Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR, denumit iniţial Comitetul Olimpic Român) este o unitate autonomă, nonprofit, cu personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Chartei Olimpice şi ale statutului propriu. COSR acţionează pentru dezvoltarea şi sprijinirea mişcării olimpice în România, pentru cultivarea în rândul tineretului a interesului pentru sport şi a idealurilor olimpice.

Comitetul Olimpic Român a fost înfiinţat la 27 martie 1914, la cererea lui George Plagino, membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din partea României. La aceeaşi dată au fost desemnaţi primii delegaţi români la Congresul Internaţional al Comitetului Internaţional Olimpic de la Paris, conform site-ului oficial al instituţiei, www.cosr.ro.

La 23 aprilie 2004, Comitetul Olimpic Român a devenit Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, păstrându-şi rolul de unic reprezentant şi promotor peste hotare al mişcării olimpice româneşti.

Rolul COSR este de a promova principiile fundamentale ale olimpismului la nivel naţional şi sprijinirea creării de instituţii dedicate educaţiei olimpice. Sprijinind sportul de înaltă performanţă, COSR alcătuieşte echipa naţională a României care participă la Jocurile Olimpice şi trimite delegaţii la evenimentele şi competiţiile internaţionale patronate de Comitetul Internaţional Olimpic, conform statutului instituţiei. Mai are rolul de a facilita reglementarea conflictelor prin conciliere sau arbitraj şi are posibilitatea de a acţiona în justiţie pentru apărarea intereselor sportive ale mişcării sportive. În raport cu instituţiile administraţiei centrale şi locale, COSR acţionează pentru menţinerea relaţiilor de colaborare şi de reprezentare a organizaţiilor sportive neguvernamentale.

Adunarea Generală este organul suprem de conducere al COSR şi are în componenţă 118 de membri. Adunarea Generală este compusă din persoane fizice membri ai COSR, reprezentanţi ai persoanelor juridice membre ale COSR şi membri de onoare şi onorifici. Adunarea Generală poate fi ordinară, de alegeri sau extraordinară. Adunarea Generală Ordinară se convoacă o dată pe an şi are drept de control asupra Comitetului Executiv şi Comisiei de Cenzori. Adunarea Generală de Alegeri se convoacă o dată la patru ani, de regulă în anul de după Jocurile Olimpice de vară, şi se anunţă cu 60 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc. Adunarea Generală Extraordinară poate fi convocată la cererea preşedintelui COSR, a Comitetului Executiv al COSR, la solicitarea scrisă a jumătate plus unu dintre membrii COSR cu drept de vot, menţionează statutul citat.

Comitetul Executiv conduce activitatea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român între două Adunări Generale. Consiliul Director, format din cinci membri, este convocat de preşedintele COSR pentru soluţionarea unor probleme între şedinţele Comitetului Executiv. Potrivit Statutului, COSR îşi constituie comisii de specialitate, cu caracter permanent sau pe perioadă determinată, ca foruri de lucru şi exclusiv consultative.

În prezent, COSR este condus de către Mihai Covaliu, fost campion olimpic la sabie individual, iar Camelia Potec, fostă campioană olimpică la înot, şi Elisabeta Lipă, fostă campioană olimpică la canotaj, ocupă cele două funcţii de vicepreşedinte, potrivit www.cosr.ro.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 

Un număr de 18 personalităţi au condus destinele olimpismului românesc de-a lungul timpului: Principele Carol al României, viitorul rege Carol al II-lea (1914-1920, 1923-1930, 1930-1940), Prinţul George Valentin Bibescu (1920-1923), Ion Gheorghe Maurer (1947-1951), Mihail Macavei (1951-1953), Alexandru Şiperco (1953-1959), Manole Bodnăraş (1959-1960), Aurel Duma (1960-1966), Anghel Alexe (1966-1974), General Marin Dragnea (1974-1984), Haralambie Alexa (1984-1987), General Gheorghe Gomoiu (1987-1989), General Constantin Opriţa (iunie-decembrie 1989), Lia Manoliu (1990-1998), Ion Ţiriac (1998-2004), Octavian Morariu (2004-2014), Alin Petrache (2014-2016) şi Mihai Covaliu (2016-prezent).

Octavian Morariu, cel dintâi conducător al instituţiei după transformarea Comitetului Olimpic Român (COR) în Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR), a devenit membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) după 15 ani în care România nu a mai avut niciun reprezentant în cadrul forului olimpic internaţional. Membri ai CIO din partea ţării noastre au mai fost: George Bibescu (1899-1901), George Alexandru Plagino (1908-1948) şi Alexandru Şiperco (1955-1998).

În 1924 are loc prima participare oficială a sportului românesc la cea de-a VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Paris, care a coincis cu prima medalie din istoria olimpică a sportului românesc, obţinută de echipa de rugby, clasată pe locul al treilea.

Delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice începând cu anul 1924, excepţie făcând două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948 şi una de iarnă, cea din 1960.

România are în palmares 309 de medalii (90 de aur, 97 de argint şi 122 de bronz) câştigate de sportivii noştri la Jocurile Olimpice de vară, de la prima ediţie, Paris - 1924 până la ediţia Tokyo - 2020, la care se adaugă medalia de bronz obţinută de echipa de bob două persoane la Jocurile Olimpice de iarnă de la Grenoble, din 1968. Într-un clasament pe sporturi, gimnastica şi-a adjudecat cele mai multe medalii olimpice (72), aproape dublu faţă de următoarele discipline clasate: canotaj (41), atletism (35), kaiac-canoe şi lupte (ambele câte 34).

Printre marii antrenori români care au făcut cinste olimpismului se află: Bela Karoly, Maria Simionescu, Octavian Bellu, Mariana Bitang şi Dan Grecu la gimnastică; Ion Kunst-Ghermănescu, Nicolae Nedeff şi Constantin Popescu la handbal; Nicolae Navasart, Radu Huţanu şi Ivan Patzaichin la kaiac-canoe; Ion Cornianu şi Ion Crisnic la lupte; Ştefan Petrescu, Lazăr Baroga şi Ştefan Achim la haltere; Victor Mociani, Nicolae Gioga şi Mircea Roman la canotaj; Ioan Söter, Ion Puică, Viorica Viscopoleanu, Nicolae Mărăşescu şi Valeriu Tomescu la atletism; Doina Sava la nataţie; Farkas Paneth la tenis de masă; Florin Bercean la judo; Dan Podeanu la scrimă etc.

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiv a istorică AGERPRES 

Istoria sportului olimpic românesc conţine multe "nume de aur" ale sportivilor: Nadia Comăneci, cea mai bună sportivă a secolului al XX-lea, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Iosif Sârbu, Ion Corneliu, Iolanda Balaş, Lia Manoliu, Viorica Viscopoleanu, Maricica Puică, Paula Ivan, Gabriela Szabo, Maria Cioncan, Violeta Beclea, Constantina Diţă, Nicolae Lincă, Francisc Vaştag, Leonard Doroftei, Leon Rotman, Toma Simionov, Florin Popescu, Mitică Pricop, Vasile Dîba, Sanda Toma, Valeria Răcilă, Veronica Cochela, Rodica Arba, Olga Homeghi şi Constanţa Burcică, Georgeta Damian, Viorica Susanu, Laura Badea, Mihai Covaliu, Daniela Silivaş, Ecaterina Szabo, Simona Amânar, Lavinia Miloşovici, Maria Olaru, Cătălina Ponor, Marius Urzică, Andreea Răducan, Sandra Izbaşa, Noemi Lung, Diana Mocanu, Camelia Potec, Alina Dumitru, Ştefan Rusu, Nicolae Martinescu, Dumitru Pârvulescu, Gheorghe Berceanu, Angelica Rozeanu, Ella Constantinescu, Maria Alexandru, Cristian Gaţu, Cornel Oţelea, Gheorghe Gruia, Nicu Vlad, Henri Rang, iar la sporturile de iarnă Mihai Bira, Alexandru Papană, Ion Panţuru şi Gheorghe Gârniţă, menţionează "Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România" (Ed. Aramis, 2002).

Foto: (c) ADRIAN POPESCU/Arhiva istorică AGERPRES 

Cele mai recente medalii câştigate de sportivii români la Jocurile Olimpice de Vară au fost cele de la Tokyo (2020): o medalie de aur şi trei de argint, notează site-ul oficial. Cele mai multe medalii obţinute de România la o ediţie a Jocurilor Olimpice au fost în 1984 la Los Angeles (53), când ţara noastră a obţinut cea mai bună clasare în ierarhia pe medalii la Jocurile Olimpice, respectiv locul al doilea, iar cele mai puţine la Amsterdam, în 1928, când delegaţia română s-a întors fără nicio medalie. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)