DOCUMENTAR: 35 de ani de la moartea împăratului Japoniei, Hirohito (1926-1989) (7 ianuarie)
Împărat al Japoniei din 1926 până la moartea sa în 1989, Hirohito a fost monarhul cu cea mai îndelungată domnie din istoria Japoniei. A fost primul prinţ moştenitor al Japoniei care a călătorit în Europa, vizitând mai multe ţări, inclusiv Franţa, Italia şi Marea Britanie.
Născut la Tokyo, la 29 aprilie 1901, ca fiu al prinţului moştenitor Yoshihito (împăratul Taisho) şi nepot al împăratului Meiji, provine din cea mai veche dinastie domnitoare din lume, care îl consideră ca întemeietor al dinastiei pe împăratul Djimmu. Mama lui a fost prinţesa Sadako, membră a unei familii care a oferit mirese regale timp de câteva secole, potrivit www.historytoday.com.
În copilărie, Hirohito a fost separat de părinţii săi, potrivit obiceiurilor ce priveau familia imperială. A fost încredinţat unui tutore, contele Sumiyoshi Kawamura, un fost ofiţer de marină care a avut grijă ca băiatul să fie învăţat că va moşteni tronul imperial şi că trebuie să înţeleagă rolul menirii sale. Înainte de vârsta de patru ani, Hirohito a revenit la Palatul Akasaka, din Tokyo, al tatălui său, unde a locuit cu fraţii săi mai mici, dar îşi vedeau foarte rar părinţii.
Hirohito a primit o educaţie la Şcoala Gakushuin, cunoscută şi sub numele de Şcoala Aristocraţilor, unde a studiat limbi moderne, ştiinţe militare şi tehnice, politică şi istorie. A dezvoltat un interes special, şi dovedit ulterior de-a lungul vieţii, pentru biologia marină.
Odată cu moartea împăratului Meiji, tatăl lui Hirohito a preluat tronul, iar Hirohito a devenit prinţul moştenitor. Hirohito a absolvit Şcoala Gakushuin în 1914 şi a continuat să studieze la un institut special care l-a pregătit să devină împărat şi a primit oficial titlul de prinţ moştenitor la 2 noiembrie 1916, potrivit www.biography.com.
În 1921, Hirohito a fost numit prinţ regent datorită sănătăţii precare a tatălui său, Yoshihito.
În 1924, prinţul moştenitor Hirohito s-a căsătorit cu prinţesa Nagako Kuni, cu care a avut şase copii. După primele trei fete născute, s-a născut prinţul moştenitor, Akihito, la 24 decembrie 1933.
Yoshihito a murit la sfârşitul anului 1926, iar Hirohito a preluat tronul ca ultimul dintr-o linie de împăraţi descendenţi divin care se întindea în urmă cu peste două mii de ani. La 25 decembrie 1926, a devenit cel de-al 124-lea împărat al Japoniei, inaugurând perioada numită "Showa" ("armonie şi strălucire").
Hirohito la ceremonia de înscăunare, 1926.
Sursa foto: www.www.britannica.com
La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, după bombardamentele nucleare asupra Hiroshima şi Nagasaki, Hirohito a pledat pentru capitularea Japoniei, contrar părerii exprimate de către consilierii săi militari şi, la 15 august 1945, într-o alocuţiune radiofonică, a rostit un discurs în care anunţa capitularea necondiţionată a ţării, asumându-şi întreaga răspundere pentru această decizie. Pentru prima dată, vocea împăratului a fost auzită în întreaga ţara, potrivit www.oxfordreference.com. Cu prilejul unei a doua emisiuni istorice, la 1 ianuarie 1946, Hirohito a respins statutul tradiţional cvasi-divin al împăraţilor Japoniei, potrivit www.britannica.com.
În urma adoptării unei noi Constituţii, în 1947, Japonia a devenit o monarhie constituţională, iar puterile împăratului au fost reduse semnificativ. Într-un efort de a aduce familia imperială mai aproape de oameni, împăratul Hirohito a avut numeroase apariţii publice, acceptând publicarea diverselor imagini şi informaţii personale despre sine şi despre viaţa familiei imperiale. Împăratul şi împărăteasa obişnuiau să efectueze călătorii prin ţară şi să participe cu regularitate la diverse manifestări tradiţionale. Aceste acţiuni au crescut popularitatea sa şi au ajutat la păstrarea sistemului imperial japonez.
Hirohito, 1925-1935
Sursa foto: www.www.britannica.com
În 1959, fiul său, prinţul Akihito, s-a căsătorit cu Shoda Michiko, persoană obişnuită, rupând, astfel, o tradiţie veche de 1.500 de ani. O altă cutumă a fost ruptă odată cu vizitele efectuate în afara graniţelor ţării. Între 27 septembrie - 14 octombrie 1971, familia imperială a efectuat un turneu în şapte state europene şi vizite la nivel oficial în Marea Britanie, Belgia şi R. F. Germania, cu escale în Danemarca, Franţa, Olanda şi Elveţia. A fost primul turneu pe care un împărat al Japoniei l-a întreprins în străinătate. De asemenea, familia imperială a participat, în 1972, la deschiderea celei de-a XI-a ediţii a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Sapporo. În 1975, a efectuat o vizită istorică de 15 zile în SUA, în cadrul căreia a avut o întâlnire cu preşedintele american Richard M. Nixon, fiind pentru prima dată când un împărat japonez şi un preşedinte al SUA s-au întâlnit.
Împăratul Hirohito a avut cea mai lungă domnie din istoria Japoniei. Cu toate că la nivel mondial este cunoscut potrivit referinţei privind numele său personal, Hirohito, în Japonia, în prezent, este folosit numele său postum împăratul Showa, care semnifică şi numele erei în care a domnit. A fost o personalitate recunoscută pe plan internaţional şi a publicat o serie de cărţi.
Decesul a survenit la 7 ianuarie 1989, iar funeraliile oficiale ale împăratul Japoniei, Hirohito, au avut loc la 24 ianuarie 1989.
La moartea tatălui său, prinţul moştenitor Akihito a fost proclamat împărat, devenind cel de-al 125-lea împărat al Japoniei, descendent în linie directă al împăratului Jimmu Tenno. Ceremonia de încoronare a avut loc la 12 noiembrie 1990, la Palatul Imperial, notează www.kunaicho.go.jp.
La 30 aprilie 2019, după o domnie de 30 de ani, împăratul Akihito a renunţat la Tronul Crizantemei, marcând astfel prima abdicare înregistrată în ultimele două secole în Japonia. Evenimentul a avut loc în cadrul unui ritual tradiţional la Palatul Imperial din Tokyo.
Noul împărat al Japoniei, Naruhito, fiul cel mare al împăratului Akihito şi al împărătesei Michiko, a urcat pe Tronul Crizantemei, la 1 mai 2019, în cadrul unei ceremonii solemne, care a avut loc la Palatul Imperial din Tokyo în prezenţa a 266 de invitaţi. Naruhito a devenit oficial cel de-al 126-lea împărat din istoria Japoniei şi ţara a intrat în noua eră Reiwa. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.imdb.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 11-15 mai 2026
Summitul Formatului B9 și al țărilor nordice a fost evenimentul intern central al perioadei 11-15 mai. Reuniunea de la București, din 13 mai, a fost prezidată de președintele român, Nicușor Dan, și de omologul său polonez, Karol Nawrocki, iar la eveniment au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca i
Săptămâna europeană 11-15 mai 2026
Primul dialog politic la nivel înalt UE-Siria, reuniunea la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni, evaluarea preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde euro, în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), acordul provizoriu privind
15 mai - Ziua internațională a bujorului, floarea națională a României
Bujorul, plantă plină de semnificații pentru poporul român și pentru spațiul geografic al țării noastre, este sărbătorit în fiecare an la mijlocul lunii mai, perioada sa de înflorire, data de 15 mai devenind astfel Ziua internațională a bujorului, potrivit informațiilor publicate de Facultatea de Horticultură București din cadrul Universității de Științe Ag
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* La 15 mai, fotografii celebre realizate de Carol Pop de Szathmary, imagini contemporane din arhiva AGERPRES, precum și imagini semnate de pionierii fotografiei giurgiuvene vor fi prezentate în cadrul unei expoziții fotografice la Muzeul Județean 'Teohari Antonescu' Giurgiu. Evenimentul intitulat 'Giurgiu Superangular - Foto
PERSONALITATEA ZILEI: Gino Iorgulescu, fost fotbalist internațional, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal
Gino (George) Iorgulescu este una dintre cele mai cunoscute personalități ale fotbalului românesc contemporan. De-a lungul timpului, s-a remarcat atât ca jucător, cât și ca lider al administrației sportive din România, fiind președintele în funcție al Ligii Profesioniste de Fotbal și prim-vicepreședinte al Federației Române de Fotbal.
15 mai - Ziua chimiștilor militari
Ziua chimiștilor militari sau Ziua trupelor de apărare NBC (Apărare Nucleară, Biologică și Chimică), este marcată la 15 mai, dată la care a fost înființat în 1923, la nivelul Ministerului de Război, un Comitet Consultativ pe probleme privind războiul chimic. În Primul Război Mondial (1914-1918) a apărut necesitatea înființării în
15 mai - Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu
La 15 mai este marcată Ziua națională a pictorului Nicolae Grigorescu, potrivit Legii 289 din 2021. Eforturile pentru marcarea acestei zile, avansate inițial în cadrul Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca 'Ziua picturii naționale', au aparținut deputaților PSD Marcel Ciolacu și Alfred Simonis pentru aniversarea la nivel națio
15 mai - Ziua națională a medicului veterinar
La 15 mai este sărbătorită Ziua națională a medicului veterinar, instituită cu prilejul celui de-al VI-lea Congres Național de Medicină Veterinară (1994), potrivit www.cmvro.ro. Prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 15 mai 1861, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în
15 mai - Ziua Poliției Militare
La 15 mai este marcată Ziua Poliției Militare. În 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naționale prin care s-au înființat unitățile și subunitățile de poliție militară din Armata României. Poliția militară este o structură specializată a Statului Major General care desfășoară activități privind disciplina militară, co
15 mai - Ziua internațională a familiei (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis, în 1993, prin rezoluția A/RES/47/237, ca în data de 15 mai a fiecărui an să fie marcată Ziua internațională a familiei (IDF). Această zi oferă o oportunitate de a promova conștientizarea problemelor legate de familii și de a spori cunoștințele despre procesele sociale, economice și demografice care afecte
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Pahomie cel Mare Greco-catolice Sf. cuv. Pahomie cel Mare; Sf. aep. Ahile al Larissei, Taumaturgul Romano-catolice Sf. Isidor Plugarul Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe R
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 mai
Este a 135-a zi a anului 2026. Au mai rămas 230 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 49 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 04 h 27 m și apune la 19 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Sofia Coppola împlinește 55 de ani
Actrița, regizoarea, scenarista și producătoarea, Sofia Carmina Coppola, câștigătoare a premiilor Oscar și Globul de Aur pentru filmul 'Lost in Translation' (2003), s-a născut la 14 mai 1971, la New York. Părinții ei sunt regizorul Frances Ford Coppola, de origine italiană, și Eleanor Coppola, de origine britanică. Frații ei sunt Roman și Gian-Carlo, conform bi
DOCUMENTAR: 45 de ani de la primul zbor în spațiu al unui român, cosmonautul Dumitru Prunariu (14 mai)
Primul zbor în cosmos efectuat de un român reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria științei și tehnologiei românești. La 14 mai 1981, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul și, până în prezent, singurul român care a ajuns în spațiu, participând la misiunea Soiuz-40. Acest eveniment a avut o mare importan
14 mai - Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel
La 14 mai este sărbătorită Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel, conform Legii 86/2024. Propunerea legislativă a fost inițiată la Parlament de deputații minorităților naționale Silviu Vexler (Federația Comunităților Evreiești din România) și Ovidiu Ganț (Forumul Democrat al Germanilor din România). &













