Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte la 29 ianuarie 2024, la Bruxelles, luând în discuţie subiecte precum apărarea democraţiei, priorităţile preşedinţiei belgiene a Uniunii, dialogul anual privind statul de drept, informează site-ul Consiliului, https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul va avea, astfel, o dezbatere de orientare, în sesiune publică, cu privire la pachetul "Apărarea democraţiei europene". La 12 decembrie 2023, Comisia Europeană a înaintat Parlamentului, Consiliului, ECOSOC (Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite) şi Comitetului Regiunilor o comunicare privind apărarea democraţiei. Ingerinţele din afara UE în procesul democratic, inclusiv prin utilizarea interpuşilor, au beneficiat de o atenţie politică tot mai mare, atât la nivel naţional, cât şi în instituţiile UE. Comisia împărtăşeşte multe dintre preocupările exprimate de Parlamentul European, inclusiv cu privire la necesitatea unei strategii coordonate a UE împotriva ingerinţelor străine şi a acţiunilor străine de manipulare a informaţiilor, se arată în comunicarea Comisiei. De asemenea, Comisia mai arată că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, este şi un război împotriva democraţiei şi a tuturor valorilor pe care le promovează UE: "Războiul din Ucraina a intensificat şi mai mult riscul de ingerinţe externe. Un sondaj Eurobarometru recent arată că 81% dintre persoanele intervievate în UE consideră că ingerinţele străine în sistemele noastre democratice reprezintă o problemă gravă care trebuie abordată.", mai subliniază Comisia în comunicarea din decembrie 2023. Pentru a limita aceste ingerinţe, Comisia a propus introducerea pachetului privind apărarea democraţiei, anunţat în discursul privind starea Uniunii din 2022. Pachetul are în centrul său o propunere legislativă care vizează sporirea transparenţei şi a responsabilităţii democratice prin evidenţierea influenţei străine disimulate, precum şi îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne, prin standarde comune pentru activităţile de reprezentare a intereselor desfăşurate în numele ţărilor terţe, conform https://eur-lex.europa.eu/.

Tot în sesiune publică, preşedinţia belgiană a Uniunii (ian. - iun. 2024) va prezenta priorităţile mandatului său, miniştrii având posibilitatea de a face propriile observaţii. Sub deviza "Protejăm. Consolidăm. Pregătim.", Belgia se va axa pe şase domenii tematice pentru lucrările sale din timpul preşedinţiei: apărarea statului de drept, a democraţiei şi a unităţii, consolidarea competitivităţii, urmărirea unei tranziţii verzi şi juste, consolidarea agendei sociale şi de sănătate, protejarea oamenilor şi a frontierelor, promovarea unei Europe cu rol semnificativ în lume, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul dialogului său anual privind statul de drept, Consiliul va desfăşura o discuţie specifică pentru fiecare stat în parte, cu accent pe Spania, Franţa, Croaţia şi Italia. Dialogul anual al Consiliului privind statul de drept a fost iniţiat prin concluziile Consiliului convenite la 16 decembrie 2014. De atunci, toate statele membre au participat la acest dialog. Începând cu anul 2020, dialogul a fost împărţit în discuţii orizontale, care acoperă evoluţiile generale ale statului de drept în UE, şi discuţii specifice fiecărei ţări, axate în detaliu pe situaţia din fiecare stat membru. Ambele discuţii utilizează rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept.

La 12 decembrie 2023, Consiliul şi-a analizat dialogul anual privind statul de drept. În absenţa unui consens asupra textului, preşedinţia Consiliului a decis să emită concluzii, evidenţiind că 25 de delegaţii au sprijinit textul sau nu au formulat obiecţii cu privire la acesta. Concluziile prevăd o consolidare cu Consiliul, prin stabilirea unui ciclu mai rapid, care să acopere mai multe state membre pe an, şi prin încurajarea unor schimburi mai frecvente în cadrul Consiliului şi cu părţile interesate externe, după caz. La 20 decembrie 2023, în cadrul unei reuniuni a reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre ale UE (Coreper), Polonia şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru concluziile preşedinţiei din 12 decembrie 2023 privind evaluarea dialogului anual privind statul de drept, notează https://www.consilium.europa.eu/.

Nu în ultimul rând, în marja Consiliului Afaceri Generale, va avea loc şi o conferinţă interguvernamentală cu Muntenegru.

***
La reuniunea anterioară a CAG, din 12 decembrie 2023, Consiliul a aprobat concluzii privind extinderea pentru cei şase parteneri din Balcanii de Vest, Turcia şi, pentru prima dată, pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. "Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei arată că extinderea este, de asemenea, o prioritate strategică. Reamintind, în acest context, Agenda de la Salonic din 2003 şi concluziile Consiliului European din iunie 2022, Consiliul şi-a confirmat angajamentul deplin faţă de perspectiva aderării la UE a Balcanilor de Vest, Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, reiterând faptul că viitorul acestora este în Uniunea Europeană. Turcia rămâne o ţară candidată şi un partener-cheie în numeroase domenii de interes comun.", se arată în concluziile adoptate, conform https://data.consilium.europa.eu/.

La aceeaşi reuniune, Consiliul a aprobat concluzii privind gestionarea schimbărilor demografice în Europa. Concluziile salută setul de instrumente privind demografia al Comisiei, publicat în octombrie 2023, inclusiv analiza sa privind provocările demografice din statele membre, apelul la o abordare cuprinzătoare a gestionării acestora şi angajamentul executivului european de a sprijini statele membre în această privinţă printr-un set de instrumente de politică disponibile la nivelul UE, notează https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Afaceri Generale (CAG) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE, care pregăteşte reuniunile Consiliului European şi urmăreşte rezultatele acestora, dar, în acelaşi timp, este responsabil şi de o serie de domenii de politică trans-sectorială. Politicile trans-sectoriale, de care se ocupă CAG, sunt extinderea UE şi negocierile de aderare, adoptarea cadrului financiar multianual (planul bugetar pe şapte ani al UE), politica de coeziune, organizarea instituţională a UE. CAG se ocupă, de asemenea, de orice alt dosar pe care i-l încredinţează Consiliul European.

Consiliul Afaceri Generale este alcătuit, în principal, din miniştrii afacerilor europene ai tuturor statelor membre ale UE. La reuniuni este reprezentată şi CE prin comisarul care răspunde de relaţiile interinstituţionale, în funcţie de subiectul dezbătut. Consiliul UE exercită, împreună cu PE, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, vizitat pe site-ul https://eur-lex.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)