Avertizarea secretarului general al NATO pentru Europa să nu încerce să se bazeze doar pe forţele proprii pentru apărare, posibilitatea numirii unui comisar pentru Apărare, ameninţarea cu noi proteste din partea a şase organizaţii reprezentative din sectorul agricol european, pregătirea unui nou parteneriat strategic între Armenia şi Uniunea Europeană şi directiva privind declaraţiile ecologice de marketing ale companiilor se numără printre subiectele acestei săptămâni pe agenda europeană.

NATO - UE

La 14 februarie 2024, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Europa să nu încerce să se bazeze doar pe ea însăşi pentru apărare, după ce comentarii ale lui Donald Trump au declanşat o nouă dezbatere cu privire la faptul dacă aceasta poate continua să conteze pe protecţie din partea Statelor Unite. ''Uniunea Europeană nu poate apăra Europa. Optzeci la sută din cheltuielile de apărare ale NATO vin de la aliaţi NATO din afara UE'', a afirmat Stoltenberg într-un interviu pentru Reuters. Oficialul NATO a punctat că securitatea Europei depinde şi de alţi membri NATO, precum Statele Unite, Canada, Turcia, Norvegia şi Islanda, dar şi că aliaţii europeni vor investi echivalentul a 380 miliarde în apărare în acest an, majorându-şi cheltuielile militare până la un procent estimat de 2% din PIB total în 2024, comparativ cu 1,85% în 2023.

Anterior, la 12 februarie 2024, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a afirmat că NATO nu poate fi o ''alianţă a la carte'', ca reacţie la afirmaţiile lui Donald Trump, care a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă, au transmis AFP şi Reuters. ''În epoca în care trăim, o alianţă militară nu poate funcţiona după toanele preşedintelui Statelor Unite: 'da, nu, mâine, nu, depinde'. NATO există sau nu există'', a mai spus Josep Borrell, înaintea reuniunii informale a miniştrilor dezvoltării din Uniunea Europeană, desfăşurată la Bruxelles.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate

La 13 februarie 2024, în urma Consiliului pentru parteneriatul UE - Armenia, de la Bruxelles, Josep Borrell a anunţat decizia pregătirii unui nou parteneriat strategic între Armenia şi Uniunea Europeană. Discuţiile urmează să înceapă în vederea liberalizării vizelor pentru UE, a adăugat Borrell. Legăturile de lungă durată dintre această ţară din Caucaz şi Rusia s-au slăbit după ce Azerbaidjanul, principalul inamic al Armeniei, a preluat controlul asupra enclavei armene Karabah în septembrie 2023. Rusia are în continuare mii de soldaţi staţionaţi la mai multe baze militare din Armenia.

UE a anunţat un ajutor umanitar suplimentar de 5,5 milioane euro pentru a sprijini armenii strămutaţi din Karabah. Această finanţare vine în plus faţă de cele 12,2 milioane euro pentru a răspunde nevoilor umanitare urgente, precum şi faţă de adoptarea recentă a sprijinului bugetar de 15 milioane euro pentru nevoile socio-economice, anunţă https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană

*La 15 februarie, Comisia a transmis că preşedinta Ursula von der Leyen este favorabilă numirii unui comisar pentru Apărare, într-un moment în care UE îşi întăreşte capacităţile militare în faţa războiului Rusiei împotriva Ucrainei, informează AFP.

O nouă Comisie - care va avea, ca şi cea actuală, 27 de membri, câte unul pe stat - va fi formată după alegerile din iunie ce vor reînnoi Parlamentul European. Comisarul pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, este în prezent însărcinat cu industriile de apărare, pe care el încearcă să le întărească după declanşarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei.

*La 15 februarie, şase organizaţii reprezentative pentru sectorul agricol european au transmis că propunerea Comisiei Europene privind un control îmbunătăţit al afluxului de produse ucrainene importate în UE fără taxe vamale este insuficientă şi au ameninţat cu noi proteste dacă restricţiile asupra acestor importuri care ameninţă "viabilitatea economică" a agriculturii europene nu sunt drastic consolidate, a transmis AFP.

Comisia Europeană a propus la sfârşitul lunii ianuarie prelungirea cu încă un an - începând din iunie - a scutirii de taxe vamale oferită Ucrainei din primăvara anului 2022 pentru a susţine această ţară în războiul cu Rusia, însoţind această propunere cu "măsuri de salvgardare" pentru a limita impactul negativ al importurilor ucrainene asupra agricultorilor europeni. Propunerea Comisiei Europene, examinată în prezent de statele membre şi de Parlamentul European, nu mulţumeşte Copa-Cogeca - organizaţia ce reuneşte sindicatele agricole majoritare în UE - şi cinci organizaţii europene ce reprezintă principalele sectoare agroalimentare.

În încercarea de a calma furia, preşedinta Comisiei Europene a retras în urmă cu două săptămâni un proiect legislativ care prevede diminuarea folosirii pesticidelor. Într-un alt gest de acelaşi fel, Comisia Europeană a propus o derogare parţială de la aplicarea uneia dintre noile norme de mediu ale UE care impune lăsarea unor terenuri în pârloagă, plus măsuri de limitare a unor importuri agricole ucrainene în cazul unor distorsiuni ale pieţei şi a promis "simplificarea" Politicii Agricole Comune a UE.

*Comisia a anunţat la 15 februarie aprobarea, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, un al treilea proiect important de interes european comun ("IPCEI") pentru a sprijini infrastructura hidrogenului. Se aşteaptă ca acest proiect să stimuleze furnizarea de hidrogen din surse regenerabile, reducând astfel dependenţa de gazele naturale şi contribuind la atingerea obiectivelor Acordului ecologic european şi ale Planului REPowerEU. Proiectul, numit "IPCEI Hy2Infra", a fost pregătit şi notificat în comun de şapte state membre: Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia şi Slovacia. Statele membre vor oferi până la 6,9 miliarde de euro în finanţare publică, ceea ce se aşteaptă să deblocheze 5,4 miliarde de euro în investiţii private. Ca parte a acestui proiect IPCEI, 32 de companii cu activităţi în unul sau mai multe state membre, inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii ("IMM-uri"), vor participa la 33 de proiecte, anunţă https://ec.europa.eu/.

Parlamentul European

*La 14 februarie, Comisiile pentru Piaţa Internă şi Mediu şi-au adoptat poziţia cu privire la regulile privind modul în care firmele îşi pot valida afirmaţiile de marketing privind mediul. Aşa-numita directivă privind declaraţiile ecologice completează interdicţia deja aprobată de UE privind ''spălarea ecologică'' (greenwashing) la 17 ianuarie 2024 şi defineşte ce fel de informaţii trebuie să furnizeze companiile pentru a-şi justifica afirmaţiile de marketing în viitor. De asemenea, creează un cadru şi termene limită pentru verificarea probelor şi aprobarea cererilor şi specifică ce se întâmplă cu companiile care încalcă legea.

Deputaţii europeni au convenit, alături de Comisie, că afirmaţiile de marketing privind protecţia mediului vor fi evaluate de către verificatori acreditaţi în termen de 30 de zile, după ce companiile le-au înaintat, conform textului adoptat. Companiile care încalcă regulile pot fi excluse de la achiziţii, îşi pierd din venituri şi riscă o amendă de cel puţin 4% din cifra de afaceri anuală.

Raportorul Parlamentului Andrus Ansip (Renew, EE) pentru Comisia pentru piaţa internă a declarat: "Studiile arată că 50% dintre afirmaţiile de mediu ale companiilor sunt înşelătoare. Consumatorii şi antreprenorii merită transparenţă, claritate juridică şi condiţii egale de concurenţă.''

Proiectul a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 14 abţineri. Acum va fi supus votului la o viitoare sesiune plenară şi va constitui poziţia Parlamentului în primă lectură (cel mai probabil în martie). Dosarul va fi preluat de noul Parlament după alegerile europene din 6-9 iunie, anunţă https://www.europarl.europa.eu/.

*La 15 februarie, negociatorii Parlamentului şi Consiliului au ajuns la un acord informal pentru a extinde interdicţia existentă privind evacuarea scurgerilor de petrol de către nave pentru a include canalizarea şi gunoiul, a anunţat www.europarl.europa.eu. Astfel, colegislatorii UE au convenit, în mod preliminar, să actualizeze regulile UE privind prevenirea poluării de la navele din mările europene şi să se asigure că autorii infracţiunilor riscă amenzi. Potrivit acordului, lista actuală a substanţelor interzise să fie evacuate de pe nave, cum ar fi petrolul şi substanţele lichide nocive, va include acum evacuarea apelor uzate, a gunoiului şi a reziduurilor din scrubere.

Eurodeputaţii au reuşit să asigure o obligaţie a UE pentru revizuirea regulilor, la cinci ani de la transpunerea lor în legislaţia naţională, pentru a evalua dacă gunoiul marin din plastic, pierderea containerelor şi scurgerile de peleţi de plastic de pe nave ar trebui, de asemenea, să fie sancţionate.

Raportorul PE Marian-Jean Marinescu (PPE, România) a declarat: "Asigurarea sănătăţii mărilor noastre necesită nu doar legislaţie, ci o aplicare solidă. Statele membre nu trebuie să ezite în datoria lor de a proteja mediul nostru marin. Avem nevoie de un efort concentrat, utilizând tehnologii avansate precum monitorizarea prin satelit şi inspecţii la faţa locului, pentru a elimina în mod eficient deversările ilegale. Pedepsele trebuie să reflecte gravitatea acestor infracţiuni, acţionând ca un adevărat mijloc de descurajare. Angajamentul nostru este clar: mări mai curate, responsabilitate mai strictă şi un viitor maritim durabil pentru toţi."

Acordul preliminar trebuie aprobat de Consiliu şi Parlament. Ţările UE vor avea la dispoziţie 30 de luni pentru a transpune noile norme în legislaţia naţională şi pentru a se pregăti pentru implementarea acestora, arată sursa citată.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

Patru laboratoare subterane au fost distruse şi 92 de website-uri au fost închise în cea mai recentă operaţiune împotriva traficului de medicamente în Uniunea Europeană, care s-a finalizat cu punerea sub inculpare a 1.238 de persoane şi capturi în valoare de peste 64 de milioane de euro, a anunţat, la 13 februarie, Oficiul European de Luptă Antifraudă, a transmis EFE.

Operaţiunea anuală "SHIELD", ce vizează medicamente contrafăcute, substanţe dopante, suplimente alimentare sau sportive ilegale, precum şi produse legate de tratamentul COVID-19, s-a desfăşurat în perioada aprilie-octombrie 2023, sub coordonarea EUROPOL şi sub conducerea autorităţilor poliţieneşti din Italia, Franţa, Grecia şi Spania. În acest interval au fost efectuate de asemenea 3.935 de inspecţii şi 4.321 controale antidoping în competiţii şi 3.659 în afara competiţiilor, mai precizează OLAF. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu)