România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul Summitului NATO de la Praga, din 21 noiembrie 2002.

Cu acel prilej, secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Lordul George Robertson, a anunţat, în prezenţa şefilor de stat şi de guvern, "decizia crucială şi importantă" de a invita România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia şi Lituania să adere la Alianţa Nord-Atlantică.

Noua extindere a NATO a fost decisă de statele membre ca o recunoaştere a eforturilor depuse de cele şapte state candidate pentru a întruni criteriile militare, economice şi politice de aderare, a subliniat secretarul general al NATO. România, alături de celelalte şase state, a demonstrat că poate adopta "decizii dificile" şi poate "îndeplini cerinţele" Alianţei Nord-Atlantice, a continuat George Robertson. Acesta a subliniat că noile membre vor spori "puterea, vitalitatea şi coeziunea" organizaţiei. "NATO nu este o organizaţie exclusivistă" şi şi-a păstrat "uşile deschise", fapt dovedit încă din 1999, când a primit Republica Cehă, Polonia şi Ungaria, în rândurile sale, a amintit George Robertson. În acelaşi timp, acesta a punctat că invitaţia adresată celor şapte state "nu este un cadou, ci o responsabilitate enormă şi un veşmânt greu de purtat".

Foto: (c) ARTUR MUSTATA/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

În luna octombrie 2002, secretarul general al Alianţei, Lordul George Robertson, afirma că momentul Praga 2002 reprezintă "o provocare şi o schimbare pentru NATO" şi că, în următorul deceniu, omenirea se va confrunta cu cinci pericole majore, respectiv, instabilitate sporită, mai multe fluxuri migratoare şi de refugiaţi, înmulţirea actelor de terorism, un număr mai mare de state aflate în criză şi o proliferare fără precedent a armelor. În acest nou context, ameninţările vor trebui abordate "funcţional, nu geografic", iar Alianţa va trebui să aibă capacitatea de a acţiona oriunde securitatea şi siguranţa naţională o cer.

Foto: (c) ARTUR MUSTATA/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Preşedintele SUA, George W. Bush, a subliniat, în cadrul summitului de la Praga, că SUA "sunt satisfăcute" de decizia Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord de a invita oficial România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia şi Estonia să adere la NATO, decizie despre care a spus că "va consolida" structurile transatlantice. Aderarea la NATO a celor şapte state foste comuniste "nu numai că va contribui la capacităţile militare", dar "va împrospăta spiritul acestei mari alianţe democratice", a subliniat George W. Bush. "Credem că decizia de azi reafirmă angajamentul nostru în favoarea libertăţii şi în favoarea unei Europe unificate, libere şi care să trăiască în pace", a continuat preşedintele SUA.

Foto: (c) ARTUR MUSTATA/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

În conferinţa de presă susţinută la Praga, preşedintele României Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase au subliniat că pentru securitatea şi stabilitatea ţării noastre, ziua de 21 noiembrie 2002 a avut semnificaţie şi impact istorice. Preşedintele Ion Iliescu a apreciat că extinderea NATO cu încă şapte state, între care şi România, este deopotrivă foarte importantă pentru regiunea căreia îi aparţinem, "care a fost şi rămâne cea mai fragilă" din punct de vedere al stabilităţii, dar şi un moment istoric pentru Europa în ansamblul ei, prin oportunităţile pe care le deschide continentului.

La rândul său, şeful Executivului a subliniat impactul major al deciziei de la Praga pentru tinerele generaţii. Primul-ministru a atras, însă, atenţia că, depăşind viziunea romantică asupra evenimentului, "trebuie să fim pragmatici, să ştim ceea ce avem de făcut".

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Ministrul de Externe al României de atunci, Mircea Geoană, prezent la lucrările summitului, a declarat că extinderea Alianţei Nord-Atlantice este "fundamentală pentru destinul României". "Am lucrat cu toţii, şi la nivelul echipei guvernamentale, şi la nivelul elitei politice româneşti, şi la nivelul societăţii civile, nu numai pentru invitarea la NATO, dar şi pentru reîntoarcerea României la locul său natural în rândul familiilor democratice", a apreciat şeful diplomaţiei române.

La rândul său, ministrul Apărării, Ioan Mircea Paşcu, a declarat că drumul României de la Bucureşti la Praga a trecut prin Kandahar. "Lucrul acesta este evident, pentru că acolo am putut să demonstrăm că suntem pregătiţi pentru nivelul misiunilor Alianţei, ceea ce reprezintă o garanţie foarte serioasă că ne vom îndeplini obligaţiile şi după primirea invitaţiei, şi cred că acesta a fost unul din lucrurile care a contat foarte mult", a subliniat ministrul Apărării de atunci.

Printre deciziile luate în cadrul summitului NATO de la Praga, a fost şi crearea unei Forţe de reacţie rapidă, capabilă să intervină rapid pentru misiuni de luptă "oriunde va fi necesar", potrivit unui comunicat al Alianţei Nord-Atlantice citat de www.nato.int.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

În declaraţia comună a şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre NATO, publicată la 22 noiembrie 2002, se arată că "NATO va rămâne deschisă pentru democraţiile europene care doresc şi sunt capabile să asume responsabilităţile şi obligaţiile legate de statutul de membru, conform Articolului 10 al Tratatului de la Washington", mesaj adresat celor trei state candidate care nu au reuşit să obţină o invitaţie de a se alătura statelor aliate, respectiv Albaniei, Croaţiei şi Macedoniei.

Ambasadorii la Bucureşti ai unor importante state membre ale Alianţei Nord-Atlantice au salutat, prin declaraţii de presă acordate Agenţiei Naţionale de Presă, invitaţia făcută României, la Praga, de a adera la NATO. În mesajul său, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Michael Guest, a subliniat: "ţara dumneavoastră primeşte cu mândrie locul cuvenit în cadrul comunităţii euro-atlantice, este o zi minunată pentru poporul român. De asemenea, este o zi extraordinară pentru alianţa NATO, al cărei steag al libertăţii va flutura de acum înainte peste şapte noi state membre."

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Etienne, s-a arătat "convins că România deţine atu-uri importante şi nu doar prin poziţia sa geo-strategică, de altfel una semnificativă, ci şi prin efortul de reformare a forţelor sale armate care a demarat şi care a permis deja României, înainte chiar de a fi invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică, să participe - de pildă în Afganistan - la operaţiuni complexe, care reclamă un înalt nivel de cunoştinţe şi de interoperabilitate."

Ambasadorul Marii Britanii, Quinton Quayle, a punctat faptul că invitaţia de la summitul din Praga "nu este numai o nouă pagină în istoria României, ci şi începerea unui nou volum al cooperării euro-atlantice".

A fost cea de-a cincea extindere a NATO, de la crearea acestei organizaţii.

La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Simona Aruştei)

* Material realizat cu sprijinul surselor: portalul oficial al NATO - www.nato.int, ştirile şi materialele de presă AGERPRES.