Prima acţiune internaţională de separare a disciplinelor sportive de iarnă de cele de vară, precum şi de organizare o unei ample competiţii dedicată sporturilor hibernale, încadrată în mişcarea olimpică, a avut loc în anul 1900. Atunci au fost înfiinţate Jocurile Nordice, concepute ca o anexă a Jocurilor Olimpice de vară, potrivit lucrării "România la Jocurile Olimpice" (Maria Bucur Ionescu, Editura Sport şi Turism, 1986).

Jocurile Nordice au fost organizate în Suedia, din patru în patru ani, începând cu anul 1901 şi până în 1926.

La sesiunea din 1911 a Comitetului Internaţional Olimpic, italianul Eugenio Brunetta d'Usseaux a propus ca, din 1913, Jocurile Nordice să devină Jocurile Olimpice de iarnă. Propunerea s-a rediscutat la Congresul CIO din 1914, când a fost acceptată introducerea schiului, patinajului şi hocheiului la următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice, în 1916. Izbucnirea Primului Război Mondial nu a permis, însă, organizarea Jocurilor Olimpice din 1916.

La sesiunea CIO din 1921, s-a discutat un raport semnat de Franţa, Canada şi Elveţia, prin care se cerea să fie organizată "Săptămâna internaţională a sporturilor de iarnă", o mare competiţie ce ar fi urmat să aibă loc la Chamonix. Propunerea a fost admisă, acesta fiind momentul pătrunderii sporturilor de iarnă în familia sporturilor olimpice.

Jocurile de la Chamonix au fost deschise de Gaston Vidal, subsecretar de stat al Guvernului Franţei, cu următoarea formulă: "Proclam deschiderea întrecerilor la sporturile de iarnă de la Chamonix, organizate cu ocazia celei de-a VIII-a Olimpiade moderne, sub înaltul patronaj al Comitetului Internaţional Olimpic".

Doi ani mai târziu, CIO a recunoscut întrecerile de la Chamonix ca fiind prima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă.

Situată în partea de nord a Alpilor, la poalele masivului Mont Blanc, Chamonix este o localitate franceză aflată aproape de graniţa cu Elveţia şi Italia. După construcţia primului hotel de lux în zonă (Hotel de L'Union), în 1816, Chamonix devine un adevărat punct de atracţie turistică, iar odată cu inaugurarea liniei ferate St. Gervais Le Fayet - Chamonix, în 1901, localitatea devine o destinaţie preferată a multor iubitori de sporturi de iarnă.

Între zilele de 25 ianuarie şi 5 februarie 1924, s-au întrecut 258 de sportivi din 16 ţări, conform www.olympic.org. Ţările participante au fost: Regatul Croaţilor, Sârbilor şi Slovenilor, Polonia, Ungaria, Italia, Norvegia, Finlanda, Austria, Elveţia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Suedia, Canada, Franţa, Belgia, Cehia şi Irlanda.

Audienţa a numărat aproximativ 10.000 de spectatori. Cele şase sporturi la care s-a concurat au fost: patrula militară (denumită ulterior biatlon), bob, schi (combinată nordică, sărituri şi fond), curling, hochei pe gheaţă şi patinaj (artistic şi viteză). Au fost acordate medalii la 16 probe.

Discursul de încheiere a jocurilor i-a aparţinut lui Pierre de Coubertin, preşedintele CIO.

Norvegienii au dominat concursurile de schi, impunându-se în toate probele. Primul campion olimpic a fost însă un american, Charles Jewtraw, care a câştigat proba de 500 m la patinaj viteză, menţionează www.cosr.ro. Norvegianul Haug Thorleif a obţinut patru medalii la schi fond, între care trei de aur, iar finlandezul Clas Thunberg a urcat de cinci ori pe podium la patinaj viteză (trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz).

Echipa de hochei pe gheaţă a Canadei a înscris de nu mai puţin de 85 de ori fără să primească niciun gol, în primele trei partide disputate. La finalul competiţiei, canadienii au devenit campioni olimpici cu un golaveraj de 122 de goluri reuşite şi doar trei încasate, potrivit www.olympics.com.

O eroare de arbitraj i-a răpit americanului Anders Haugen medalia de bronz la săriturile pe schiuri. Acesta avea să intre în posesia medaliei de abia în 1974, la vârsta de 83 de ani.

Competiţia de bob s-a ţinut pe circuitul Pelerins, denumit astfel după gheţarul aflat în apropiere.

România nu a avut reprezentanţi la această ediţie a Jocurilor Olimpice de Iarnă.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii au fost ocupate în ordine: Norvegia (17 medalii, dintre care 4 de aur), Finlanda (11, dintre care 4 de aur), Austria (3, dintre care două de aur), Elveţia (3, dintre care două de aur), conform www.olympics.com. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Chamonix 1924/X