Cele mai importante momente din istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au conturat evoluţia acestei organizaţii de la momentul înfiinţării, în anul 1949, până în prezent. Redăm, în continuare, sub forma unei cronologii retrospective, cele mai importante repere ale istoriei NATO:

17 martie 1948 - Are loc semnarea Tratatului de la Bruxelles de către reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Luxemburgului, Belgiei şi Regatului Ţărilor de Jos. Tratatul consfinţea apariţia unui sistem de apărare colectivă la nivel european în care membrii săi se angajau să-şi ofere întreaga asistenţă în caz de agresiune.

11 iunie 1948 - Printr-un vot istoric, Congresul SUA a adoptat Rezoluţia Vandenberg, propusă de senatorul Arthur Vandenberg, prin care Statele Unite părăseau politica externă izolaţionistă promovată de Doctrina Monroe şi acceptau să se implice pe timp de pace într-o alianţă defensivă de apărare colectivă.

10 decembrie 1948 - Au început, la Washington, negocierile asupra Tratatului Nord-Atlantic între statele semnatare ale Tratatului de la Bruxelles (Marea Britanie, Franţa, Luxemburg, Belgia şi Regatul Ţărilor de Jos) şi Statele Unite şi Canada.

15 martie 1949 - Puterile angajate în procesul de negociere au adresat invitaţii Danemarcei, Islandei, Norvegiei şi Portugaliei, pentru a adera la Tratatul Nord-Atlantic.

4 aprilie 1949 - A fost semnat, la Washington, Tratatul Nord-Atlantic, cunoscut şi sub numele de Tratatul de la Washington. În virtutea Articolului 51 din Carta ONU, Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburgul, Regatul Ţărilor de Jos, Norvegia, Portugalia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii se angajau să-şi asigure reciproc libertatea şi securitatea. Tratatul de la Washington a intrat în vigoare la 24 august, iar, la 17 septembrie 1949, la Washington, s-a desfăşurat prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic.

25 iulie 1950 - Are loc, la Londra, prima reuniune a deputaţilor Consiliului NATO, prilej cu care a fost ales primul preşedinte permanent al acestui for, reprezentantul Statelor Unite la Consiliul Nord-Atlantic, avocatul Charles Milton Spofford.

19 decembrie 1950 - Consiliul Nord-Atlantic l-a desemnat pe generalul american Dwight D. Eisenhower primul Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR).

2 aprilie 1951 - A intrat în funcţiune Comandamentul Aliat pentru Europa. Înaltul Comandament al Puterilor Aliate din Europa a stabilit sediul lângă Paris, la Rocquencourt.

30 ianuarie 1952 - A fost numit primul Comandant Suprem Aliat pentru Atlantic (SACLANT), în persoana viceamiralului american, Lynde D. McCormick.

18 februarie 1952 - Grecia şi Turcia au aderat la NATO, numărul membrilor Alianţei Nord-Atlantice ajungând la 14.

20-25 februarie 1952 - Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Lisabona a decis reorganizarea structurii Alianţei, NATO devenind o organizaţie permanentă, cu un cartier general, stabilit la Paris.

12 martie 1952 - A fost numit primul secretar general al NATO, lordul britanic Hastings Ismay, care a preluat şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Nord-Atlantic.

10 aprilie 1952 - Comandamentul Aliat al Atlanticului devine operaţional, cu sediul la Norfolk, statul Virginia.

28 aprilie 1952 - A avut loc, la Paris, prima şedinţă permanentă a Consiliului Nord-Atlantic.

23 octombrie 1954 - Republica Federală Germania a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, iar la 6 mai 1955, a devenit membru de drept al organizaţiei.

18-23 iulie 1955 - Are loc, la Paris, prima Conferinţă a parlamentarilor NATO, organism care se va numi, începând cu anul 1966, Adunarea Nord-Atlantică.

31 martie 1967 - A fost deschis, în cadrul unei ceremonii speciale, sediul SHAPE de la Casteau, lângă Mons (Belgia).

16 octombrie 1967 - Deschiderea oficială a noului Cartier General al NATO de la Mons.

13-14 decembrie 1967 - Consiliul Nord-Atlantic aprobă ''Raportul Harmel'', document ce stabilea viitoarele sarcini ale Alianţei Nord-Atlantice. Comitetul de planificare a apărării a adoptat un nou concept strategic al Alianţei privind riposta flexibilă în caz de agresiune. Totodată, s-a decis crearea Forţelor Navale Permanente din Atlantic.

11 decembrie 1981 - Spania a semnat protocolul de aderare la Tratatul Nord-Atlantic, iar la 30 mai 1982 a devenit stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.

12-14 februarie 1990 - Reuniunea comună a miniştrilor de externe ai NATO şi ai Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, desfăşurată la Ottawa, ocazie cu care preşedintele SUA, George Bush, a înaintat spre dezbatere propunerea privind deschiderea reciprocă a spaţiului aerian şi acceptarea survolului teritoriului naţional de către statele participante, având scopul să crească încrederea şi transparenţa în domeniul militar.

22-23 mai 1990 - Miniştri de externe din statele NATO se reunesc, în cadrul Comitetului pentru Planificarea Apărării, pentru a analiza impactul schimbărilor din Europa asupra politicii de securitate a Alianţei. Concomitent, premierul Ungariei, Josef Antal, anunţă intenţia ţării sale de a se retrage, pe calea negocierilor, din Organizaţia Tratatului de la Varşovia.

19 noiembrie 1990 - Cele 22 de state membre ale NATO şi ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia semnează tratatul privind forţele convenţionale din Europa (CFE) şi este dată publicităţii declaraţia comună de neagresiune. La 21 noiembrie 1990, şefii de stat şi de guvern ai statelor CSCE dau publicităţii Carta de la Paris pentru o nouă Europă, document fundamental care a marcat evoluţia continentului european, şi aprobă Documentul de la Viena.

2 aprilie 1993 - Consiliul Nord-Atlantic a trasat SACEUR sarcina de a întreprinde măsuri pentru întărirea zonei de interdicţie aeriană în Bosnia şi Herţegovina. Operaţiunea a fost declanşată la 12 aprilie. Treptat a fost intensificat angajamentul NATO în asigurarea menţinerii păcii şi stabilităţii în Bosnia şi Herţegovina.

1 august 1995 - NATO a declanşat operaţiunea Forţa Deliberată, după ce anterior, sporadic, avioane ale alianţei au bombardat ţinte sârbeşti din Bosnia. Operaţiunea declanşată la 1 august a reprezentat o amplă mobilizare a NATO şi a reprezentat răspunsul faţă de acţiunile forţelor sârbilor bosniaci din Srebreniţa şi din Sarajevo. Acţiunile de luptă NATO au continuat în mod regulat, până la soluţionarea conflictului, prin Acordurile de Pace de la Dayton, semnate în noiembrie 1995.

10-11 ianuarie 1994 - Are loc summit-ul de la Bruxelles, unde şefii de stat şi de guvern din cadrul NATO au lansat Parteneriatul pentru Pace, invitând toate statele partenere din cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic şi statele membre ale Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa să facă parte din această iniţiativă. Reuniunea a aprobat conceptul de Forţe Operative Multinaţionale Interarme şi măsurile privitoare la dezvoltarea unei Identităţi Europene de Securitate şi Apărare.

19 ianuarie 1997 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, şi ministrul afacerilor externe rus, Evgheni Primakov, au discutat, la Moscova, pe tema documentului comun care să guverneze relaţiile NATO - Rusia.

27 mai 1997 - A fost încheiat, la Paris, Actul Fondator privind relaţiile reciproce, cooperarea şi securitatea, între NATO şi Federaţia Rusă.

29 mai 1997 - La Sintra (Portugalia), a fost încheiat documentul de bază care reglementează relaţiile dintre Alianţă şi Ucraina, intitulat ''Carta pentru un Parteneriat Distinctiv între NATO şi Ucraina''.

7-8 iulie 1997 - La Madrid are loc reuniunea la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic, ocazie cu care şefii de stat şi de guvern din cele 16 state membre NATO au lansat invitaţia de aderare la organizaţie pentru Republica Cehă, Ungaria şi Polonia. Procesul de ratificare a protocoalelor aderării s-a încheiat în aprilie 1999.

12 martie 1999 - Republica Cehă, Ungaria şi Polonia au depus instrumentele de aderare la Tratatul de la Washington la sediul Bibliotecii Truman din Independence, Missouri, devenind oficial state membre NATO.

23-25 aprilie 1999 - Reuniunea la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic de la Washington a marcat aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice. În cadrul reuniunii, liderii NATO au emis Declaraţia de la Washington şi au aprobat un nou Concept Strategic al Alianţei, precum şi iniţiative pentru îmbunătăţirea capacităţilor de apărare.

3 octombrie 2001 - Statele Unite ale Americii au solicitat, pentru prima dată în istoria Alianţei, ca urmare a evenimentelor petrecute la 11 septembrie 2001 pe teritoriul american, activarea Articolului V din Tratatul Nord-Atlantic, care prevede apărarea reciprocă a statelor aliate în cazul producerii unei ameninţări. Aliaţii au răspuns prompt solicitării Statelor Unite.

8 octombrie 2002 - Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat, cu o largă majoritate, Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, la summitul de la Praga, din noiembrie 2002, cu cele şapte state candidate din centrul şi sud-estul Europei: Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Bulgaria şi România.

21-22 noiembrie 2002 - La reuniunea la nivel înalt de la Praga, şefii de stat şi de guvern ai NATO au adoptat o serie de decizii istorice în privinţa viitorului Alianţei, printre care se numără invitaţia adresată celor şapte state candidate, adoptarea unor măsuri privind modernizarea şi adaptarea structurilor NATO la noile ameninţări la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic, înfiinţarea Forţei de reacţie rapidă, modificarea şi modernizarea structurilor de comandă ale Alianţei. S-a decis înlocuirea Comandamentului Forţelor Supreme Aliate din Atlantic cu un Comandament Suprem Aliat pentru Transformare, cu rol în supravegherea procesului de modernizare a Alianţei.

13 decembrie 2002 - Statele invitate să adere la NATO au demarat negocierile de aderare.

26 martie 2003 - Cele şapte state candidate (Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Bulgaria şi România) au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic.

29 martie 2004: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia au devenit formal membre ale NATO, depunând instrumentele de aderare, conform https://www.nato.int/.

28-29 iunie 2004 - Are loc, la Istanbul, summit-ul NATO, tema centrală a reuniunii fiind combaterea terorismului internaţional şi continuarea procesului de transformare al organizaţiei.

22 februarie 2005 - La summitul de la Bruxelles se decide extinderea misiunii ISAF din Afganistan şi susţinerea acesteia de către statele membre, precum şi sprijinirea procesului de pregătire şi antrenament a armatei irakiene.

28-29 noiembrie 2006 - Are loc, la Riga, reuniunea la nivel înalt a liderilor statelor membre, ocazie cu care Forţa de reacţie rapidă a NATO a fost declarată deplin operaţională.

26-27 aprilie 2007 - În cadrul reuniunii informale a miniştrilor de externe ai NATO, de la Oslo, secretarul general, Jaap de Hoop Scheffer, a anunţat decizia privind organizarea summitului organizaţiei, din 2008, la Bucureşti.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

2-4 aprilie 2008 - Are loc, la Bucureşti, reuniunea la nivel înalt a statelor membre NATO. Primul summit din istoria Alianţei Nord-Atlantice care a fost organizat într-un stat din fostul bloc socialist. Albania şi Croaţia sunt invitate să adere la NATO.

9 iulie 2008 - La sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles, a avut loc ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare a Albaniei şi Croaţiei la NATO, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului Nord-Atlantic, la care au participat şi miniştrii de externe albanez Lulzim Basha şi croat Gordan Jandrokovic.

19 august 2008 - Reuniunea extraordinară de la Bruxelles, dedicată conflictului din Georgia, la care a fost prezent şi ministrul georgian al afacerilor externe, Eka Tkeşelaşvili, a hotărât suspendarea reuniunilor Consiliului Rusia-NATO, ca urmare a intervenţiei militare ruse în statul georgian.

20 februarie 2009 - La Cracovia, cu prilejul reuniunii informale a miniştrilor apărării ai Alianţei, secretarul general, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat că organizaţia va continua să se extindă.

3-4 aprilie 2009 - Se desfăşoară în comun, în oraşele german Kehl şi francez Strasbourg, Summit-ul aniversar al Alianţei Nord-Atlantice.

20-21 mai 2012 - Summitul de la Chicago aprobă o serie de măsuri privind capabilităţile de apărare, în domenii cheie precum informaţii, poliţie aeriană, supraveghere şi recunoaştere, fiind declarată capabilitatea provizorie de apărare balistică, printre altele.

4-5 septembrie 2014 - În Ţara Galilor se desfăşoară reuniunea la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, prilej cu care este lansată noua formulă a Forţei de reacţie rapidă a NATO, iar aliaţii au fost de acord asupra lansării iniţiativei ''Readiness Action Plan'', pentru întărirea apărării colective şi a extinderii posibilităţii de acţiune a Alianţei, pentru a face faţă oricărei ameninţări. S-a convenit asupra utilizării componentei Very High Readiness Joint Task Force (VJTF) a Forţei de răspuns a NATO, care să fie disponibilă pentru dislocare în foarte scurt timp în caz de criză, respectiv în decurs de câteva zile.

2 decembrie 2015 - Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles hotărăşte adresarea invitaţiei de aderare la Alianţă pentru Muntenegru.

8-9 iulie 2016 - La summitul NATO de la Varşovia, lucrările s-au concentrat asupra a doi piloni importanţi la nivelul organizaţiei: descurajare şi apărare, precum şi în ce priveşte proiecţia stabilităţii dincolo de graniţele Alianţei. S-a convenit asupra unor măsuri precum: dislocarea a patru batalioane multinaţionale în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia în 2017 şi dezvoltarea unei prezenţe avansate ajustate în partea de sud-est a flancului NATO. A fost declarată operaţională capabilitatea iniţială de apărare balistică a NATO, s-a convenit asupra întăririi componentei de apărare cibernetică şi de recunoaştere la nivelul Alianţei a acestui domeniu drept un nou spaţiu operaţional, precum şi alte măsuri care vizează consolidarea măsurilor de securitate şi apărare la nivelul spaţiului nord-atlantic.

5 iunie 2017 - Muntenegru, prin premierul Duško Markovic şi ministrul de externe, Srdjan Darmanovic, depune la Departamentul de Stat al SUA instrumentele de aderare la Tratatul Nord-Atlantic şi devine cel de-al 29-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.

11-12 iulie 2018 - Cu prilejul summitului de la Bruxelles, liderii statelor membre au convenit asupra a trei chestiuni principale: întărirea capacităţii de descurajare şi apărare a Alianţei, continuarea luptei împotriva terorismului şi o împărţire echitabilă a responsabilităţilor între statele membre. Guvernul Macedoniei de Nord a fost invitat cu acest prilej să înceapă negocierile de aderare la organizaţie.

27 martie 2020 - Macedonia de Nord depune, la Departamentul de Stat al SUA, instrumentele de aderare la Tratatul Nord-Atlantic şi devine cel de-al 30-lea stat membru al organizaţiei. La 30 martie 2020 se desfăşoară, la sediul NATO din Bruxelles, ceremonia oficială a ridicării drapelului naţional al Macedoniei de Nord.

14 iunie 2021 - Liderii statelor NATO, reuniţi la Bruxelles, au fost de acord asupra unui set de propuneri în cadrul agendei de reformă NATO 2030 pentru consolidarea Alianţei sub forma unui forum pentru consultări politice, întărirea apărării colective prin creşterea gradului de reacţie, prin capabilităţi modernizate şi prin mai multe investiţii. Au convenit asupra sporirii inovării la nivel transatlantic, incluzând un nou accelerator în domeniul apărării pentru o mai bună cooperare în cadrul relaţiei transatlantice la nivelul NATO.

25 februarie 2022 - De la sediul Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles, în format virtual, a fost organizat un summit extraordinar, ca urmare a declanşării războiului din Ucraina. Liderii NATO au convenit asupra condamnării unanime a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi au reiterat sprijinul lor pentru statul ucrainean. Au reiterat, de asemenea, că vor fi făcuţi toţi paşii necesari pentru a se asigura în ce priveşte descurajarea credibilă şi puternică, precum şi apărarea pe teritoriul Alianţei.

24 martie 2022 - La Bruxelles s-a desfăşurat reuniunea la nivel înalt a NATO, dedicată unui spectru larg de subiecte precum: invazia din Ucraina şi necesitatea adoptării unui răspuns adecvat faţă de această situaţie în imediata proximitate a Alianţei, asumarea de către aliaţi a necesităţii unei resetări privind descurajarea pe termen lung şi postura de apărare în toate domeniile militare de acţiune - terestru, maritim, aerian, cibernetic şi spaţiu.

18 mai 2022 - Guvernele finlandez şi suedez, prin ambasadorii acreditaţi la NATO, Klaus Korhonen (Finlanda) şi Axel Wernhoff (Suedia), au depus oficial scrisorile de aderare la organizaţie.
29-30 iunie 2022 - În capitala Spaniei, Madrid, se desfăşoară reuniunea la vârf a NATO, într-un climat tensionat, ca urmare a declanşării conflictului din Ucraina. Situaţia din regiune a constituit una dintre principalele teme de discuţie ale reuniunii, iar adoptarea noului Concept strategic a fost, de asemenea, un subiect important pe ordinea de zi a reuniunii. Cu acest prilej, Consiliul Nord-Atlantic adresează oficial invitaţia Finlandei şi Suediei de a adera la NATO.

4 aprilie 2023 - Finlanda devine cel de-al 31-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.

11-12 iulie 2023 - Are loc, în capitala Lituaniei, Vilnius, summitul NATO. Aliaţii au convenit asupra unui pachet multianual de măsuri de sprijinire a Ucrainei pentru a-şi întări capacitatea de securitate şi apărare, pentru a spori gradul de interoperabilitate între forţele organizaţiei şi cele ale Ucrainei, asupra stabilirii unui forum comun de consultări şi luare a deciziilor pentru gestionarea situaţiilor de criză, dar şi în ce priveşte eliminarea cerinţei cunoscute drept Planul de acţiune pentru aderare în cazul procesului de aderare al Ucrainei la NATO.

7 martie 2024 - Suedia devine cel de-al 32-lea stat membru al organizaţiei nord-atlantice. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril)

*Material realizat pe baza surselor: www.nato.int, www.csce.gov, ştirile şi materialele AGERPRES.