Abraham Lincoln a fost cel de-al 16-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. S-a născut la 12 februarie 1809, în Hardin County, Kentucky, primind numele după bunicul său din partea tatălui care a fost ucis de indieni la scurt timp după ce şi-a condus familia din Virginia în Kentucky, potrivit lucrării ''Abraham Lincoln'' (Louise Chipley Slavicek, Chelsea House Publishers, Philadelphia, 2004).

În martie 1832, s-a decis să îşi anunţe candidatura pentru un loc eligibil în Camera Reprezentanţilor pentru Illinois, reuşind în anul 1843 să obţină un loc în legislativ, performanţă politică pe care avea să o repete pentru următoarele trei mandate pentru perioada 1836-1840.

Obţinuse, în 1836, licenţa să practice avocatura, fapt ce i-a oferit şi posibilitatea de a călători în ţară şi de a aborda şi chestiunile sociale. Problema sclaviei i-a atras atenţia în periplul său prin ţară, iar în martie 1837 a susţinut prima sa declaraţie publică de combatere a acestui fenomen, indică lucrarea ''Abraham Lincoln''.

La 3 august 1946 a fost ales în Camera Reprezentanţilor. Pe fondul declanşării războiului cu statul vecin Mexic, în 13 mai 1846, Abraham Lincoln avea să susţină, la 22 ianuarie 1847, un discurs reper (intitulat ''Spot Resolution'') pentru prezentarea publică a cauzei declanşării acestui conflict, potrivit lucrării ''A Self-Made Man. The Political Life of Abraham Lincoln 1809-1849'' (Sidney Bluementhal, Simon & Schuster, New York, 2017).

Sursa foto: biography.com 

La sfârşitul anului 1847, după înfrângerea politică a adversarului său democrat, Abraham Lincoln se încadra pe culoarul către funcţia de preşedinte. A participat la competiţia electorală prezidenţială din 1848 împotriva contracandidatului Zachary Taylor, însă a pierdut în faţa acestuia. A fost recompensat de noul preşedinte cu funcţia de guvernator al statului Oregon, însă Lincoln a renunţat la cariera politică şi s-a dedicat celei de avocat.

Chestiunea privind Legea Kansas-Nebraska avea să îl readucă în prim-planul scenei politice, exprimându-şi cauza în calitate de contestatar al acestei legi şi susţinând un discurs proeminent în acest sens la 16 octombrie 1854, la Peoria, statul Illinois, care avea să fie considerat primul său discurs politic magistral din cariera sa de politician şi în care a introdus necesitatea combaterii sclaviei, conform sursei citate.

La sfârşitul anului 1854, după ce a obţinut facil un loc în Camera Reprezentanţilor, şi-a dat demisia pentru a se înscrie în cursa electorală pentru un loc eligibil la Senat. Formarea Partidului Republican în 1854 l-a atras să se alăture politic acestui nou format, iar la începutul anului 1856, a devenit parte a republicanilor. A devenit rapid unul dintre liderii din Illinois ai Partidului Republican. Cu prilejul Convenţiei naţionale republicane a atras atenţia asupra posibilităţii serioase de a deveni unul dintre candidaţii importanţi pentru alegerile prezidenţiale. James Buchanan a câştigat alegerile prezidenţiale, însă doi ani mai târziu, în 1858, republicanii l-au desemnat pe Abraham Lincoln să fie candidatul pentru Senat într-o confruntare cu democratul local Stephen Douglas. În cele şapte dezbateri, relatate pe larg de ziare, Lincoln s-a desprins detaşat drept un important lider politic, anvergura sa depăşind astfel graniţele statului Illinois, drept pentru care ulterior a primit invitaţii să vorbească şi în alte state cu diferite prilejuri, iar liderii republicani chiar l-au încurajat să candideze în 1860 la alegerile prezidenţiale. La 27 februarie 1860, a vorbit public la Cooper Union în oraşul New York.

Sursa foto: biography.com 

A câştigat alegerile prezidenţiale din 1860, iar la 11 februarie 1861 s-a urcat în trenul care îl ducea din Illinois spre Washington DC pentru preluarea funcţiei de preşedinte. La 4 martie 1861 a început mandatul de preşedinte. A avut un cabinet executiv restrâns iar discursurile politice şi-i le-a redactat singur, potrivit http://www.abrahamlincolnonline.org. Prin eforturile sale politice a contribuit la consolidarea organizaţiei Partidului Republican. A fost reales la alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie 1864. A fost al doilea scrutin prezidenţial care se desfăşura în timp de război, după alegerile din anul 1812, potrivit www.history.com şi https://millercenter.org.

În timpul primului mandat, la 1 ianuarie 1863, Abraham Lincoln a citit Proclamaţia de Emancipare, un document foarte important pentru democraţia americană şi prin care a reuşit să determine cursul războiului civil prin salvarea Uniunii şi prin abolirea sclaviei, conform www.whitehouse.gov. Primul an al Armatei Uniunii şi înfrângerile de pe câmpul de luptă au făcut dificilă menţinerea moralului şi a sprijinului puternic pentru reunificarea naţiunii. Prin victoria de la Antietam, din 22 septembrie 1862, care a jucat un rol decisiv în derularea războiului, Abraham Lincoln a crezut şi mai mult în posibilitatea schimbării obiectivelor războiului, potrivit www.biography.com.

Prin Proclamaţia de Emancipare, Abraham Lincoln transmitea că toţi indivizii care erau deţinuţi ca sclavi în statele rebeliunii ''să fie liberi''. Lincoln considera secesiunea drept ilegală şi era hotărât să folosească forţa pentru apărarea legii federale şi a Uniunii, conform www.whitehouse.gov.

La 19 noiembrie 1863, Lincoln a susţinut ceea ce avea să devină drept faimosul său discurs şi unul dintre cele mai importante discursuri din istoria americană - Discursul de la Gettysburg. Pe unul dintre cele mai sângeroase câmpuri de bătălie ale războiului civil american, Abraham Lincoln s-a adresat unei mulţimi formate din 15.000 de oameni. ''Războiul Civil'', spunea Lincoln, ''reprezintă testul final de apărare a Uniunii create în 1776 şi cei morţi la Gettysburg au luptat pentru menţinerea acestei cauze''. Lincoln a făcut referire la Declaraţia de Independenţă, spunând că este de datoria celor vii să se asigure că ''guvernarea poporului, de către popor, pentru popor nu trebuie să dispară de pe pământ''. Abraham Lincoln a extins, în acest mod, cauza războiului civil de la reunificarea Uniunii către lupta pentru egalitate şi pentru abolirea sclaviei.

Sursa foto: biography.com  

La 14 aprilie 1865, Abraham Lincoln, participând alături de soţia sa şi de doi invitaţi la vizionarea piesei ''Our American Cousin'' la Ford Theatre, în Washington DC, a fost împuşcat în spate de actorul american şi simpatizant al Confederaţiei, John Wilkes Booth. A stat în comă timp de nouă ore după care a murit, în dimineaţa zilei următoare, având alături familia, prieteni şi membrii cabinetului, cu excepţia lui William Seward, care la rândul său fusese rănit într-o tentativă similară, potrivit lucrării ''Abraham Lincoln''. A fost organizată o ceremonie funerară în Camera de Est a Casei Albe, unde timp de două zile politicieni şi membri ai administraţiei au venit să îşi ia rămas bun, după care a fost transportat cu trenul în statul Illinois. Pe traseu, zeci de mii de americani au ieşit să îşi ia rămas bun de la preşedintele Statelor Unite, primul care părăsea Casa Albă în urma unui asasinat. A fost înmormântat la 4 mai 1865 în Cimitirul Oak Ridge din Springfield, statul Illinois, indică volumul ''Abraham Lincoln''. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: whitehouse.gov