Parlamentul European a revizuit bugetul multianual al UE până în anul 2027, a adoptat o nouă directivă de mediu, a armonizat legislaţia menită să oprească declinul biodiversităţii şi a adoptat noi reguli de reglementare a publicităţii politice pentru o protecţie împotriva interferenţelor străine şi a dezinformării. Comisia Europeană a adoptat formal decizia de deblocare a fondurilor europene pentru Polonia. Instituţia Ombudsmanului European a cerut modificarea regulilor care fac agenţia Frontex dependentă de autorităţile naţionale, pentru a se evita noi tragedii pe mare. Grecia se alătură misiunii navale Aspides a Uniunii Europene în Marea Roşie. Acestea sunt câteva dintre temele semnificative care au vizat activitatea instituţiilor Uniunii Europene în perioada 26 februarie - 1 martie 2024.

Parlamentul European
Reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă de mediu, convenită la data de 16 noiembrie 2023 cu Consiliul, care a fost trecută cu 499 voturi pentru, 100 împotrivă şi 23 abţineri, potrivit AFP. Noua directivă actualizează lista infracţiunilor penale, care include acum comerţul ilegal cu lemn, epuizarea resurselor de apă, încălcări grave ale legislaţiei UE privind substanţele chimice şi poluarea cauzată de nave. Eurodeputaţii s-au asigurat că noile norme acoperă aşa-numitele "infracţiuni calificate", cum ar fi incendiile forestiere la scară largă sau poluarea generalizată a aerului, apei şi solului, care duc la distrugerea unui ecosistem şi, astfel, sunt comparabile cu ecocidul. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a o transpune în legislaţia naţională.

Plenul Parlamentului European a aprobat la 27 februarie 2024 revizuirea bugetului multianual al UE până în anul 2027, ce include şi noul pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, conform agenţiei EFE. Pe lângă ajutorul pentru Ucraina, bugetul UE pentru perioada 2021-2027, constituit în principal din contribuţiile statelor membre, cuprinde de asemenea circa 15 miliarde de euro pentru acoperirea dobânzilor suplimentare ale împrumuturilor contractate de Comisia Europeană pentru finanţarea fondului de relansare post-pandemie, alte 7,6 miliarde de euro pentru Balcani, Siria, Iordania şi Turcia, circa 2 miliarde de euro pentru gestionarea migraţiei şi protecţia frontierelor etc. Revizuirea bugetului multianual al UE necesită unanimitatea statelor membre. Odată cu aprobarea dată de Parlamentul European, ultima etapă rămâne acordul final al statelor membre, după care Uniunea va putea începe să transfere noile fonduri către Kiev.

În 27 februarie 2024, Parlamentul European a aprobat o legislaţie menită să oprească declinul biodiversităţii, cerând statelor să refacă ecosistemele deteriorate, în ciuda opoziţiei acerbe din partea dreptei, la unison cu organizaţiile agricole, potrivit AFP. Eurodeputaţii au validat, la o diferenţă de doar cincisprezece voturi, acordul la care s-a ajuns în noiembrie între negociatorii PE şi cei ai statelor membre cu privire la acest text-cheie al Pactului Verde. Textul le impune celor 27 de state membre ale UE să introducă măsuri de refacere a 20% din terenuri şi spaţii marine la nivelul UE până în 2030. Mai este nevoie de o confirmare formală din partea statelor membre înainte de intrarea sa în vigoare.

Legislativul European a dat la 27 februarie 2024 undă verde unor reguli mai stricte privind exporturile de deşeuri din UE, care vor interzice de acum transporturile de deşeuri din plastic către ţările care nu fac parte din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit AFP. Eurodeputaţii au aprobat cu 587 voturi favorabile, 8 împotrivă, 33 abţineri, pentru a confirma acordul la care s-a ajuns la jumătatea lunii noiembrie între negociatorii Parlamentului şi cei ai statelor membre. Textul, care revizuieşte legislaţia din 2006, menţine interdicţia privind exportul de "deşeuri destinate eliminării" către ţări terţe. Informaţiile de audit vor fi puse la dispoziţia exportatorilor de deşeuri într-un registru centralizat de Comisia Europeană.

Parlamentul European a aprobat la 27 februarie 2024 noi reguli de reglementare a publicităţii politice pentru o protecţie împotriva interferenţelor străine şi a dezinformării, potrivit AFP. Textul a fost adoptat cu 470 de voturi pentru şi 50 împotrivă şi urmăreşte să asigure o mai mare transparenţă a publicităţii politice, adică a mesajelor publicate în numele actorilor politici sau menite să influenţeze comportamentul electoral în contextul alegerilor organizate în Uniunea Europeană. Entităţilor cu sediul în afara Uniunii Europene li se va interzice de acum să finanţeze publicitate politică în Uniune în ultimele trei luni care preced un scrutin electoral sau un referendum. Comisia Europeană va fi responsabilă de instituirea, la doi ani de la intrarea în vigoare a noilor norme, a unei baze de date accesibile publicului cu toate anunţurile publicitare politice online, pentru o perioadă maximă de şapte ani. Toate normele se vor aplica numai după 18 luni de la adoptarea lor formală de către Consiliu, dar unele elemente, cum ar fi dispoziţiile privind nediscriminarea, vor intra în vigoare la timp pentru alegerile europene din iunie acest an.

Legislativul comunitar a adoptat, la 29 februarie 2024, o rezoluţie în care solicită Uniunii Europene să sprijine Ucraina cu orice are nevoie pentru câştigarea războiului contra Rusiei. Textul a fost adoptat cu 451 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi 49 de abţineri. Rezoluţia, care pune în discuţie faptul că există încă diferenţe uriaşe în ceea ce priveşte nivelul sprijinului militar acordat Ucrainei de către statele membre ale UE, solicită realizarea investiţiilor necesare în baza industrială europeană de apărare. Acest lucru este esenţial pentru a răspunde nevoilor Ucrainei şi pentru a reface stocurile epuizate din UE. De asemenea, subliniază necesitatea urgentă a unui regim juridic solid care să permită confiscarea şi utilizarea activelor de stat ruseşti îngheţate de UE pentru reconstrucţia Ucrainei şi compensarea victimelor războiului. Rusia trebuie să fie obligată să plătească despăgubirile impuse pentru a asigura o contribuţie substanţială la reconstrucţia Ucrainei.

Comisia Europeană
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la 28 februarie 2023 că va propune în următoarele săptămâni promovarea achiziţiilor militare comune, în cadrul primei strategii industriale comunitare de apărare, similare cu cele realizate pentru cumpărarea de vaccinuri anticoronavirus sau de gaze naturale pentru a reduce dependenţa faţă de Rusia, potrivit EFE. Potrivit lui Von der Leyen, strategia se va concentra, ca şi programul european de investiţii în apărare care o va însoţi, pe acordarea de prioritate licitaţiilor militare comune. Preşedinta executivului european a subliniat că vor fi identificate proiecte europene de apărare care au un interes comun, pentru a "concentra eforturile şi resursele acolo unde au cel mai mare impact şi valoare adăugată".

La 29 februarie 2024, Comisia Europeană a adoptat formal decizia de deblocare a fondurilor europene pentru Polonia, după ce noul guvern condus de Donald Tusk s-a angajat faţă de Bruxelles să restabilească statul de drept anulând reformele judiciare efectuate de fostul guvern conservator, potrivit EFE şi DPA. Într-un plan de acţiune transmis Comisiei Europene la 20 februarie 2024, noul guvern polonez a recunoscut întâietatea dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze, a promis revizuirea alcătuirii "inadecvate" a Curţii Constituţionale, instanţă în care mulţi judecători au fost numiţi în timpul guvernărilor conservatoare precedente, s-a angajat, de asemenea, să separe Procuratura de Ministerul Justiţiei, să pună capăt "influenţei politicienilor" asupra Consiliului Naţional al Magistraturii şi să consolideze independenţa Curţii Supreme.

Ombudsmanul european
Instituţia Ombudsmanului European, reprezentată de Emily O'Reilly, a cerut, la 28 februarie 2024, modificarea regulilor care fac agenţia Frontex dependentă de autorităţile naţionale, pentru a se evita noi tragedii pe mare, potrivit AFP. ''Frontex are datoria să ajute la salvarea vieţilor pe mare, dar îi lipsesc instrumentele pentru aceasta'', a afirmat Emily O'Reilly la prezentarea unui raport. O'Reilly a desfăşurat timp de şapte luni o anchetă cu privire la naufragiul ambarcaţiunii 'Adriana', vas de pescuit vechi şi supraaglomerat plecat de pe coastele Libiei cu circa 750 de persoane de bord. Ancheta a arătat că Frontex, care vine în ajutorul autorităţilor naţionale, nu era în măsură să respecte pe deplin obligaţiile UE în materie de drepturi în cursul operaţiunilor de salvare pe mare. Emily O'Reilly a îndemnat Frontex să reflecteze la chestiunea de ''a pune capăt, a retrage sau a-şi suspenda activităţile'' în statele UE unde există ''temeri'' că autorităţile naţionale îi limitează capacitatea de a salva vieţi şi a lansat un apel către Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European să înfiinţeze o comisie de anchetă independentă cu privire la tragedia şi la ''numărul mare de morţi în Mediterana''.
Comisia Europeană a transmis că 'a luat notă' de raportul mediatoarei, pe care îl va 'evalua' şi 'îi va răspunde în mod aprofundat'.

Agenţia pentru azil a Uniunii Europene
Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA) a publicat la 28 februarie 2024 date conform cărora numărul de cereri de azil în UE a crescut anul trecut cu 18%, la 1,14 milioane, cel mai ridicat nivel după criza migraţiei din 2015-2016, potrivit Reuters. Cei mai mulţi azilanţi provin în continuare din Siria şi Afganistan. Numărul solicitanţilor de azil în Europa a depăşit în mod semnificativ pragul de un milion în 2023, potrivit EUAA, citată de DPA. Agenţia a înregistrat un total de 1,14 milioane de cereri în cele 27 de state membre ale UE, Norvegia şi Elveţia, conform raportului anual publicat la sediul agenţiei din Valletta.

Frontex
Agenţia de frontieră a Uniunii Europene, Frontex, a transmis, la 29 februarie 2024, că îşi va tripla numărul de ofiţeri din Bulgaria începând de luna viitoare pentru a ajuta la reducerea fluxului de persoane care ajung în blocul comunitar dinspre Turcia, potrivit Reuters. Creşterea personalului survine în contextul în care Bulgaria, alături de România, se pregăteşte să adere parţial la Schengen, spaţiul european de liberă circulaţie, o mişcare ce va elimina controalele de paşapoarte la frontierele aeriană şi maritimă începând cu 31 martie. Verificările la frontieră pentru călătoriile terestre vor rămâne în vigoare. Creşterea personalului ar aduce numărul ofiţerilor care lucrează acolo la un nivel cuprins între 500 şi 600, a declarat şeful Frontex, Hans Leijtens.

Misiunea navală Aspides a Uniunii Europene în Marea Roşie
Guvernul grec a aprobat la 26 februarie 2024 participarea Greciei la misiunea navală a Uniunii Europene de protecţie a navelor comerciale din Marea Roşie de atacurile rebelilor houthi din Yemen, conform Reuters. Consiliul de Securitate al Greciei a aprobat propunerea ministrului apărării, Nikos Dendias, de participare la misiunea navală a UE, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis. Franţa, Italia şi Germania participă şi ele la misiunea UE, denumită "Aspides" de protejare a navelor comerciale şi de interceptare a atacurilor, fără a se angrena în misiuni de luptă împotriva houthi pe teritoriul Yemenului.

Biroul Procurorului Public European
Şefa Parchetului european, Laura Kovesi, a menţionat la 1 martie 2024 faptul că în ce priveşte criminalitatea organizată acest flagel se orientează în tot mai mare măsură spre fraudele transfrontaliere şi nu ezită să recurgă la violenţă pentru a-şi proteja activităţile, potrivit AFP. Cel de-al treilea raport anual al EPPO, publicat la 1 martie 2024, arată o creştere puternică a numărului de anchete iniţiate: 1371 în 2023, pentru un prejudiciu total estimat la 19,2 miliarde de euro. Din acest total, 339 se referă la fraude cu TVA. Biroul Procurorului Public European (EPPO, Parchetul European), la care participă 22 de ţări ale Uniunii Europene, a fost lansat în iunie 2021 cu misiunea de a ancheta şi urmări infracţiunile susceptibile să afecteze interesele financiare ale Uniunii, în special frauda cu TVA transfrontalieră şi criminalitatea transnaţională. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Ady Ivaşcu)