Acordul asupra orientărilor Consiliului UE privind bugetul pentru 2025, acordul provizoriu cu privire la Directiva privind lucrul pe platformele digitale, prelungirea cu încă şase luni a măsurilor restrictive care îi vizează pe cei responsabili de subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei Ucrainei, proiectul de regulament care actualizează un mecanism care permite UE să suspende regimul de călătorii fără viză pentru ţările terţe, revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor din ţările UE, adoptarea legii privind protejarea jurnaliştilor şi a mass-media din Uniune de ingerinţele politice sau economice, aprobarea suspendării pentru încă un an a taxelor şi cotelor de import pentru exporturile agricole ucrainene către UE, votul privind suspendarea pentru încă un an a tuturor taxelor la importurile din Moldova, recomandarea privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia şi Herţegovina, prezentarea de informaţii actualizate privind progresele înregistrate de Ucraina şi Republica Moldova, bilanţul Comisiei Europene privind realizările din ultimii patru ani în domeniul migraţiei şi azilului se numără printre evenimentele perioadei amintite.

Consiliul UE
La 11 martie, miniştrii responsabili cu ocuparea forţei de muncă şi afacerile sociale din UE au confirmat acordul provizoriu la care s-a ajuns la 8 februarie 2024 între preşedinţia Consiliului şi negociatorii Parlamentului European cu privire la Directiva privind lucrul pe platformele digitale. Acesta este primul act legislativ al UE care reglementează gestionarea algoritmică la locul de muncă şi care stabileşte standarde minime la nivelul UE pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a milioane de lucrători pe platforme digitale din întreaga UE. Directiva va face ca utilizarea algoritmilor pentru gestionarea resurselor umane să fie mai transparentă, asigurând faptul că sistemele automatizate sunt monitorizate de personal calificat şi că lucrătorii au dreptul de a contesta deciziile automate. Aceasta va contribui, de asemenea, la stabilirea corectă a statutului profesional al persoanelor care lucrează pentru platforme, permiţându-le să beneficieze de drepturile în materie de muncă care li se cuvin. Textul acordului urmează să fie finalizat în toate limbile oficiale şi adoptat în mod formal de ambele instituţii. După finalizarea etapelor formale ale adoptării, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a încorpora dispoziţiile directivei în legislaţia lor naţională, conform https://www.consilium.europa.eu/.

La 12 martie, Consiliul UE a decis să prelungească cu încă şase luni, până la 15 septembrie 2024, măsurile restrictive care îi vizează pe cei responsabili de subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei Ucrainei. Măsurile restrictive actuale prevăd restricţii de călătorie pentru persoanele fizice, îngheţarea activelor şi interdicţia de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziţia persoanelor şi a entităţilor incluse pe listă. Sancţiunile vor continua să se aplice unui număr total de peste 2.100 de persoane şi entităţi, multe dintre acestea fiind vizate ca răspuns la actuala agresiune militară nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. În contextul revizuirii sancţiunilor, Consiliul a decis, de asemenea, să nu reînnoiască includerea pe listă a trei persoane şi să elimine nouă persoane decedate de pe listă.

Consiliul UE a ajuns, la 12 martie, la un acord asupra orientărilor sale privind bugetul UE pentru 2025, care vor oferi Comisiei îndrumări politice în vederea pregătirii bugetului pentru anul următor. În concluziile sale, Consiliul subliniază că bugetul UE pentru 2025 are un rol esenţial în definirea şi realizarea obiectivelor şi a priorităţilor politice pe termen lung convenite de Uniune. Consiliul subliniază, între altele, că este important ca bugetul pentru 2025 să continue să demonstreze solidaritatea Uniunii cu poporul ucrainean şi să răspundă la crizele conexe, se arată pe site-ul oficial al Consiliul UE, www.consilium.europa.eu.

Bugetul pentru 2025 ar trebui să fie realist, în conformitate cu nevoile concrete, să beneficieze de o gestiune bugetară prudentă şi să permită marje suficiente în limitele plafoanelor din cadrul financiar multianual (CFM) pentru a se putea face faţă unor circumstanţe neprevăzute şi a se putea aborda provocările cu care se confruntă Uniunea. În acelaşi timp, bugetul pentru 2025 ar trebui să furnizeze suficiente resurse pentru a asigura implementarea programelor Uniunii şi pentru a permite plata la timp a angajamentelor asumate deja în actualul CFM.

Consiliul îndeamnă Comisia să alinieze proiectul de buget pentru 2025 la rezultatul acordului privind revizuirea CFM 2021-2027, astfel cum se specifică în concluziile Consiliului European din 1 februarie 2024. În acest sens, Consiliul subliniază necesitatea identificării de către Comisie a realocărilor necesare pentru finanţarea priorităţilor stabilite în revizuirea CFM, precum şi a dezangajărilor care sunt puse din nou la dispoziţie. Totodată, invită Comisia să ia în considerare şi să reflecte în proiectul de buget pentru 2025 toate priorităţile convenite de comun acord în concluziile Consiliului European din 1 februarie 2024.

Ambasadorii statelor membre ale UE (Coreperul) au convenit, la 13 martie, asupra poziţiei lor cu privire la un proiect de regulament care actualizează un mecanism care permite UE să suspende regimul de călătorii fără viză pentru ţările terţe ai căror resortisanţi sunt scutiţi de obligaţia de a deţine viză atunci când călătoresc în spaţiul Schengen. Odată adoptată, noua lege va consolida setul de instrumente al UE pentru a contracara situaţiile în care se abuzează de regimul de călătorii fără viză sau acesta acţionează împotriva intereselor UE, se arată pe www.consilium.europa.eu.

În cadrul mecanismului actualizat, UE va primi următoarele noi motive pentru a suspenda regimul de scutire de viză: lipsa alinierii unei ţări terţe care beneficiază de un regim de scutire de viză la politica UE în domeniul vizelor, în cazurile în care acest lucru poate duce la creşterea numărului de sosiri în UE; aplicarea unui sistem de acordare a cetăţeniei pentru investitori, prin care cetăţenia este acordată fără vreo legătură reală cu ţara terţă în cauză, în schimbul unor plăţi sau investiţii prestabilite; ameninţări hibride şi deficienţe în legislaţia sau procedurile privind securitatea documentelor.

Statele membre au decis să includă, de asemenea, posibilitatea de a suspenda regimul de scutire de viză în cazul unei deteriorări semnificative şi bruşte a relaţiilor externe ale UE cu o ţară terţă, în special în ceea ce priveşte drepturile omului şi libertăţile fundamentale.

Mandatul de negociere al Consiliului detaliază, de asemenea, pragurile pentru declanşarea mecanismului. Aceste praguri cuantifică creşterile în ceea ce priveşte: cazurile de refuz al intrării şi de depăşire a perioadei permise de şedere, cererile de azil nefondate şi infracţiunile grave. Statele membre au stabilit acest număr la 30% (spre deosebire de 50% în propunerea Comisiei). Pe de altă parte, pragul pentru a evalua dacă o rată de recunoaştere a cererilor de azil ar trebui considerată scăzută a fost stabilit la 20% (în loc de 4% propus).

Durata suspendării temporare a scutirii de obligaţia de a deţine viză a crescut de la 9 la 12 luni şi poate fi prelungită cu încă 24 luni (în loc de 18 luni în cadrul sistemului actual). În cursul acestei etape de suspendare, Comisia Europeană se va angaja într-un dialog cu ţara terţă pentru a lua măsuri de remediere a circumstanţelor care au condus la suspendare.

În cazul în care nu se găseşte nicio soluţie pentru remedierea situaţiei, UE poate decide să revoce definitiv regimul de călătorii fără viză.

Parlamentul European
La 12 martie, eurodeputaţii au adoptat o revizuire propusă a Directivei privind performanţa energetică a clădirilor ce urmăreşte să reducă substanţial emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie în sectorul clădirilor din Uniune până în 2030. Directiva a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă şi 46 abţineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial şi de Consiliul UE, potrivit www.europarl.europa.eu.

Printre obiective se mai află neutralitatea climatică a acestui sector până în 2050 precum şi eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Subvenţionarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Vor fi acceptate sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili cu o instalaţie termică solară sau o pompă de căldură.

Se doreşte şi ca numărul clădirilor cu performanţa energetică cea mai slabă care sunt renovate să crească, iar schimbul de informaţii privind performanţa energetică să fie îmbunătăţit. Clădirile agricole şi de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Ţările Uniunii pot decide să excludă şi clădirile protejate pentru calităţile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum şi bisericile şi lăcaşurile de cult.

La 13 martie, eurodeputaţii au adoptat legea privind protejarea jurnaliştilor şi a mass-media din Uniune de ingerinţele politice sau economice. Conform noii legi adoptate cu 464 voturi pentru, 92 împotrivă şi 65 abţineri, statele membre vor avea obligaţia să protejeze independenţa mass-mediei, iar toate formele de intervenţie în deciziile editoriale vor fi interzise, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Autorităţilor le va fi interzis să facă presiuni asupra jurnaliştilor şi editorilor pentru ca aceştia să îşi dezvăluie sursele, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenţie, aplicarea de sancţiuni, percheziţionarea birourilor sau instalarea unor softuri de supraveghere intruzive pe dispozitivele lor electronice. Parlamentul a adăugat garanţii semnificative pentru situaţiile în care pot fi utilizate programele spion (spyware).

Legea mai prevede independenţa editorială a furnizorilor publici de servicii mass-media, transparenţa structurilor de proprietate, alocarea echitabilă a publicităţii de stat. Eurodeputaţii au prevăzut un mecanism care va împiedica platformele online foarte mari, ca Facebook, X (fostă Twitter) sau Instagram, să restricţioneze arbitrar sau să elimine conţinutul mass-media independent.

Entităţile mass-media vor avea posibilitatea să se adreseze unui organism de soluţionare extrajudiciară a litigiilor. Ele vor putea şi să solicite un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media, un comitet nou la nivel european, alcătuit din autorităţi naţionale de reglementare, înfiinţat în temeiul Legii privind libertatea mass-mediei, conform https://www.europarl.europa.eu/.

Parlamentul a votat la 13 martie, cu 347 de voturi pentru, 117 împotrivă şi 99 de abţineri, pentru a modifica propunerea Comisiei de a suspenda taxele şi cotele de import pentru exporturile agricole ucrainene către UE pentru încă un an, de la 6 iunie 2024 la 5 iunie 2025. Eurodeputaţii au retrimis raportul Comisiei pentru comerţ internaţional pentru a începe negocierile cu Consiliul. Într-un vot separat, Parlamentul a convenit cu 459 voturi pentru, 65 împotrivă şi 57 abţineri că toate taxele rămase la importurile din Moldova ar trebui suspendate pentru încă un an. Pentru Republica Moldova, măsurile vor trebui acum aprobate oficial de guvernele UE. Noul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după expirarea regulamentului actual. Actuala suspendare expiră la 5 iunie 2024 pentru Ucraina şi la 24 iulie 2024 pentru Republica Moldova, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Comisia Europeană
Comisia Europeană a recomandat la 12 martie, deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia şi Herţegovina şi a prezentat informaţii actualizate privind progresele înregistrate de Ucraina şi Republica Moldova. De asemenea, Comisia a finalizat propunerile de proiecte de cadre de negociere cu Ucraina şi Republica Moldova, care vor fi înaintate Consiliului, conform https://ec.europa.eu/.

Potrivit raportului prezentat Consiliului de către Comisia Europeană, privind progresele înregistrate de Bosnia şi Herţegovina, din momentul acordării statului de ţară candidată în decembrie 2022, angajamentul public al liderilor politici faţă de obiectivul strategic al integrării europene s-a concretizat prin reforme importante şi a avut rezultate pozitive. Bosnia şi Herţegovina a demonstrat un angajament ferm de a face în continuare eforturi în ceea ce priveşte reformele aşteptate de mult timp, cum ar fi adoptarea Legii privind prevenirea conflictelor de interese şi a Legii privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Bosnia şi Herţegovina a luat măsuri importante pentru a îmbunătăţi sistemul judiciar şi sistemul de urmărire penală şi lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a terorismului, precum şi pentru a îmbunătăţi gestionarea migraţiei, cu aprobarea unui mandat de negociere a unui acord privind statutul Frontex. Bosnia şi Herţegovina a atins şi a menţinut alinierea deplină la politica externă şi de securitate comună a UE, ceea ce reprezintă un pas pozitiv semnificativ şi esenţial în această perioadă de tulburări geopolitice.

Având în vedere rezultatele obţinute începând din 2022, Comisia recomandă Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia şi Herţegovina. În plus, Comisia recomandă Consiliului să adopte cadrul de negociere de îndată ce Bosnia şi Herţegovina va lua măsuri suplimentare ca urmare a raportului Comisiei.

Tot la 12 martie, Comisia a prezentat Consiliului propuneri de proiecte de cadre de negociere pentru Ucraina şi Moldova în urma deciziei Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocieri cu ambele ţări, precum şi un raport oral cu privire la progresele înregistrate de ambele ţări pentru a da curs recomandării formulate în raportul din 8 noiembrie al Comisiei privind extinderea. După ce Consiliul va adopta cadrele de negociere, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene va prezenta poziţia comună convenită la nivelul UE în cadrul primei conferinţe interguvernamentale cu fiecare dintre cele două ţări, care marchează începutul oficial al negocierilor de aderare. Tot atunci vor fi date publicităţii şi cadrele de negociere.

La 12 martie, Comisia Europeană a adoptat o comunicare, înaintea reuniunii din 21-22 martie a Consiliului European, în care face bilanţul realizărilor din ultimii patru ani în domeniul migraţiei şi azilului. De la începutul mandatului, Comisia prezidată de Ursula von der Leyen s-a angajat să marcheze un nou început în ceea ce priveşte migraţia şi să acţioneze în direcţia adoptării unui cadru durabil al UE pentru gestionarea migraţiei într-un mod eficace şi uman, indică https://ec.europa.eu/.

Comisia a făcut progrese pe baza unei abordări bidirecţionale: a instituit reforme durabile în cadrul Pactului privind migraţia şi azilul, propunând, în acelaşi timp, acţiuni operaţionale specifice pentru a sprijini statele membre. Pactul privind migraţia şi azilul a fost prezentat de Comisie în 2020, principalele prevederi fiind: frontiere externe mai sigure; proceduri rapide şi eficiente de azil şi returnare, cu garanţii individuale mai solide; un sistem echitabil şi mai eficace de solidaritate şi responsabilitate. Patru ani mai târziu, Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord politic, considerat un progres istoric, cu privire la unsprezece legi interconectate. Reformele vor aduce cadrul necesar, comun tuturor statelor membre ale UE, pentru a asigura o gestionare echitabilă şi eficientă a migraţiei.

În paralel cu reformarea reuşită a cadrului juridic, Comisia, împreună cu agenţiile UE din domeniul afacerilor interne (Frontex, Europol, EUAA), a depus eforturi intense pentru a sprijini statele membre în abordarea nevoilor imediate prin acţiuni operaţionale şi specifice. Totodată, Comisia a colaborat în mod constant cu parteneri internaţionali într-o abordare de tip "Echipa Europa" pentru a aborda cauzele profunde ale migraţiei, a combate introducerea ilegală de migranţi şi a promova căi legale de migraţie.

Noul cadru juridic al pactului va reprezenta un punct de cotitură, în prezent fiind esenţial ca acesta să fie pus în aplicare pe deplin şi în timp util. În urma adoptării formale a propunerilor incluse în pact, Comisia va ghida acţiunile colective, prezentând un plan comun de punere în aplicare până în iunie 2024 şi însoţind statele membre în fiecare etapă a procesului cu sprijin financiar, tehnic şi operaţional. Comisia va continua să ofere sprijin operaţional specific, utilizând toate instrumentele de care dispune pentru a face faţă gestionării zilnice a presiunilor şi crizelor acute şi să consolideze dimensiunea externă a migraţiei prin menţinerea investiţiilor în parteneriate solide şi cuprinzătoare cu ţările terţe. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Ady Ivaşcu)