La 11 martie 2024 se împlinesc 20 ani de la atentatele teroriste de la Madrid, Spania, soldate cu 192 de morţi, între care 16 români, şi peste 2.000 de răniţi, între care 171 români.

Zece bombe au explodat la Madrid şi în suburbiile sale la bordul a patru trenuri care se îndreptau spre gara madrilenă Atocha. Scenariul terorii a fost orchestrat cu 12 rucsacuri încărcate cu peste 100 de kilograme de explozibil dispuse în trenuri.

Prima explozie s-a produs în trenul care venea de la Guadalajara şi intra în gara Atocha din centrul Madridului în jurul orei locale 07.39, urmat la doar câteva secunde de alte explozii la un tren care sosea din direcţia Alcala de Henares. La ora 07.40, la staţia Santa Eugenia, situată în cartierul mărginaş Villa de Vallecas, o altă explozie s-a produs în trenul cu navetişti care venea din direcţia Alcala de Henares. Cu câteva secunde înainte ca uşile să se deschidă, o altă bombă plasată în acelaşi tren a explodat, aruncând în aer vagonul trei.

Foto: (c) agenciaefe.es 

Coşmarul a continuat la ora locală 08.00, în staţia Pozo del Tio Raimundo, în zona de sud-est a capitalei, când alte două bombe au explodat într-un alt tren care venea tot din gara Alcala de Henares. În total, zece bombe au explodat în cele patru trenuri, dar în afară de acestea, artificierii poliţiei au procedat la explozia controlată a altor trei dispozitive explozive.

Sursa foto: rfi.fr 

Atentatele s-au soldat cu 192 de morţi, dintre care 41 au fost cetăţeni străini, 16 fiind români. Numărul total al persoanelor rănite s-a ridicat la 2.084, potrivit sentinţei din procesul desfăşurat în 2007 la Audienţa Naţională. Dintre răniţi, 171 erau români, potrivit datelor furnizate la 10 martie 2014, de Ministerul spaniol de Interne cu prilejul comemorării a 10 ani de la tragicul eveniment. În cadrul ceremoniei de omagiere, desfăşurată la Opera din Madrid, 11 dintre aceşti români au fost decoraţi cu distincţia Ordinului civil de recunoaştere a victimelor terorismului, potrivit informaţiilor furnizate de către Sonia Ramos Pińeiro, director general al Direcţiei de atenţie şi sprijin pentru victimele terorismului din cadrul Ministerului spaniol de Interne.

Acesta a fost cel mai crud atac terorist comis în Europa după tragedia de la Lockerbie, Scoţia, din 1988, soldat cu 270 de morţi, şi după atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, soldate cu 2.978 de morţi. A fost revendicat în numele Al-Qaida de o celulă islamistă radicală.

***

Autorităţile române au condamnat în termeni fermi actele teroriste, au transmis mesaje de condoleanţe familiilor victimelor şi s-au implicat din punct de vedere emoţional şi material pentru ajutorarea familiilor românilor ucişi sau răniţi.

Premierul de la acea vreme, Adrian Năstase, a participat la slujba comemorativă în memoria victimelor atentatelor din Madrid, desfăşurată la Catedrala metropolitană Almudena, în prezenţa regelui Spaniei, Juan Carlos, şi a reginei Sofia.

La slujbele de înhumare a victimelor din ţara noastră, ţinute în localităţile de domiciliu ale acestora, respectiv Crângu, Dracea, Alexandria (Teleorman), Săbăoani (Neamţ), Blaj, Teiuş (Alba), Râmnicu Sărat (Buzău), Târgu Mureş (Mureş), Călan (Harghita), Oradea (Bihor), au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, prefecţi, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene, în prezenţa a sute de oameni. Slujbele au fost oficiate, în unele cazuri, de către arhiepiscopi, fiind depuse coroane de flori din partea Guvernului, autorităţilor locale şi centrale. Familiile îndoliate au primit ajutoare băneşti din partea Guvernului, a primăriilor şi chiar din partea unor oameni de afaceri. Drapelul României de pe clădirile unor primării a fost coborât în bernă. Pentru părinţii unui tânăr omorât în atentatele de la Madrid au fost întocmite dosare de ajutor social având în vedere situaţia materială precară a acestora.

***

Procesul celor 29 de suspecţi în cazul atentatelor a început la 15 februarie 2007 la Madrid, fiind cel mai important caz anchetat vreodată în Europa pentru acţiuni teroriste. S-a desfăşurat sub o strictă securitate, într-o anexă a Tribunalului antiterorist spaniol, aflat în parcul Casa de Campo, în vestul capitalei spaniole.

Procesul s-a deschis cu interogarea lui Rabei Ousmane Sayed Ahmed, alias "Mohammed Egipteanul", considerat unul dintre "creierele" atentatelor. Marea majoritate a acuzaţilor au fost marocani, delincvenţi ai unui cartier popular din Madrid, convertiţi la Jihad, însă în proces au compărut şi nouă spanioli. Potrivit acuzării, aceştia au vrut să pedepsească Spania pentru intervenţia sa militară în Irak, decisă de guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar.

La încheierea procesului, în 2 iulie 2007, acuzarea a cerut pedepse cu închisoarea, însumând 311.865 de ani pentru toţi cei 29 de acuzaţi, însă legea spaniolă prevede o limită de 40 de ani de detenţie pentru actele de terorism.

Sentinţa a fost pronunţată la 31 octombrie 2007, fiind citită de magistratul Javier Gomez Bermudez. Dintre cele 29 de persoane puse sub acuzare, opt au fost achitate, restul de 21 fiind condamnate la ani grei de închisoare.

Printre cei condamnaţi s-au numărat: marocanul Jamal Zugam (42.922 de ani de închisoare), compatriotul acestuia, Orman el-Gnaoui (42.924 de ani de închisoare), şi spaniolul Jose Emilio Suarez Trashorras (34.715 ani de închisoare). Suárez Trashorras a fost condamnat pentru că a furnizat dinamita şi "era conştient de folosirea ei în scop ucigaş". Audienţa Naţională l-a considerat responsabil de moartea celor 191 de persoane din trenuri, dar şi de decesul agentului forţelor de ordine care şi-a pierdut viaţa la câteva zile după atentate, în urma exploziei sinucigaşe a celorlalţi autori ai atentatelor, într-un apartament din Leganés. Presupusul şef al reţelei de terorişti care a pus la cale atentatele, Hassan al-Haski, ca şi membrii acesteia au fost condamnaţi la câte 15 ani, respectiv 12 ani de închisoare, pentru apartenenţă la o organizaţie teroristă, fără să le fie însă dovedită legătura cu atentatele din Madrid.

Preşedintele completului de judecată, judecătorul Javier Gómez Bermúdez, care s-a ocupat de procesul celui mai grav atentat terorist din istoria Spaniei, a declarat într-un interviu publicat de cotidianul El Mundo, în martie 2014, la zece ani de la atentate, că "după zece ani, tot nu ştim cine a venit cu ideea atentatelor la 11 martie" şi că "atentatul nu a fost inspirat direct de Al Qaida", ci de fenomenul jihadist promovat de organizaţia teroristă. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

*** Material realizat pe baza ştirilor AGERPRES

Sursa foto: elpais.com