Consiliul European se reuneşte în zilele de 21-22 martie 2024, la Bruxelles, pe ordinea de zi regăsindu-se numeroase subiecte precum: solidaritatea UE cu Ucraina, cooperarea UE în materie de securitate şi apărare, achiziţii publice în industria europeană de apărare, politica de extindere a UE (Bosnia şi Herţegovina, Republica Moldova, Ucraina), politica UE în domeniul migraţiei şi al azilului, semestrul european 2024 etc., conform informării de pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Referitor la politica de extindere, Consiliul European din 21-22 martie are în vedere statele Bosnia şi Herţegovina, Republica Moldova şi Ucraina. Bosnia şi Herţegovina a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016 şi a primit statutul de ţară candidată în decembrie 2022. În decembrie 2023, liderii UE şi-au exprimat disponibilitatea de a deschide negocierile de aderare, după ce Bosnia şi Herţegovina va atinge nivelul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Liderii au mai invitat Comisia să prezinte Consiliului, cel târziu în martie 2024, un raport privind progresele înregistrate, în vederea luării unei decizii. La rândul ei, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 şi i s-a acordat statutul de ţară candidată în iunie acelaşi an. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare atât pentru Republica Moldova cât şi pentru Ucraina - care a depus cerere de aderare în februarie 2022 şi i s-a acordat statutul de ţară candidată în iunie 2022.

În cadrul unei dezbateri în PE, din 12 martie 2024, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că executivul european doreşte să iniţieze negocierile de aderare cu Bosnia şi Herţegovina, informează https://multimedia.europarl.europa.eu/. În acelaşi sens, la 13 martie 2024, europarlamentarul croat, Zeljana Zovko, şi-a exprimat speranţa că la Consiliul European din 21-22 martie 2024 se va lua o decizie pozitivă cu privire la dorinţa Bosniei de a adera la UE, conform https://www.euractiv.com/.

În privinţa solidarităţii cu Ucraina, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, din februarie 2022, atât UE cât şi statele sale membre au oferit Ucrainei un sprijin de peste 138 de miliarde de euro, constând în: peste 81 de miliarde de euro sub formă de sprijin financiar, bugetar şi asistenţă umanitară; 17 miliarde de euro sub formă de sprijin pentru refugiaţii din interiorul Uniunii; 28 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar; 12,2 miliarde de euro sub formă de granturi, împrumuturi şi garanţii furnizate de statele membre ale UE. De asemenea, la 28 februarie 2024, Consiliul a luat decizia finală asupra unei propuneri de instituire a unui nou instrument specific, pentru a contribui la refacerea, redresarea şi reconstrucţia Ucrainei. Este vorba despre mecanismul ce va furniza Ucrainei sprijin financiar în valoare de 50 de miliarde de euro în perioada 2024-2027, indică site-ul https://www.consilium.europa.eu.

Politica UE de securitate şi apărare este ghidată de politica externă şi de securitate comună (PESC) şi de politica de securitate şi apărare comună (PSAC), precum şi de o serie de strategii şi instrumente complementare, printre care: diplomaţia, ajutorul umanitar, cooperarea pentru dezvoltare, acţiunile în domeniul climei, drepturile omului, sprijinul economic, politica comercială. În acest sens, la 11 decembrie 2023, Consiliul a aprobat concluzii privind politica de securitate şi apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor PSAC civile în mediul geostrategic actual, astfel cum s-a confirmat prin instituirea a trei noi misiuni în Armenia, Republica Moldova şi Golful Guineei în 2023. Tot la 11 decembrie, Consiliul a adoptat o decizie privind lansarea Iniţiativei UE pentru securitate şi apărare în sprijinul ţărilor vest-africane din Golful Guineei, cu o durată iniţială de doi ani.

În ceea ce priveşte achiziţiile publice în industria europeană de apărare, la 9 octombrie 2023, Consiliul a adoptat un regulament care vizează stimularea achiziţiilor publice în comun în industria de apărare a UE, în ideea de a spori solidaritatea, de a preveni efectele de excludere şi de a reduce fragmentarea excesivă a achiziţiilor publice în domeniul apărării. Cu ajutorul noului instrument, statele membre vor avea acces la o rambursare parţială de la bugetul UE, atunci când achiziţiile în comun implică un consorţiu format din cel puţin trei state membre. Bugetul instrumentului este de 300 de milioane euro, se mai arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

Un alt subiect pe ordinea zi a Consiliului European este politica UE în domeniul migraţiei şi azilului. Cea mai recentă evoluţie în acest sens este decizia Consiliului, din 8 februarie 2024, când reprezentanţii statelor membre ale UE au dat undă verde acordului cu Parlamentul European privind pactul format din cinci acte legislative cheie care vor reforma sistemul de azil şi migraţie în UE. Cele cinci acte legislative ale UE care alcătuiesc pactul abordează toate etapele gestionării azilului şi migraţiei. Regulamentul privind gestionarea situaţiilor legate de azil şi migraţie (AMMR) va înlocui actualul Regulament Dublin. Cele 5 acte legislative, aprobate în februarie 2024, vor trebui adoptate în mod formal de Parlamentul European şi de Consiliu.

Cu privire la semestrului european 2024, Consiliul a aprobat concluzii la 16 ianuarie 2024. Semestrul european este un exerciţiu anual de coordonare a politicilor economice, fiscal-bugetare, de ocupare a forţei de muncă şi sociale în cadrul Uniunii Europene şi face parte din cadrul de guvernanţă economică al Uniunii Europene. În timpul semestrului european, statele membre îşi aliniază politicile bugetare şi economice la normele convenite la nivelul UE.

***
Reuniunea anterioară a Consiliului European a fost una extraordinară şi s-a desfăşurat la 1 februarie 2024. Aceştia au discutat despre situaţia din Orientul Mijlociu şi din agricultură şi au adus un omagiu fostului preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, care a murit la 27 decembrie 2023. Liderii UE au mai discutat despre revizuirea la jumătatea perioadei a Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021-2027. În acest context, liderii au convenit să dea undă verde unei finanţări suplimentare pentru un număr limitat de domenii prioritare printr-o combinaţie de fonduri noi şi existente: 64,6 miliarde de euro, finanţare suplimentară pentru CFM 2021-2027, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor", adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)