Institutul de Istorie şi Teorie Literară ''G. Călinescu'' a fost înfiinţat la 1 martie 1949, iniţial numindu-se Institutul de Istorie Literară şi Folclor, potrivit https://www.inst-calinescu.ro/.

La 22 octombrie 1948, academicienii Al. Rosetti, Emil Petrovici şi Iorgu Iordan propun înfiinţarea a două institute: Institutul de Lingvistică şi Institutul de Literatură. După numai trei zile, în adunarea generală a Academiei Române, se votează înfiinţarea institutelor de cercetare, între care se afla, pe poziţia 20, şi Institutul de Istorie Literară şi Folclor.

În Regulamentul general al Academiei R.P.R., publicat la 28 decembrie 1948 în "Monitorul Oficial", la poziţia 14, figurează: "Institutul de Istorie Literară şi Folclor". Lista institutelor Academiei se votase în şedinţa din 25 octombrie 1948.

Prezidiul Academiei îl confirmă, la 3 martie 1949, pe George Călinescu în funcţia de director al Institutului, numind şi doi colaboratori ştiinţifici: Ovidiu Papadima şi Valeriu Ciobanu. De notat că în noiembrie 1949, Ministerul Învăţământului îl detaşează pe G. Călinescu la Institutul de Istorie Literară şi Folclor. Acesta devine director cu drepturi depline abia la 1 februarie 1952, criticul activând în această funcţie până la moartea sa, moment în care, în semn de omagiu instituţia şi-a schimbat denumirea.

Prima sarcină încredinţată de Academia Română noului institut a fost elaborarea unei istorii a literaturii române, din care au apărut, în perioada 1964-1973, trei volume. A fost iniţiată, de asemenea, o serie intitulată ''Istoria literaturii române în monografii'', în cadrul căreia au apărut câteva studii exemplare dedicate lui Mihai Eminescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Filimon.

La 7 aprilie 1949, are loc prima şedinţă a Institutului de Istorie Literară şi Folclor, în incinta Facultăţii de Filologie, et. II, aripa din dreapta, consemnată în procesul-verbal nr. 1. Participă: G. Călinescu, Ovidiu Papadima şi Valeriu Ciobanu. Se anunţă temele înscrise în planul de cercetare ştiinţifică. Institutul va funcţiona, de-a lungul anilor, în clădirea din str. Eminescu, colţ cu Polonă; în Bd. Republicii, nr. 73; în str. Frumoasă, nr. 8; deasupra Teatrului Lucia Sturdza-Bulandra; în clădirea centrală a Academiei Române şi în Casa Academiei, din Calea 13 Septembrie, nr. 13.

În 1952 apare primul tom al revistei "Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor" având ca redactor responsabil pe G. Călinescu. Din 1964, periodicul îşi schimbă titlul în "Revista de istorie şi teorie literară". Redactor responsabil va deveni Alexandru Dima. După 1973, comitetul redacţional este condus de directoarea Zoe Dumitrescu-Buşulenga, având, între 1983-1991, ca redactor-şef pe Nicolae Florescu. Între 1994 şi 1997, revista are ca director pe Dan Grigorescu. După o întrerupere de mai mult de un deceniu, "Revista de istorie şi teorie literară" reapare într-o nouă serie, în 2007, director fiind Eugen Simion, iar redactor coordonator Lucian Chişu.

Pe 13 decembrie 1955, în şedinţa de Birou a Prezidiului Academiei R.P.R. se aprobă componenţa primului Consiliu ştiinţific al Institutului. Astfel, membri de drept sunt G. Călinescu, preşedinte, D. Panaitescu-Perpessicius, I. Vitner; membri aleşi - M. Sadoveanu, Tudor Vianu, M. Beniuc, Zaharia Stancu, B. Lăzăreanu, D. Macrea, I. C. Chiţimia, Ghizelle Florescu (delegat al Ministerului Învăţământului), M. Novicov (delegat din partea Ministrului Culturii, Uniunii Scriitorilor şi Facultăţii de Filologie), Ion Roman (delegat din partea ESPLA), Marin Bucur, secretar.

Pe 12 martie 1965, moare G. Călinescu, iar Institutul îi preia numele.

În 1966, Alexandru Dima este numit director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G.Călinescu". Peste nouă ani, în 1973, Zoe Dumitrescu-Buşulenga este numită directoare a Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu".

În anul 1974, apare revista "Synthesis" axată pe probleme de literatură comparată. Primul director al publicaţiei este Zoe Dumitrescu-Buşulenga.

În 1993, criticul literar Eugen Simion (fost preşedinte al Academiei Române), a avansat ideea pentru concentrarea eforturilor în vederea alcătuirii unui Dicţionar General al Literaturii Române, lucrare de referinţă a istoriei literare contemporane, din care au fost publicate, în perioada 2004-2007, şase volume, urmând ca în anul 2008 proiectul să fie încheiat. Dintre celelalte proiecte actuale ale Institutului, trebuie menţionate ''Enciclopedia literaturii române vechi'', ''Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine'', ediţia critică a publicisticii lui G. Călinescu şi ediţia critică a ''Jurnalului'' lui Titu Maiorescu (opera criticului junimist urmând să fie publicată pentru prima oară integral. În 2007, au fost înfiinţate Centrul pentru proiecte europene socio-umane, pentru gestionarea proiectelor academice umaniste cu participare internaţională, şi Centrul de cercetare pentru ediţii critice şi istoriografie literară, cu scopul de a coordona publicarea în ediţii ştiinţifice a operelor scriitorilor români, în condiţiile în care, după 1989, în România nu mai există nici o altă structură editorială sau de cercetare care să poată îndeplini această funcţie esenţială pentru existenţa unei culturi.

Pe 12 iulie 1994, Dan Grigorescu este numit director, iar pe 12 ianuarie 2004 Gheorghe Vlăduţescu este numit, la rândul său, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu". Din 1 iunie 2006, Eugen Simion a ocupat această funcţie. În prezent, director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G.Călinescu" este Lucian Chişu. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)