La 31 martie 2024, ora 17.00, are loc vernisajul expoziţiei "Iulia Hălăucescu. Confesiuni cromatice la centenar. 1924 - 2024", care marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea pictoriţei Iulia Hălăucescu, personalitate de prim rang a artei plastice româneşti, supranumită de criticii de artă contemporani "Doamna acuarelei româneşti".

Evenimentul are loc în prezenţa scriitorilor Grigore Ilisei şi Emil Nicolae şi este organizat de Muzeul de Artă Piatra-Neamţ prin colaborarea cu Muzeul de Artă "Iulia Hălăucescu" Tarcău, Muzeul de Artă Iaşi din cadrul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi şi introducerea pentru prima dată în circuitul expoziţional a valoroasei colecţii particulare "Octav Olaru". Fondatoare a colecţiei de artă din cadrul Muzeului Arheologic Regional Piatra-Neamţ, Iulia Hălăucescu a avut o meritorie contribuţie în crearea Muzeului de Artă Piatra-Neamţ prin îmbogăţirea patrimoniului cu valoroase donaţii şi achiziţii, se arată pe site-ul oficial al Complexului Muzeal Naţional Neamţ, https://cmnn.ro/.

În cadrul expoziţiei, care va fi deschisă până pe 31 august 2024, vor fi expuse circa 130 lucrări, preponderent acuarele şi uleiuri, abordând o tematică relevantă pentru creaţia artistei.

Artista plastică Iulia Hălăucescu s-a născut la 31 martie 1924, în comuna Tarcău, judeţul Neamţ, într-o familie de preoţi. Familia s-a mutat la Piatra-Neamţ în 1927, unde Iulia Hălăucescu a urmat şcoala primară de fete nr. 2 şi Liceul teoretic de fete (azi "Calistrat Hogaş") din Piatra-Neamţ (1931-1943), potrivit https://cmnn.ro/

În 1943 a început cursurile Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1948, cu specializarea în estetică. În facultate, i-au fost profesori unele dintre personalităţile majore ale culturii române, precum Dimitrie Gusti, Mircea Vulcănescu, George Călinescu, Mircea Florian. În paralel, a participat la orele libere de desen şi pictură ale pictorului emerit Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1944-1949).

Iulia Hălăucescu s-a înscris, la îndemnul lui Corneliu Baba, în 1949, la Academia de Arte Frumoase din Iaşi, la clasa Călin Alupi. În urma desfiinţării Academiei, şi-a continuat studiile la Institutul "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti (1950-1953), cu profesorii Ion Marşic şi Samuel Mützner, conform https://www.artindex.ro/.

A debutat în 1947, la expoziţia de artă plastică de la Piatra Neamţ. În 1949, a participat la o expoziţie colectivă la Iaşi, iar din 1954 a participat la expoziţii de grafică, la anuale de stat, la expoziţii colective la Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ, la diferite expoziţii tematice (portrete - Bucureşti, 1961; grafică militantă - Bucureşti, 1961). A deschis peste 60 de expoziţii personale la Bucureşti (1954, 1956, 1959, 1964) şi în ţară, la Iaşi (1967, 1971, 1978, 1984, 1985, 1986, 1996); Bacău (1960, 1963, 1965); Mangalia (1965); Suceava (1967); Piatra Neamţ (1956, 1967, 1970, 1976, 1977, 1978, 1979, 1991, 1993); Durău (1969); Tg. Neamţ (1971) şi străinătate, la Praga (1957). Prima expoziţie retrospectivă - "Retrospectiva '60" a avut loc în 1984, la Sala Dalles din Bucureşti, urmată de "Retrospectiva '70" (1994, Muzeul de Artă Piatra Neamţ) şi "Retrospectiva '75" (1999, Muzeul de Artă Piatra Neamţ). În 2001, a avut loc expoziţia retrospectivă ''Iulia Hălăucescu'', acuarelă şi desen colorat, la Palatul Parlamentului, potrivit "Dicţionarului artiştilor români contemporani" (Editura Meridiane, 1976) şi https://www.iuliahalaucescu.ro/.

A expus în cadrul unor manifestări de artă românească la Praga, Cairo, Alexandria, Damasc, Tirana, Rabat, Moscova, dar şi în cadrul unor expoziţii colective din întreaga lume.

În 1954 a devenit membră a Uniunii Artiştilor Plastici, aleasă în Comitetul de conducere al UAP (1963-1968, 1978-1990). A fost preşedinte al Filialei Piatra Neamţ a UAP (1975-1979; 1985-1990).

A făcut parte din colectivul de cercetare format din arhitecţi, arheologi, etnografi şi artişti plastici şi coordonat de academicianul Constantin Nicolăescu-Plopşor, care a avut ca obiectiv salvarea şi conservarea valorilor culturii materiale şi spirituale din zona Bicazului. A contribuit astfel la materializarea proiectului Leonida, în cadrul căruia a pictat bisericile de la Răpciuni, de la Hangu şi Palatul Cnejilor, conform https://cmnn.ro/.

La iniţiativa sa şi cu sprijinul altor membri fondatori, a înfiinţat şi format, în 1963, colecţia Muzeului de Artă din Piatra Neamţ. De asemenea, a avut iniţiativa înfiinţării Galeriilor de Artă din Piatra-Neamţ şi a avut un rol decisiv în construcţia Sediului Filialei UAP şi a Galeriei de Artă. Lucrările au început în 1986 iar inaugurarea a avut loc în vara anului 1989.

În 1994, i-au fost acordate Diploma de Onoare din partea International Biographical Center, Cambridge (Marea Britanie) şi Premiul secolului XXI pentru întreaga sa activitate din partea The American Biographical Institute (Carolina de Nord, SUA), potrivit https://www.iuliahalaucescu.ro/.

Un album-catalog dedicat Iuliei Hălăucescu (Editura A'92, Iaşi) a fost lansat în 1999. Realizat de scriitorul şi criticul de artă Grigore Ilisei, catalogul a marcat aniversarea împlinirii a 75 de ani de către artistă.

La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler de către Preşedinţia României. A primit titlurile de Cetăţean de Onoare al municipiului Piatra Neamţ (1994), al comunei natale Tarcău (2001) şi al oraşului Bicaz (2001), potrivit https://vatra-mcp.ro/.

La Muzeul de Istorie Bicaz, a fost inaugurată, la 26 octombrie 2001, expoziţia permanentă "Epopeea Bicazului", cu o parte din cele 104 lucrări donate de Iulia Hălăucescu.

La 16 noiembrie 2003 a fost inaugurat Muzeul de Artă "Iulia Hălăucescu", amenajat în comuna natală a artistei, care conţine picturi şi o colecţie de artă populară - ceramică şi obiecte din lemn, mobilier de epocă şi ustensile din atelierul de creaţie al Iuliei Hălăucescu.

În 2005, la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, a fost lansat albumul "Iulia Hălăucescu. O încercare de efigie" (Princeps Edit, Iaşi) semnat de scriitorul Grigore Ilisei, în cadrul căruia se regăsesc principalele referinţe critice (Amelia Pavel, Constantin Ciopraga, Dan Grigorescu, C.R. Constantinescu, Mircea Deac ş.a.), fotografii de familie şi o selecţie de reproduceri a 135 de lucrări semnate de artistă.

Pictoriţa Iulia Hălăucescu a încetat din viaţă la 18 decembrie 2007, la casa sa din Piatra-Neamţ.

În memoria sa, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ/Muzeul de Artă Piatra-Neamţ a organizat, în perioada iunie-septembrie 2008, expoziţia intitulată "Maeştri ai artei româneşti. Rudolf Schweitzer-Cumpăna - Iulia Hălăucescu". În 2014, la împlinirea a 90 de ani de la naşterea artistei, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ/Muzeul de Artă Piatra-Neamţ în colaborare cu Fundaţia "Iulia şi Petronius Hălăucescu" a organizat expoziţia de acuarelă, "Iulia Hălăucescu. Primăvara culorilor" (28 martie-15 mai 2014), arată https://cmnn.ro

În perioada 2-30 august 2022, a avut loc, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, a patra ediţie a Simpozionului Internaţional de Acuarelă "Iulia Hălăucescu", iniţiat în 2019 de către Fundaţia Mircea Titus Romanescu. Evenimentul a reunit în premieră lucrările realizate la toate ediţiile, aparţinând celor 20 de artişti de prestigiu, participanţi, din ţară şi străinătate. În 2023 expoziţia a fost itinerată la Iaşi, la Bacău, la Ploieşti şi la Oradea, iar din februarie 2024, la Bistriţa-Năsăud, apoi Bucureşti şi în alte oraşe. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.piatraneamtcity.ro