Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte în zilele de 4 şi 5 martie 2024, pentru a lua în discuţie subiecte precum spaţiul Schengen, azilul şi migraţia, agenda legislativă a Consiliului, combaterea traficului de droguri, criminalitatea organizată etc. Pe ordinea de zi, se află şi aprobarea de concluzii de către Consiliul JAI în privinţa aplicării Cartei drepturilor fundamentale a UE, informează site-ul Consiliului, https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la spaţiul Schengen, miniştrii vor desfăşura un schimb de opinii privind situaţia generală a zonei Schengen, zona europeană de liberă circulaţie şi evaluarea recentă a actului legislativ al UE de instituire a Frontex (Regulamentul UE privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă). La 2 februarie 2024, Comisia a adoptat evaluarea Regulamentului privind Poliţia de frontieră şi garda de coastă, împreună cu un plan de acţiune pentru a sprijini punerea sa în aplicare. Prin această primă evaluare a regulamentului Frontex, care este o obligaţie legală, Comisia a evaluat impactul, eficacitatea şi eficienţa Frontex. Evaluarea a constatat că, în ciuda provocărilor semnificative (pandemia de COVID-19, instrumentalizarea migraţiei şi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei), Frontex a contribuit substanţial la consolidarea gestionării frontierelor externe ale UE, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, scriu site-urile https://ec.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/.

De asemenea, Comisia Europeană şi eu-LISA - agenţie a UE care se ocupă de sistemele informatice în domeniul migraţiei, securităţii şi justiţiei - vor informa miniştrii de resort cu privire situaţia actuală în ceea ce priveşte asigurarea interoperabilităţii sistemelor de informaţii ale UE pentru combaterea criminalităţii, controlul frontierelor şi gestionarea fluxurilor de migraţie.

În privinţa migraţiei, pe site-ul Consiliului se arată că dimensiunea externă a fenomenului - şi anume politicile UE menite să facă faţă provocărilor legate de migraţie cu care UE şi alte ţări se confruntă în aceeaşi măsură - a devenit recurentă în cadrul reuniunii miniştrilor de interne ai UE. În acest sens, la 8 februarie 2024, reprezentanţii statelor membre ale UE (Coreper) au dat undă verde acordului cu Parlamentul European în privinţa reformei în domeniul azilului şi migraţiei. În decembrie 2024, preşedinţia Consiliului şi Parlamentului European au ajuns la un pact format din cinci acte legislative-cheie care vor reforma sistemul de azil şi migraţie al UE şi care se referă la norme uniforme privind cererile de azil, condiţii de primire mai bune, un nou cadru de relocare al UE. Se preconizează adoptarea finală a pachetului complet până în aprilie 2024.

În sesiune publică, preşedinţia belgiană a Uniunii va informa miniştrii cu privire la situaţia actuală a două propuneri legislative de combatere a abuzului sexual asupra copiilor. O propunere, cu privire la care Parlamentul European şi Consiliul au ajuns la un acord la 15 februarie 2024, va prelungi până la 3 aprilie 2026 o derogare de la normele de protecţie a datelor în sectoarele comunicaţiilor electronice, care permite companiilor de internet să detecteze abuzul sexual online asupra copiilor în cadrul serviciilor lor, să îl semnaleze şi să îl elimine. O a doua propunere de act legislativ al UE va impune întreprinderilor din domeniul internetului obligaţia de a alerta autorităţile cu privire la abuzul sexual online asupra copiilor detectat pe platformele lor, mai notează https://www.consilium.europa.eu/.

Se aşteaptă, de asemenea, ca miniştrii de interne să adopte o decizie de formulare a unei recomandări privind punerea în aplicare a celor mai bune practici în ceea ce priveşte capacităţile statelor membre de a combate traficul de droguri. Recomandarea vine în urma unei evaluări tematice pentru a verifica aplicarea de către statele membre a părţilor relevante ale acquis-ului Schengen.

Pe componenta justiţie a Consiliului, în noiembrie 2023, Comisia a propus o directivă privind normele minime pentru prevenirea şi combaterea introducerii ilegale de migranţi. Obiectivele acesteia sunt, între altele, sporirea eficacităţii urmăririi penale a reţelelor de introducere ilegală de migranţi, prin clarificarea definiţiei infracţiunii de contrabandă şi armonizarea sancţiunilor. Miniştrii vor desfăşura un schimb de opinii în legătură cu aspecte-cheie, inclusiv cu privire la definiţia infracţiunii de contrabandă.

Lupta împotriva traficului de droguri şi a criminalităţii organizate se numără printre subiectele de dezbatere ale reuniunii JAI, fiind, în acelaşi timp, şi una dintre principalele priorităţi ale preşedinţiei belgiene. În acest sens, Preşedinţia va prezenta situaţia actuală în cadrul Consiliului în ziua de 5 martie.

Nu în ultimul rând, se aştepată aprobarea de concluzii de către Consiliul JAI în privinţa aplicării Cartei drepturilor fundamentale a UE. Concluziile vor viza promovarea încrederii printr-o protecţie juridică şi un acces la justiţie efective, notează site-ul Consiliului. La 26 februarie 2024, Consiliul l-a numit pe Olof Skoog în calitate de Reprezentant Special al UE (RSUE) pentru drepturile omului, în locul lui Eamon Gilmore, al cărui mandat de 5 ani s-a încheiat la 29 februarie. Olof Skoog îşi va prelua atribuţiile la 1 martie 2024 pentru o perioadă iniţială de doi ani.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE a avut loc în zilele de 4-5 decembrie 2023. Miniştrii au aprobat atunci Strategia privind e-justiţia pentru perioada 2024-2028. Strategia va oferi orientări statelor membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unei game largi de iniţiative legislative şi nelegislative, care, împreună, vor accelera procesul de digitalizare şi utilizarea serviciilor digitale în domeniul justiţiei. Noua strategie stabileşte nivelul de ambiţie pentru e-justiţie în următorii ani şi identifică domeniile de lucru din acest sector.

De asemenea, miniştrii justiţiei au aprobat poziţia şi constatările Consiliului privind aplicarea RGPD (Regulamentului general privind protecţia datelor). Această poziţie a Consiliului va fi luată în considerare în cadrul unui raport al Comisiei, planificat pentru 2024, privind evaluarea RGPD.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)