fiind implicat în nucleul discuţiilor purtate în cadrul sesiunii Consiliului NATO-Rusia, o premieră de la momentul creării acestui format de cooperare între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia în anul 2002.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 

Agenda summitului a acordat o atenţie punctuală situaţiei din Afganistan şi evaluării misiunii NATO din această ţară, la discuţiile dedicate fiind prezenţi şi responsabili ai statelor contributoare, dar şi înalţi oficiali precum secretarul general al ONU, preşedintele Comisiei Europene, directorul Băncii Mondiale şi alţi reprezentanţi din state de contact ale Alianţei Nord-Atlantice, respectiv Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Iordania, potrivit www.mae.ro.

Procesul de extindere al Alianţei Nord-Atlantice a reprezentat tema cea mai sensibilă a summitului NATO de la Bucureşti. Croaţia şi Albania au primit invitaţia de aderare la organizaţie. Cele mai grele negocieri purtate în Consiliul Nord-Atlantic au vizat adresarea invitaţiei de aderare pentru Georgia şi Ucraina la NATO. În această chestiune aliaţii nu au obţinut consensul necesar adoptării deciziei. Liderii statelor din Consiliul Nord-Atlantic au hotărât asupra transferării acestei tematici în formatul reuniunii ministeriale la nivelul şefilor diplomaţiilor din Alianţă. Delegaţia Greciei s-a opus adresării invitaţiei de aderare pentru Macedonia, fiind necesară mai întâi rezolvarea diferendului dintre Grecia şi Macedonia privind acceptarea la nivel public a numelui oficial al statului macedonean. Bosnia şi Herţegovina şi Muntenegru au avansat în relaţia cu NATO la nivelul unui Dialog Intensificat cu privire la întreaga paletă de teme politice, militare şi de securitate.

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia (NRC) a consemnat faptul că şefii de stat şi de guvern au hotărât intensificarea colaborării la nivelul celor 27, în calitate de parteneri egali, pentru a combate ameninţările comune la adresa securităţii, potrivit Declaraţiei adoptate la finalul întâlnirii. Totodată, părţile au reafirmat angajamentul faţă de obiectivele şi principiile stabilite în Actul Fondator şi în Declaraţia de la Roma, reamintind că formatul NRC a fost realizat ca un element strategic de consolidare a securităţii euro-atlantice, în acord cu principiul conform căruia securitatea tuturor statelor din comunitatea euro-atlantică este indivizibilă. Cu referire la dosarul Kosovo, membrii Consiliului NATO-Rusia au menţionat necesitatea unui viitor stabil, democratic, multietnic, paşnic şi sigur în Balcanii de Vest. Statele membre NATO şi Rusia au lansat un apel pentru stoparea actelor de violenţă în Balcanii de Vest şi pentru evitarea oricăror acţiuni care ar putea submina supremaţia şi statul de drept în regiune, subliniind faptul că securitatea din Kosovo reprezintă o prioritate pe agenda discuţiilor la nivelul Consiliului NATO-Rusia. S-a discutat, în context, şi asupra necesităţii continuării dialogului în privinţa apărării balistice. Statele (27) din Consiliul NATO-Rusia au fost de acord asupra faptului că succesul eforturilor internaţionale pentru sprijinirea guvernului de la Kabul în promovarea păcii şi stabilităţii în interiorul şi în jurul Afganistanului are o importanţă capitală. În textul declaraţiei adoptate este subliniată importanţa luptei împotriva terorismului, domeniu cheie al cooperării în cadrul NRC, iar acest for va continua implementarea Planului de acţiune privind terorismul, în mod special în ce priveşte demersurile pentru a preveni accesul teroriştilor la arme de distrugere în masă. Consiliul Nord-Atlantic a evidenţiat necesitatea întăririi sprijinului militar acordat de Alianţă guvernului de la Kabul pentru stabilizarea la nivelul teritoriului naţional afgan, fiind adoptat un plan strategic în acest sens.

Şefii de stat şi de guvern ai Alianţei Nord-Atlantice au recunoscut, în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, importanţa strategică a Mării Negre şi a întregii regiuni pentru securitatea euro-atlantică.

Lucrările Consiliului Nord-Atlantic au subliniat faptul că securitatea statelor membre trebuie să fie indivizibilă şi au recunoscut contribuţia "substanţială" pe care o poate avea în acest sens scutul antirachetă al SUA pentru zona Europei Centrale. Secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, a specificat faptul că liderii NATO au stabilit să dezvolte "opţiuni pentru o arhitectură de apărare" care să acopere şi statele care nu s-ar afla în raza de protecţie a proiectului antirachetă al SUA. Statele membre au cerut Consiliului Nord-Atlantic, "în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO", să găsească variante pentru o "arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite", potrivit www.nato.int.

Liderii statelor membre au recunoscut în cadrul lucrărilor summitului faptul că proliferarea rachetelor balistice reprezintă o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei, iar apărarea antirachete face parte din reacţia globală pentru a contracara această ameninţare, conform declaraţiei finale a reuniunii. "Recunoaştem contribuţia substanţială la protecţia aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, protecţie care va fi asigurată prin planificata desfăşurare a echipamentelor pentru apărare antirachete ale SUA cu baza în Europa. Analizăm mijloacele de a lega această capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apărarea antirachetă, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrală a oricărei arhitecturi viitoare cuprinzătoare a apărării antirachetă a NATO", se arată în textul declaraţiei. În ce priveşte acest dosar al apărării antirachetă, statele membre ale NATO menţionează, cu acest prilej, continuarea eforturilor pentru consolidarea cooperării cu Federaţia Rusă pe baza transparenţei şi încrederii reciproce.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 

Totodată, liderii NATO au reafirmat susţinerea pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor afectate de conflicte îngheţate, fiind menţionate în acest sens Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova. Consiliul Nord-Atlantic a menţionat iarăşi sprijinirea găsirii unor soluţii pe principii de integritate teritorială, independenţă şi suveranitate.

Reuniunea la nivel înalt a NATO de la Bucureşti rămâne, în istoria organizaţiei, una dintre cele mai importante ţinând cont de hotărârile adoptate în Consiliul Nord-Atlantic în mod special în ceea ce priveşte procesul de extindere al Alianţei Nord-Atlantice, cât şi punând în lumină dosarele importante dedicate apărării antirachetă în Europa, importanţei regiunii extinse a Mării Negre şi relaţiei NATO cu Federaţia Rusă.

Croaţia şi Albania au devenit state membre cu drepturi depline ale organizaţiei la 1 aprilie 2009, Muntenegru s-a alăturat la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord, rezolvând disputa cu Grecia asupra numelui oficial, a devenit parte a Alianţei Nord-Atlantice la 27 martie 2020. La 4 aprilie 2023, Finlanda a devenit stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, iar la 7 martie 2024 Suedia a devenit cel de-al 32-lea stat membru al organizaţiei nord-atlantice. Cu prilejul summitului NATO de la Madrid, la 29 iunie 2022, a fost adoptat cel mai nou Concept Strategic al organizaţiei, care ghidează la nivel programatic politicile Alianţei până la adoptarea unui nou document dedicat. În capitala Lituaniei, Vilnius, la 11-12 iulie 2023, s-a desfăşurat summitul NATO, prilej cu care statele aliate au convenit asupra unui pachet multianual de măsuri de sprijinire a Ucrainei pentru a-şi întări capacitatea de securitate şi apărare, pentru a spori gradul de interoperabilitate între forţele organizaţiei şi cele ale Ucrainei, asupra stabilirii unui forum comun de consultări şi luare a deciziilor pentru gestionarea situaţiilor de criză, dar şi în ce priveşte eliminarea cerinţei cunoscute drept Planul de acţiune pentru aderare în cazul procesului de aderare al Ucrainei la NATO. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Ady Ivaşcu)

* Material realizat cu ajutorul surselor: www.nato.int, www.mae.ro, ştiri, materiale şi publicaţii AGERPRES.