România a avut cea mai mică pondere din PIB alocată pentru cercetare şi dezvoltare din UE şi cel mai scăzut nivel al persoanelor cu abilităţi digitale de bază în 2022, dar a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri ale consumului individual real în 2020-2022, arată rezultatele studiilor publicate de Biroul European de Statistică în luna decembrie. Sondajul Eurobarometru cu privire la atitudinea cetăţenilor cu şase luni înainte de Alegerile Europene arată că europenii continuă să preţuiască apartenenţa la UE şi rămân destul de optimişti în ceea ce priveşte viitorul acesteia. Sondajul Democracy a relevat că 38% dintre românii chestionaţi sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor.


Produsul intern brut al României în anul 2022, comparativ cu anul 2021, a fost în termeni reali, mai mare cu 4,1%, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, publicat la 21 decembrie 2023. Astfel, Produsul intern brut estimat pentru anul 2022 - date semidefinitive a fost de 1.401.345,4 milioane lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 4,1% faţă de anul 2021. Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2022 s-a redus cu 0,6%.

***

''Cheltuielile UE pentru cercetare şi dezvoltare (C-D) au ajuns la 352 de miliarde de euro în 2022'', au arătat rezultatele publicate de Eurostat la 1 decembrie 2023. Suma a fost cu 6,34% mai mult decât în anul precedent (331 miliarde de euro) şi cu 48,52% mai mult decât în 2012 (237 miliarde de euro).

Cu privire la intensitatea cercetării şi dezvoltării, adică procentul cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare în PIB, datele arată o scădere uşoară de la 2,27% în 2021 la 2,22% în 2022.

Dintre membrii UE, patru ţări au înregistrat o intensitate a C-D peste 3% în 2022. Cea mai mare intensitate a C-D a fost înregistrată în Belgia (3,44%), urmată de Suedia (3,40%), Austria (3,20%) şi Germania (3,13%). În schimb, opt ţări UE au raportat o intensitate de cercetare şi dezvoltare sub 1%: România (0,46%), Malta (0,65%), Letonia (0,75%), Cipru şi Bulgaria (ambele 0,77%) au înregistrat cele mai mici ponderi, urmate de Irlanda, Slovacia şi Luxemburg cu procente apropiate de 1%.

Sectorul întreprinderilor comerciale a continuat să deţină cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare, 66% din cheltuielile UE pentru cercetare şi dezvoltare, însumând 233 de miliarde de euro. A fost urmat de sectorul învăţământului superior (22%; 76 miliarde de euro), sectorul guvernamental (11%, 37 miliarde de euro) şi sectorul privat nonprofit (1%; 5 miliarde de euro), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

În 2022, nivelurile consumului individual real (AIC) în UE au prezentat diferenţe semnificative. Folosit ca măsură a bunăstării materiale a gospodăriilor, AIC pe cap de locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare (PPS) a variat de la 69% la 138% din media UE în ţările UE. Informaţiile privind PIB-ul şi consumul pe cap de locuitor se bazează pe parităţile de putere de cumpărare revizuite publicate la 14 decembrie, de Eurostat.

Ca şi în anii precedenţi, Luxemburg a înregistrat cel mai ridicat nivel al AIC pe cap de locuitor din UE, cu 38% peste media UE, urmat de Austria şi Germania (ambele cu 18% peste), Ţările de Jos (16% peste) şi Belgia (15% peste). În 2022, nouă ţări UE au înregistrat un AIC pe cap de locuitor peste media UE.

Cele mai scăzute niveluri de AIC pe cap de locuitor au fost înregistrate în Bulgaria (31% sub media UE), Ungaria (29% mai jos), Croaţia şi Letonia (ambele cu 24% mai jos) şi Slovacia (23% mai jos).

În ultimii trei ani, AIC pe cap de locuitor în raport cu media UE s-a modificat în majoritatea ţărilor UE. Între 2020 şi 2022, nivelurile AIC au crescut în 18 ţări UE, cele mai mari creşteri fiind raportate în Bulgaria (69% din media UE în 2022, comparativ cu 60% în 2020), Croaţia (76% faţă de 69%), România (86% faţă de 81% ) şi Irlanda (94% faţă de 89%). În schimb, nivelurile AIC au scăzut în şapte ţări UE, cele mai mari scăderi fiind în Danemarca (110% în 2022 faţă de 121% în 2020), Germania (118% faţă de 124%) şi Finlanda (109% faţă de 114%), conform https://ec.europa.eu/eurostat/.


***

În 2023, 56% dintre persoanele din UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin abilităţi digitale de bază, potrivit rezultatelor publicate de Eurostat la 15 decembrie 2023. Cea mai mare pondere a fost raportată în Ţările de Jos (83%), urmată de Finlanda (82%) şi Danemarca (70%). La celălalt capăt al intervalului, cea mai mică pondere a fost înregistrată în România (28%), urmată de Bulgaria (36%) şi Polonia (44%).

Indicatorul competenţelor digitale este unul dintre indicatorii cheie de performanţă în contextul Deceniului digital, care stabileşte viziunea UE pentru transformarea digitală. Obiectivul pentru 2030 este ca 80% dintre cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani să aibă cel puţin abilităţi digitale de bază, arată https://ec.europa.eu/eurostat.

***


Sondajul Eurobarometru ''EP Autumn 2023 Survey: Six months before the 2024 European Elections'' cu privire la atitudinea cetăţenilor cu şase luni înainte de alegerile europene relevă că, în ciuda contextului geopolitic şi economic complex, europenii continuă să preţuiască apartenenţa la UE şi rămân destul de optimişti în ceea ce priveşte viitorul acesteia. O mare şi stabilă majoritate a europenilor (72%) consideră că ţara lor a beneficiat de aderarea la UE, în timp ce între respondenţii din România procentul a fost de 69%. Principalele motive pentru a gândi acest lucru sunt că UE contribuie la menţinerea păcii şi la consolidarea securităţii (34% în UE şi 25% în România ), iar apartenenţa la UE îmbunătăţeşte cooperarea între ţările UE (34% în UE şi 25% în România).

Un procent semnificativ între cetăţenii UE (70%) şi între cei din România (60%) cred că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi. Întrebaţi despre subiectele de politică, cetăţenii din România doresc ca Parlamentul European să acorde prioritate pentru sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătate publică (35%) şi lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (34%). La nivelul UE, lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (36%) şi sănătatea publică (34%) au fost prioritare, urmate de acţiuni împotriva schimbărilor climatice şi sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (ambele 29%).

Dificultăţile socio-economice afectează în continuare o bună parte din cetăţeni, 73% dintre respondenţii din UE şi 75% dintre cei din România cred că nivelul lor de viaţă va scădea în anul următor. Peste o treime dintre europeni (37%) întâmpină dificultăţi la plata facturilor fie uneori, fie de cele mai multe ori, iar în România procentul este de 57% (48% dintre respondenţi au indicat că întâmpină dificultăţi uneori).

Majoritatea europenilor (57%) şi românilor (60%) şi-a exprimat, de asemenea, interesul pentru viitoarele alegeri pentru Parlamentul European şi 68% spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc peste o săptămână - cu 9 puncte procentuale mai mult decât cu 5 ani mai devreme, potrivit sondajului efectuat în perioada 25 septembrie - 19 octombrie 2023, ale cărui rezultate au fost publicate în decembrie pe https://europa.eu/eurobarometer/.


***

Democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale sunt elementele pe care se bazează UE, arată sondajul Eurobarometru ''Democracy'', publicat în luna decembrie. Scopul sondajului a fost de a colecta informaţii despre conştientizarea cetăţenilor UE cu privire la starea democraţiei în ţara lor şi în UE, precum şi despre percepţiile cetăţenilor UE cu privire la posibilele ameninţări cu care se pot confrunta instituţiile democratice din UE.

47% dintre cetăţenii UE şi 38% dintre românii chestionaţi au ales răspunsul "foarte mulţumiţi" sau "oarecum mulţumiţi" de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor (faţă de 31% "nu foarte mulţumiţi" şi 20% "deloc mulţumiţi" în UE şi 33% "nu foarte mulţumiţi" şi 28% "deloc mulţumiţi" în România). La nivel de ţară, proporţia de mulţumiţi variază de la 26% în Bulgaria la 79% în Danemarca.

Mai mult de şapte din zece respondenţi din UE sunt "total de acord" (26%) sau "tind să fie de acord" (46%) că cetăţenii din ţara lor pot accesa informaţii exacte din mai multe surse media despre subiectele legate de acest domeniu. În România, 38% sunt "total de acord" şi 39% "tind să fie de acord" cu acest lucru.

Marea majoritate a respondenţilor din UE (68%) sunt de acord că cetăţenii din ţara lor îşi pot exprima opinia politică fără să se teamă de consecinţe negative ("foarte de acord" 28% sau "tind să fie de acord" 40%), dar procentele variază de la 81% în Luxemburg la 37% în Ungaria. În România, procentul se ridică la 80%: 45% sunt ''foarte de acord'' şi 35%"tind să fie de acord".

Ameninţarea la adresa democraţiei numită cel mai frecvent de cetăţenii UE este reprezentată de "informaţiile false şi/sau înşelătoare, în general, care circulă online şi offline" (38%), urmată de "creşterea neîncrederii şi a scepticismului faţă de instituţiile democratice" (32%). Şi în România, 42% dintre respondenţi au indicat ca principală ameninţare "informaţiile false şi/sau înşelătoare, în general, care circulă online şi offline", 26% au indicat ''propaganda şi informaţiile false/înşelătoare provenite dintr-o sursă străină nedemocratică'' şi 24% ''interferenţa străină sub acoperire în politica şi economia ţării lor, inclusiv prin finanţare a actorilor interni''.

Aproximativ unul din doi cetăţeni (51% din UE şi 44% din România) au selectat "Alegătorii care au acces la informaţii corecte pentru a face o alegere în cunoştinţă de cauză" drept cel mai important element al alegerilor libere şi corecte. 47% dintre respondenţii din UE au ales apoi "Administraţia electorală este independentă şi imparţială", pe când în România pe locul secund în răspunsuri (40%) a fost selectat răspunsul: ''Infrastructura electorală (numărarea voturilor, transmiterea de informaţii) este protejată împotriva ameninţărilor, inclusiv de atacuri cibernetice'', şi apoi ''Administraţia electorală este independentă şi imparţială" (39%).

Când au fost întrebaţi cât de des cred că au fost expuşi la dezinformare şi ştiri false în ultimele şapte zile, aproximativ o treime din respondenţii din UE au răspuns că au fost expuşi "foarte des" (13%) sau "des" (22%). O proporţie similară (33%) consideră că au fost "uneori" a fost expusă la dezinformări şi ştiri false în ultimele şapte zile. Ponderea respondenţilor care cred că au fost "foarte des" expuşi la dezinformări şi ştiri false în ultimele şapte zile este cea mai mare în Grecia (30%), Ungaria (30%) şi Bulgaria (28%). Peste un sfert dintre respondenţii din Ungaria (33%), Spania (31%), Polonia (30%), România (28%), Malta (27%) şi Bulgaria (26%) răspund că au fost "deseori" expuşi la dezinformare, arată sondajul efectuat în martie 2023 în rândul a 25.600 cetăţeni UE şi 1.006 din România, potrivit https://europa.eu/eurobarometer. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)