Acordul de principiu pentru lansarea unei operaţiuni militare pentru a proteja vasele comerciale ce navighează în Marea Roşie, "Alianţa porturilor" pentru armonizarea măsurilor de securitate împotriva traficului de droguri şi combaterii infiltrării lor prin reţele criminale, lansarea dialogului strategic privind viitorul agriculturii de către Comisia Europeană şi prezentarea priorităţilor Preşedinţiei belgiene a Consiliului UE în comisiile Parlamentului European se numără printre subiectele acestei săptămâni pe agenda europeană.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, ce prezidează Consiliul Afaceri Externe, a anunţat la 22 ianuarie că miniştrii de externe din Uniunea Europeană, reuniţi în primul Consiliu Afaceri Externe (CAE) din mandatul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, au ajuns la un acord de principiu pentru lansarea unei operaţiuni militare pentru a proteja vasele comerciale ce navighează în Marea Roşie. Propunerea a fost făcută de Franţa, Italia şi Germania şi vizează securizarea navelor comerciale de atacurile rebelilor houthi din Yemen.

Oficialul european a precizat că rămâne ca UE să lucreze pentru a obţine unanimitatea statelor membre în legătură cu data exactă a lansării acestei misiuni.

Potrivit planurilor actuale, misiunea UE va implica desfăşurarea de nave de război şi sisteme de avertizare timpurie pentru a proteja navele cargo din regiune, dar fără a exista intenţia de a participa la atacurile lansate de SUA asupra poziţiilor rebelilor houthi din Yemen.

Referitor la războiul dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, Josep Borrell le-a prezentat miniştrilor ''o abordare globală'' spre o pace durabilă, în care insistă pe ideea că în prezent trebuie pregătite condiţiile unei păci durabile în regiune, pe baza punerii în aplicare a unei soluţii cu două state.

Miniştrii de externe europeni au avut la 22 ianuarie discuţii separate cu omologul israelian, cu şefii diplomaţiilor egipteană, iordaniană şi saudită şi cu ministrul de externe palestinian. ''Numeroase state membre şi-au reafirmat poziţiile referitoare la un acord definitiv pe baza soluţiei cu două state, dar nu am discutat doar despre acest lucru. Am discutat despre situaţia din Fâşia Gaza, despre ajutorul umanitar şi despre obstacolele în calea acestuia, deci am vorbit despre toate problemele din Orientul Mijlociu'', a mai spus Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.

Comisia Europeană

* Uniunea Europeană a lansat la 24 ianuarie la Anvers, în Belgia, principalul punct de intrare a cocainei pe continentul european, o "Alianţă a porturilor" pentru armonizarea măsurilor de securitate împotriva traficului de droguri şi combaterii infiltrării lor prin reţele criminale, a relatat France Presse. "Este nevoie de o reţea pentru a combate o altă reţea. Succesele obţinute împotriva criminalilor într-un singur port nu vor face decât să-i îndrepte spre alte porturi", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Cocaina, venită din America Latină, inundă piaţa europeană. Confiscările explodează în Europa, "dar preţurile de vânzare nu cresc, ceea ce arată că fluxul drogurilor nu face decât să crească", a subliniat Johansson.

Alianţa porturilor europene este destinată să creeze un parteneriat între autorităţile portuare, din vămi, poliţie şi companii de transport maritim, în special. Şaisprezece dintre principalele porturi de containere din Europa au fost reprezentate la lansarea Alianţei, între care Rotterdam, Hamburg, Algeciras, Marsilia şi Anvers.

În uriaşul port Anvers, confiscările au bătut un nou record, cu 116 tone de droguri interceptate în 2023. Principalul oraş-port flamand este zguduit cu regularitate de violenţe legate de bande care îşi dispută un trafic cu mize financiare colosale. În UE, aproape 70% din capturile de droguri realizate de vameşi se fac în porturi.

* Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat la 25 ianuarie dialogul strategic privind viitorul agriculturii, un nou forum mandatat să modeleze o viziune comună asupra viitorului sistemului agricol şi alimentar al UE, arată un comunicat al Executivului comunitar.

Dialogul strategic, anunţat de şefa CE în discursul său din 2023 privind starea Uniunii, va aborda provocările şi oportunităţile ridicate de participanţii la dialog, cum ar fi un nivel de trai echitabil pentru fermieri şi comunităţile rurale, sprijinirea agriculturii în limitele planetei noastre şi ale ecosistemelor sale, exploatarea oportunităţilor uriaşe oferite de cunoaştere şi de inovarea tehnologică şi promovarea unui viitor prosper pentru sistemul alimentar al UE într-o lume competitivă.

Profesorul Peter Strohschneider a fost numit preşedinte, pe baza experienţei sale îndelungate, în special în calitate de preşedinte al "Comisiei pentru viitorul agriculturii" a Guvernului federal german.

Dialogul strategic reuneşte principalele părţi interesate din întregul lanţ agroalimentar, inclusiv fermieri, cooperative, întreprinderi agroalimentare şi comunităţi rurale, precum şi organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai societăţii civile, instituţii financiare şi mediul academic. O serie de reuniuni tematice vor fi organizate după reuniunea de lansare, care va avea loc în prima jumătate a anului 2024.

* Comisia Europeană a deschis la 25 ianuarie o procedură de infringement împotriva a 17 state membre ale UE, printre care şi România, pentru netranspunerea în legislaţiile naţionale a directivei pentru atragerea pe piaţa muncii a imigranţilor înalt calificaţi din afara UE, a relatat EFE. Data limită pentru transpunerea directivei a fost 18 noiembrie 2023, prin urmare Bruxellesul a transmis o scrisoare în care le cere explicaţii celor 17 ţări, respectiv Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Lituania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia. Guvernele acestora au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde scrisorii şi a transpune directiva în legislaţia lor naţională, în caz contrar vor primi un aviz motivat, a doua etapă a procedurii, ultima etapă fiind sesizarea Curţii de Justiţie a UE.

Reglementarea, cunoscută sub numele de "Directiva asupra Cărţii Albastre UE", stabileşte condiţiile de intrare şi rezidenţă pentru cetăţenii din statele terţe înalt calificaţi care vin să se stabilească şi să muncească într-una dintre ţările UE. Directiva introduce norme mai eficiente pentru atragerea lucrătorilor înalt calificaţi în UE şi care includ condiţii de admisie mai flexibile, drepturi suplimentare şi posibilitatea de a se deplasa mai uşor între statele UE pentru găsirea unui loc de muncă.

* La 24 ianuarie, Comisia a anunţat că îşi intensifică sprijinul acordat start-up-urilor europene şi întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) pentru ca acestea să poată dezvolta inteligenţă artificială (AI) de încredere, care respectă valorile şi normele UE, conform https://commission.europa.eu/. Noul pachet AI include o gamă largă de măsuri pentru a sprijini aceste start-up-uri şi inovaţie, împreună cu o propunere de a oferi acces privilegiat la supercomputere start-up-urilor AI şi comunităţii mai largi de inovare. Printre măsurile anunţate se numără şi înfiinţarea unui birou AI în cadrul Comisiei care poate dezvolta şi coordona politica AI la nivel european şi poate supraveghea punerea în aplicare şi aplicarea Actului AI. De asemenea, Comisia va înfiinţa două consorţii europene de infrastructură digitală, împreună cu mai multe state membre. Aceste grupuri vor dezvolta o infrastructură europeană comună în tehnologii lingvistice şi instrumente AI de ultimă generaţie pentru a ajuta oraşele să optimizeze procesele, de la trafic la gestionarea deşeurilor.

Consiliul UE

* Consiliul a aprobat la 22 ianuarie concluziile privind priorităţile Uniunii Europene în forurile Naţiunilor Unite privind drepturile omului în 2024. În concluziile sale, Consiliul reafirmă angajamentul UE faţă de drepturile omului, multilateralism şi sistemul internaţional de justiţie penală în contextul internaţional tensionat actual, marcat de conflict armat, autoritarism, dezinformare şi respingere a egalităţii de gen.

În anul Summitului Viitorului, Consiliul reafirmă angajamentul UE faţă de un multilateralism eficient şi de consolidare a sistemului Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, inclusiv Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR), solicitând tuturor statelor să respecte şi să coopereze pe deplin cu OHCHR. În ceea ce priveşte priorităţile tematice, concluziile evidenţiază opoziţia fermă continuă a UE faţă de pedeapsa cu moartea în toate cazurile şi circumstanţele şi condamnarea utilizării torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.

* Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 23 ianuarie în mod oficial un regulament de modernizare şi simplificare a structurii taxelor plătite Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA). Noile norme vor asigura atât o finanţare adecvată pentru EMA, cât şi un sprijin suficient care să le permită autorităţilor naţionale competente să îşi îndeplinească sarcinile de evaluare ştiinţifică.

Noul regulament instituie trecerea de la un sistem forfetar la un sistem de taxe bazat pe costuri şi asigură sustenabilitatea reţelei europene de reglementare formate din EMA şi autorităţile naţionale abilitate, furnizând o bază financiară solidă pentru susţinerea operaţiunilor acestora. Regulamentul urmează să fie semnat şi publicat în Jurnalul Oficial al UE, va intra în vigoare în prima zi după publicare şi va deveni aplicabil la 1 ianuarie 2025, abrogând cele două regulamente anterioare privind sistemul de taxe al EMA.

Parlamentul European

* Preşedinţia belgiană a Consiliului UE a informat pe parcursul acestei săptămâni comisiile Parlamentului cu privire la priorităţile sale. Belgia deţine preşedinţia Consiliului până în iunie 2024 inclusiv.

În Comisia Afaceri Economice şi Monetare, la 22 ianuarie, ministrul belgian de finanţe, Vincent Van Peteghem, a indicat ca prioritate generală protejarea contribuabililor şi a puterii lor de cumpărare, restabilind în acelaşi timp încrederea cetăţenilor în instituţiile financiare. Oficialul belgian a spus că revizuirea guvernanţei economice, aprofundarea uniunii pieţelor de capital, atingerea unei abordări generale privind garanţia depozitelor bancare şi asigurarea sprijinului financiar pe termen lung pentru Ucraina ar fi priorităţile concrete, potrivit www.europarl.europa.eu.

În Comisia Libertăţi civile, justiţie şi afaceri Interne, ministrul Justiţiei Paul van Tigchelt a evidenţiat la 23 ianuarie că doreşte progrese în privinţa unor obiective precum lupta împotriva crimei organizate, detenţia la scară mică, drepturile lucrătorilor sexuali, violenţa împotriva femeilor şi traficul de fiinţe umane. Secretarul de stat pentru digitalizare Mathieu Michel a declarat că preşedinţia speră să ajungă la o abordare generală în luna mai cu privire la îmbunătăţirea aplicării GDPR. Deputaţii au subliniat solicitarea Parlamentului de a declanşa procedurile privind statul de drept şi lupta împotriva discursului instigator la ură şi a dezinformării. Răspunzând întrebărilor deputaţilor europeni, Preşedinţia a confirmat un vot asupra Legii privind inteligenţa artificială în prima săptămână a lunii februarie şi că lucrările continuă cu privire la Materialul de abuz sexual asupra copiilor (CSAM).

În Comisia Afaceri juridice, ministrul Justiţiei Paul Van Tigchelt a evidenţiat pe 24 ianuarie lupta împotriva crimei organizate, traficului de droguri şi reintegrarea persoanelor care părăsesc închisoarea printre priorităţi.

În Comisia Comerţ internaţional, ministrul Afacerilor Externe, Afacerilor Europene şi Comerţului, Hadja Lahbib, le-a declarat europarlamentarilor la 24 ianuarie că Preşedinţia se va concentra pe autonomia strategică deschisă, a 13-a Conferinţă ministerială a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), precum şi pe implementarea şi aplicarea acordurilor comerciale existente. De asemenea, Preşedinţia plănuieşte o conferinţă privind materiile prime critice pentru 26 martie.

În Comisia Drepturile femeilor şi egalitatea de gen, Marie-Colline Leroy, secretar de stat pentru egalitate de gen, egalitate de şanse şi diversitate a arătat la 24 ianuarie că Preşedinţia este hotărâtă să încheie negocierile privind o directivă privind combaterea violenţei împotriva femeilor. Deputaţii europeni şi-au exprimat dezamăgirea că statele membre refuză să includă violul în directiva privind combaterea violenţei împotriva femeilor. Ei au subliniat, de asemenea, costurile economice ale violenţei domestice şi povara pe care criza costului vieţii o pune asupra femeilor vulnerabile, mai arată site-ul Parlamentului European.

* La 25 ianuarie, eurodeputaţii Vlad Gheorghe, Dacian Cioloş (România) şi Georgios Kyrtsos (Grecia) şi parlamentarul bulgar Daniel Lorer i-au trimis o scrisoare comună ministrului imigraţiei şi azilului din Grecia în care îi recomandă acestuia să propună, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne ce are loc la 25-26 ianuarie la Bruxelles, ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre România, Bulgaria şi Grecia.

Semnatarii aduc în atenţia ministrului Dimitris Kairidis mai multe argumente pentru care consideră că acest apel este oportun şi prin care solicită ridicarea controalelor cât mai rapid, printre care punctează că reprezentanţii sectoarelor turismului grec şi HORECA cer ridicarea controlului la frontierele terestre pentru a facilita sosirea turiştilor români şi bulgari în Grecia. Acesta ar deveni un factor foarte important al dezvoltării economice, în special în părţile de nord ale Greciei, cu condiţia ca graniţa terestră să devină complet deschisă înainte de perioada estivală. În plus, ridicarea frontierei ar îmbunătăţi imediat parametrii de mediu ai zonelor în cauză, contribuind astfel la obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2, a poluării aerului şi a bolilor conexe, se mai arată în scrisoare. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)