În România, trecerea la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) s-a făcut la 1 aprilie 1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie.

România a fost printre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian, potrivit http://enciclopediaromaniei.ro/. "După înfăptuirea Marii Uniri din 1918, a apărut problema unificării stilului calendaristic, întrucât stilurile practicate în diferitele provincii istorice erau şi ele diferite. Transilvania şi Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, în timp ce Regatul României şi Basarabia foloseau stilul vechi. Necesitatea reformei calendarului era una de ordin intern şi extern, de consolidare şi modernizare a noului stat unitar. Alinierea la standardele europene era considerată o condiţie a progresului şi modernizării, în contextul în care, pe plan internaţional, se căutau soluţii pentru unificarea diferitelor unităţi de măsură", menţionează sursa citată mai sus.

Calendarul gregorian l-a substituit pe cel iulian, sau "pe stil vechi". Numele "gregorian" vine de la Papa Grigore al XIII-lea, ai cărui astronomi constataseră că în calendarul iulian se acumulase o întârziere semnificativă, din cauza unei erori de calcul (astfel, până în 1582 erau circa 10 zile), indică sursa menţionată. Papa Grigore al XIII-lea a fost cel care a dispus reformarea calendarului iulian şi a introdus noul calendar, corectat, care îi poartă numele. Calendarul gregorian de la 1582 a fost adoptat rapid în mai toată lumea catolică, dar în ţările ortodoxe, printre care şi România, calendarul iulian s-a păstrat până în primele decenii ale secolului XX.

Marea Unire din 1918 a repus în discuţie problema adoptării unui stil calendaristic unitar. La 5/18 martie 1919, Consiliul de Miniştri a adoptat Decretul-lege nr. 1.053 pentru "Adoptarea calendarului gregorian pe ziua de 1 aprilie 1919", publicat în Monitorul Oficial în 6 martie. Conform decretului, ziua de 1 aprilie 1919 stil vechi devenea oficial ziua de 14 aprilie stil nou. De la acea dată, toate datele din România s-au scris conform calendarului gregorian, arată, de asemenea, sursa citată mai sus.

În ceea ce priveşte Biserica Ortodoxă Română, aceasta a hotărât înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian în urma conferinţei pan-ortodoxe de la Constantinopol din 1923. "Hotărârile conferinţei de la Constantinopol au provocat disensiuni în urma cărora lumea ortodoxă s-a împărţit în două: pe de o parte Biserica Ortodoxă Greacă, Română, Bulgară, Patriarhia Constantinopolului, a Alexandriei şi mai târziu a Antiohiei, care au acceptat noul calendar gregorian, şi, pe de altă parte Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă şi părţi din Biserica Ortodoxă Greacă, Bulgară şi Română, Sf. Munte Athos şi Patriarhia Ierusalimului, care au păstrat calendarul iulian până astăzi" (http://enciclopediaromaniei.ro/). Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar în anul următor, în octombrie 1924.

Pentru a obţine data corespunzătoare stilului nou, la data în stilul vechi se adaugă: 10 zile pentru intervalul 4 octombrie 1582 - 28 februarie 1700; 11 zile pentru intervalul 1 martie 1700 - 28 februarie 1800; 12 zile pentru intervalul 1 martie 1800 - 28 februarie 1900; 13 zile pentru intervalul 1 martie 1900 - 1 octombrie 1924.

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu data de 1 aprilie 2019, o monedă din argint cu tema "100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian de către România". Potrivit https://www.bnr.ro/, aversul monedei prezintă portretele şi numele regelui Ferdinand I (în dreapta) şi prim-ministrului Ion I.C. Brătianu (în stânga), în vremea cărora România a adoptat calendarul gregorian, două citate din actul normativ: "Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian." şi "Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919.", titulatura actului normativ "Decret-Lege 1053/1919", inscripţia în arc de cerc "România", valoarea nominală "10 lei", stema României şi anul de emisiune "2019". Reversul monedei redă reprezentarea unui ceas astronomic şi inscripţia circulară "100 de ani de la adoptarea calendarului gregorian". AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)