Reuniunea extraordinară a Consiliului European, reînnoirea măsurilor restrictive ca răspuns la acţiunile Federaţiei Rusiei, A 15-a reuniune a Conferinţei de aderare cu Muntenegrul la nivel ministerial, semnarea protocolului de includere de dispoziţii privind fluxurile transfrontaliere de date în Acordul dintre UE şi Japonia pentru un parteneriat economic, ceremonie omagială în memoria politicianului francez Jacques Delors, fost preşedinte al Comisiei Europene în perioada 1985-1995, reînnoirea suspendării taxelor la import şi a contingentelor pentru exporturile ucrainene către UE pentru încă un an, summitul partenerilor sociali de la Val Duchesse, propunerea de a permite fermierilor din UE să beneficieze de derogări pentru anul 2024 de la normele politicii agricole comune, se află printre evenimentele perioadei amintite.

Consiliul European

La 1 februarie, Consiliul European s-a reunit, la Bruxelles, într-o reuniune extraordinară, principalul subiect abordat fiind revizuirea bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 şi deblocarea ajutorului pentru Ucraina. În cadrul reuniunii, Consiliul European a ajuns la un acord cu privire la revizuirea cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, convenind asupra consolidării noilor priorităţi cu 64,6 miliarde euro (din care 33 de miliarde euro în împrumuturi şi 10,6 miliarde euro în realocări). Liderii europeni au discutat, de asemenea, despre situaţia din Orientul Mijlociu, despre agricultură şi au adus un omagiu fostului preşedinte al Comisiei Europene Jacques Delors (1925-2023), conform https://www.consilium.europa.eu/

Consiliul European a amintit concluziile sale anterioare şi a reafirmat angajamentul de neclintit al Uniunii Europene de a continua să furnizeze un important sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar şi diplomatic Ucrainei şi poporului ucrainean atât timp cât va fi nevoie. Consiliul European va reveni asupra chestiunii securităţii şi apărării, inclusiv asupra necesităţii Europei de a-şi spori gradul general de pregătire pentru apărare şi de a-şi consolida şi mai mult baza tehnologică şi industrială de apărare, în cadrul următoarei sale reuniuni din martie 2024, cu scopul de a conveni asupra unor măsuri suplimentare pentru a face industria de apărare europeană mai rezilientă, mai inovatoare şi mai competitivă.

Pentru a contribui la redresarea, reconstrucţia şi modernizarea ţării şi pentru a favoriza coeziunea socială şi integrarea progresivă în Uniune, în perspectiva unei posibile aderări viitoare la Uniune, va fi instituit un Mecanism pentru Ucraina pentru perioada 2024-2027. În cadrul mecanismului, suma resurselor globale nu va depăşi 50 de miliarde euro, din care: 33 de miliarde euro sub forma unor împrumuturi garantate prin prelungirea până în 2027 a garanţiei existente de la bugetul Uniunii, peste plafoane, pentru asistenţa financiară în favoarea Ucrainei disponibilă până la sfârşitul anului 2027; 17 miliarde euro sub formă de sprijin nerambursabil, în cadrul unui nou instrument tematic, "Rezerva pentru Ucraina", instituit peste plafoanele CFM 2021-2027. Pe baza raportului anual al Comisiei privind punerea în aplicare a Mecanismului pentru Ucraina, Consiliul European va organiza în fiecare an o dezbatere cu privire la punerea în aplicare a mecanismului, cu scopul de a oferi orientări. În cazul în care va fi necesar, peste doi ani, Consiliul European va invita Comisia să prezinte o propunere de revizuire în contextul noului CFM.

În ceea ce priveşte Migraţia şi gestionarea frontierelor, aceasta va fi consolidată cu 2 miliarde de euro, prevăzută a fi o finanţare suficientă pentru a sprijini statele membre în gestionarea provocărilor şi nevoilor urgente legate de migraţie şi de gestionarea frontierelor atât în statele membre din prima linie, cât şi în statele afectate de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, şi pentru punerea în aplicare a noului pact privind migraţia şi azilul, după ce va fi adoptat, cu includerea noilor proceduri la frontieră. Totodată, pentru a permite Uniunii să furnizeze sprijinul necesar în contextul unei tensiuni geopolitice extraordinare, priorităţile privind Vecinătatea şi întreaga lume vor fi consolidate cu 7,6 miliarde euro. Acest lucru va contribui la menţinerea unei cooperări eficace cu ţările terţe în materie de migraţie, care include sprijinul pentru refugiaţii sirieni din Turcia şi din regiune, precum şi la continuarea acţiunilor întreprinse anterior prin intermediul Fondului fiduciar pentru Africa al UE. Acesta va contribui, de asemenea, la sprijinirea Balcanilor de Vest, a vecinătăţii sudice şi a Africii, inclusiv a parteneriatelor şi a finanţării referitoare la rutele de migraţie.

Pentru a asigura suveranitatea strategică a UE şi pentru a contribui la creşterea competitivităţii Uniunii Europene, liderii au convenit să înfiinţeze o nouă platformă pentru tehnologii strategice pentru Europa (STEP). Fondul european de apărare în cadrul noului instrument STEP (platforma "Tehnologii strategice pentru Europa") va fi consolidat cu 1,5 miliarde euro, în vederea stimulării capacităţii de investiţii în domeniul apărării.

Plafonul pentru cuantumul global al Instrumentului de flexibilitate, un nou mecanism de sprijin în vederea îndeplinirii obligaţiei juridice a Uniunii de a acoperi în timp util şi integral plăţile dobânzilor aferente Next Generation EU, va fi majorat cu 2 miliarde de euro.

Cuantumul maxim al Rezervei pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă (SEAR) va fi majorat cu 1,5 miliarde euro. Având în vedere dezastrele naturale care au avut loc pe teritoriul european şi dezastrele naturale şi crizele umanitare din ţările terţe şi pentru a evita existenţa unor priorităţi concurente, Rezerva pentru solidaritate şi ajutoare de urgenţă (SEAR) existentă ar trebui să fie scindată în două instrumente separate, după cum urmează: 1. Rezerva pentru solidaritate europeană va dispune de un cuantum de 800 de milioane euro pe an majorat cu 216 milioane euro pe an (la preţurile din 2018) pentru asistenţa acordată ca răspuns la situaţiile de urgenţă care fac obiectul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene; 2. Rezerva pentru ajutoare de urgenţă va dispune de un cuantum de 400 de milioane de euro pe an, majorat cu 108 milioane euro pe an (la preţurile din 2018) pentru răspunsul rapid la nevoi de urgenţă specifice din Uniune sau din ţări terţe.

Consiliul European a discutat despre cele mai recente evoluţii din Orientul Mijlociu. A amintit, de asemenea, de concluziile sale din decembrie 2020 referitoare la aplicarea mecanismului de condiţionalitate.

Nu în ultimul rând, Consiliul European a discutat despre provocările din sectorul agricol şi despre preocupările exprimate de fermieri. Amintind rolul esenţial al politicii agricole comune, Consiliul European a invitat Consiliul şi Comisia să continue lucrările după cum va fi necesar. Consiliul European va continua să monitorizeze situaţia.

Consiliul UE

Având în vedere continuarea acţiunilor Federaţiei Ruse de destabilizare a situaţiei în Ucraina, Consiliul şi-a reînnoit la 29 ianuarie măsurile restrictive pentru încă 6 luni, până la 31 iulie 2024. Aceste sancţiuni, introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, au fost extinse considerabil din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară neprovocată, nejustificată şi ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, se arată pe site-ul oficial al Consiliului Uniunii Europene. În prezent, acestea cuprind o gamă largă de măsuri sectoriale, inclusiv restricţii privind comerţul, sectorul financiar, tehnologia şi produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile şi produsele de lux. Acestea acoperă, de asemenea: o interdicţie privind importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi de anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluderea din SWIFT a mai multor bănci ruse şi suspendarea activităţilor şi a licenţelor de radiodifuziune ale mai multor canale de dezinformare sprijinite de Kremlin. În plus, au fost introduse măsuri specifice pentru a consolida capacitatea UE de a combate eludarea sancţiunilor, conform https://www.consilium.europa.eu/.

La 29 ianuarie, a avut loc, la Bruxelles, cea de-a 15-a reuniune a Conferinţei de aderare cu Muntenegrul la nivel ministerial, care a contribuit la aprofundarea dialogului politic dintre statele membre ale UE şi Muntenegru, cu accent pe reformele pe care Muntenegrul trebuie să le realizeze pentru a avansa în procesul său de aderare la UE. Toate cele 33 de capitole examinate în cadrul negocierilor de aderare a Muntenegrului la UE au fost deschise, iar 3 au fost închise provizoriu. Delegaţia Uniunii Europene a fost condusă de Hadja Lahbib, ministra afacerilor externe şi afacerilor europene, în numele preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, şi a comisarului pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi. Delegaţia muntenegreană a fost condusă de Milojko Spajić, prim-ministrul Muntenegrului, conform https://www.consilium.europa.eu/.

UE a salutat eforturile Muntenegrului, inclusiv cele mai recente măsuri pozitive luate de guvernul muntenegrean nou format, precum şi determinarea acestui stat de a îndeplini criteriile de referinţă intermediare privind statul de drept. UE a apreciat, totodată, faptul că Muntenegrul s-a aliniat pe deplin la deciziile şi declaraţiile din cadrul politicii externe şi de securitate comune a UE, inclusiv la măsurile restrictive, şi a încurajat Muntenegrul să continue să facă acest lucru. Prioritatea absolută rămâne în continuare îndeplinirea criteriilor de referinţă intermediare privind statul de drept stabilite în capitolele 23 şi 24, o condiţie pentru închiderea provizorie a altor capitole. Muntenegrul trebuie, în special, să abordeze lacunele rămase în domeniul combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate, al libertăţii de exprimare şi al libertăţii mass-mediei, şi să reia, să continue, să accelereze şi să aprofundeze reformele privind independenţa, profesionalismul şi responsabilitatea sistemului judiciar. Avansarea negocierilor va continua să fie ghidată de progresele înregistrate de Muntenegru în pregătirea aderării, astfel cum se prevede în cadrul de negociere.

Preşedinţia belgiană a Consiliului a semnat, în numele UE, protocolul pentru a include dispoziţii privind fluxurile transfrontaliere de date în Acordul dintre UE şi Japonia pentru un parteneriat economic, se arată într-un comunicat din 31 ianuarie. Protocolul va consolida securitatea juridică, garantând faptul că fluxurile de date dintre UE şi Japonia nu sunt împiedicate de măsuri nejustificate de localizare a datelor şi asigurând totodată beneficiul liberei circulaţii a datelor, în conformitate cu normele UE şi ale Japoniei privind protecţia datelor şi economia digitală. Consiliul a decis, de asemenea, să transmită Parlamentului spre aprobare decizia de ratificare a protocolului. Odată ce acordul este ratificat de Japonia, iar cele două părţi ţi-au notificat reciproc finalizarea procedurilor lor interne, acesta poate intra în vigoare, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană

O ceremonie omagială a fost organizată la 31 ianuarie, de Comisia Europeană, la Bruxelles, în memoria politicianului francez şi european Jacques Delors (20 iulie 1925 - 27 decembrie 2023), fost preşedinte al Comisiei Europene în perioada 1985 - 1995. Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi alţi invitaţi de nivel înalt l-au comemorat pe cel care a modelat Europa şi care şi-a adus cele mai însemnate contribuţii la proiectul european. Jacques Delors şi-a făurit viziunea despre o Europă unită. A fost un susţinător înfocat al integrării europene postbelice şi arhitectul Uniunii Europene aşa cum o cunoaştem astăzi. A fost preşedinte al Comisiei Europene pentru trei mandate, din ianuarie 1985 până la sfârşitul anului 1994 - o perioadă marcată de un angajament profund faţă de libertate, justiţie socială şi solidaritate - valori acum înrădăcinate în Uniunea Europeană. Decedat la 27 decembrie 2023, la vârsta de 98 de ani, Jacques Delor rămâne în istorie mai ales pentru că a pus bazele introducerii, din 1993, a Pieţei Comune europene, care a permis libertatea de mişcare a persoanelor, bunurilor şi serviciilor în interiorul blocului european. De asemenea, în perioada când a condus Comisia Europeană, s-au încheiat Acordurile Schengen şi s-a constituit Uniunea economică şi monetară care ulterior s-a concretizat şi prin introducerea monedei comune euro, arată https://commission.europa.eu/.

Comisia Europeană a propus, la 31 ianuarie, să li se permită fermierilor din UE să beneficieze de derogări pentru anul 2024 de la normele politicii agricole comune care îi obligă să păstreze anumite zone neproductive. Propunerea Comisiei, pe care statele membre o vor vota în cadrul unei reuniuni a comisiei, oferă un prim răspuns politic concret pentru a răspunde preocupărilor fermierilor în materie de venituri. Aceasta urmează, de asemenea, solicitările formulate de mai multe state membre în cadrul reuniunilor Consiliului Agricultură. Pentru a primi sprijinul PAC la care au dreptul, fermierii trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu şi climă. Acest principiu al condiţionalităţii se aplică pentru aproape 90 % din suprafaţa agricolă utilizată în UE şi joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit GAEC, însemnând "bune condiţii agricole şi de mediu", conform https://ec.europa.eu/.

Comisia Europeană a propus, la 31 ianuarie, reînnoirea suspendării taxelor la import şi a contingentelor pentru exporturile ucrainene către UE pentru încă un an, consolidând în acelaşi timp protecţia produselor agricole sensibile din UE. Acest lucru se realizează în conformitate cu angajamentele UE de a sprijini Ucraina atât timp cât este nevoie. Aceste măsuri comerciale autonome (MCA) sunt în vigoare din iunie 2022 şi reprezintă un pilon esenţial al sprijinului ferm al UE pentru Ucraina şi economia sa. Măsurile contribuie la atenuarea situaţiei dificile cu care se confruntă producătorii şi exportatorii ucraineni ca urmare a războiului de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei. Obiectivul este de a asigura o tranziţie fără probleme de la regimul actual al MCA la noul regim, până la expirarea regimurilor actuale, la 5 iunie 2024 pentru Ucraina şi la 24 iulie 2024 pentru Moldova, conform https://ec.europa.eu/.

Deşi principalul obiectiv al MCA este de a sprijini Ucraina, măsurile ţin seama, de asemenea, de sensibilităţile agricultorilor şi a altor părţi interesate din UE. În acest scop şi având în vedere o creştere semnificativă a importurilor de anumite produse agricole din Ucraina în UE în 2022 şi 2023, MCA reînnoite conţin un mecanism de salvgardare consolidat. Astfel se asigură faptul că se pot lua măsuri de remediere rapide în cazul unor perturbări semnificative ale pieţei UE sau ale pieţelor unuia sau mai multor state membre. În paralel, Comisia propune reînnoirea cu încă un an a suspendării tuturor taxelor rămase asupra importurilor din Republica Moldova, în vigoare din iulie 2022.

La summitul partenerilor sociali de la Val Duchesse din 31 ianuarie, Comisia Europeană, preşedinţia belgiană a Consiliului UE şi partenerii sociali europeni au semnat "Declaraţia tripartită pentru un dialog social european intens". Declaraţia reprezintă un angajament reînnoit de consolidare a dialogului social la nivelul UE şi de unire a forţelor în abordarea principalelor provocări cu care se confruntă economiile şi pieţele forţei de muncă din cadrul UE. Scopul este de a sprijini întreprinderile prospere, locurile de muncă şi serviciile de calitate, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Dialogul social - dialogul dintre reprezentanţii lucrătorilor şi ai întreprinderilor - este o componentă fundamentală a modelului social european, care contribuie la prosperitatea economică, îmbunătăţeşte condiţiile de viaţă şi de muncă, stimulează competitivitatea întreprinderilor din UE şi ajută la anticiparea şi gestionarea schimbărilor, de exemplu în contextul tranziţiei verzi şi al celei digitale.

Ca parte a angajamentului lor de a consolida dialogul social, Comisia, preşedinţia belgiană a Consiliului UE şi partenerii sociali europeni au convenit: să abordeze deficitul de forţă de muncă şi de competenţe; să plaseze dialogul social european în centrul viitorului nostru comun; să instituie un trimis pentru dialogul social european; să lanseze un pact pentru dialogul social european: o serie de reuniuni bipartite şi tripartite pentru a identifica modalităţi de consolidare în continuare a dialogului social la nivelul UE. Scopul este de a încheia pactul până la începutul anului 2025, potrivit https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dãdârlat)