În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, România a asigurat, pentru prima oară de la aderarea sa la Uniunea Europeană, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. România rămâne în istoria Uniunii prin momentul Summit-ului de la Sibiu ("The Spirit of Sibiu") din 9 mai 2019. Preşedinţiile UE au un mandat de şase luni, iar statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "triouri", scriu site-uirile https://www.consilium.europa.eu/ şi https://www.mae.ro/.

În 2018, Ministerul Afacerilor Externe a constituit Forumul "EU-RO 2019", o structură consultativă, cu scopul de a afla punctul de vedere al societăţii civile asupra tematicilor privind preşedinţia României la Consiliul UE. În mai, în urma propunerilor făcute de reprezentanţi ai mediului academic, ştiinţific şi publicistic, a fost adoptat motto-ului preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, "Coeziunea, o valoare comună europeană".

România a făcut parte din trio-ul (România, Finlanda şi Croaţia), programul celor trei urmând patru direcţii: Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa, actor global Europa valorilor comune, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Primul mandat al României la preşedinţia Uniunii a avut loc într-un context cu numeroase evenimente: alegerile pentru Parlamentul European, procesul de reflecţie politică asupra viitorului UE, reprezentat de Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, procesul Brexit etc.

România a marcat, la 10 ianuarie 2019, la Ateneul Român, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, printr-o ceremonie la care au fost prezenţi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi premierul român de atunci, Viorica Dăncilă. Concertul inaugural a fost susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state UE, respectiv de artişti români recunoscuţi internaţional, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael Konig, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii "George Enescu". Dirijor a fost Ion Marin, în timp ce corul a fost coordonat de Ion Iosif Prunner. În cadrul ceremoniei, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a rostit un discurs integral în limba română, exprimându-şi convingerea că România va face tot posibilul pentru apărarea intereselor Europei.

Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019 a fost unul simbolic, preşedinţia României la UE fiind asociată cu acest eveniment. Reuniunea a fost găzduită de preşedintele României, Klasu Iohannis. Au participat, între alţii, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, https://www.presidency.ro/. Liderii UE au discutat în context despre următoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024, discuţiile de la Sibiu bazându-se pe o notă a Agendei liderilor elaborată de preşedintele Tusk şi fiind structurate în două părţi: una dedicată dimensiunii externe, cealaltă consacrată dimensiunii interne. De asemenea, în contextul următoarelor alegeri pentru Parlamentul European, liderii UE au hotărât să se reunească la 28 mai 2019, la Bruxelles.

La Summitul informal de la Sibiu a fost adoptată şi Declaraţia de la Sibiu, în care liderii UE au convenit asupra a 10 angajamente referitoare la "o Europă unită", solidaritate, democraţie şi stat de drept, transparenţă, echitate rezilienţă, securitate etc. "Ne reafirmăm convingerea că, uniţi, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniştită şi care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaştem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică şi de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a 10 angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălţimea acestei responsabilităţi (...)", se arată în declaraţie, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu membrii Colegiului Comisarilor UE, la Palatul Cotroceni, în cadrul vizitei efectuate la Bucureşti cu ocazia preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, Bucureşti, 11 ianuarie 2019.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

De asemenea, mandatul României s-a desfăşurat pe fondul procesului ieşirii Marii Britanii din Uniune. Ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană şi Euratom era programată pentru 29 martie 2019, România urmând să joace un rol din ce în ce mai important în faza finală a retragerii şi la începutul noilor relaţii dintre UE şi Regatul Unit. Cu toate acestea, la 11 aprilie 2019, Uniunea Europeană şi Regatul Unit au convenit amânarea Brexit-ului până la 31 octombrie 2019, în timpul preşedinţiei finlandeze, scrie https://www.bbc.com/.

Agenda Uniunii în mandatul României a vizat o serie de dosare orizontale, de relevanţă majoră pentru viitorul UE, precum Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 sau definirea Agendei Strategice europene 2019-2024.

Bilanţul în cifre al preşedinţiei române s-a soldat cu finalizarea a 90 de dosare legislative (80 dosare legislative în co-decizie şi 10 înţelegeri comune cu PE), adoptarea unui număr de 84 de concluzii ale Consiliului UE, respectiv semnarea a 100 de acte legislative. Domeniile vizate de aceste dosare au inclus domeniul social, al energiei şi schimbărilor climatice, al pieţei unice digitale, precum şi al securităţii interne UE şi uniunii economice şi monetare. De asemenea, parcursul european al statelor din Balcanii de Vest, angajamentul UE pentru partenerii din Parteneriatul Estic, cât şi relevanţa geopolitică a Mării Negre au fost abordate consecvent de către România ca priorităţi ale agendei UE, scrie https://www.mae.ro.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (ctr. stg.), preşedintele Klaus Iohannis (ctr.dr.) şi membrii Colegiului Comisarilor UE, la fotografia de familie realizată cu ocazia preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, Palatul Cotroceni, Bucureşti, 11 ianuarie 2019.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Site-ul Guvernului român, gov.ro, arată că, în mandatul preşedinţiei române a Consiliului UE, România a contribuit la definirea viitorului Uniunii; a acţionat pentru mai multă coeziune în Europa; a lucrat pentru o Europă mai sigură şi pentru întărirea frontierelor externe; a acţionat pentru promovarea digitalizării şi inovării; a livrat rezultate pentru întărirea Uniunii Energiei şi combaterea schimbărilor climatice; a lucrat pentru întărirea Uniunii Economice şi Monetare şi pentru o mai mare rezistenţă a economiei europene la crize; a contribuit la întărirea rolului UE în lume şi în vecinătate; a menţinut activă agenda de extindere a Uniunii, o politică cu valoare strategică deosebită.

La 16 iulie 2019, eurodeputaţii au dezbătut rezultatele preşedinţiei române, în urma declaraţiilor prim-ministrului român, Viorica Dăncilă, şi ale vicepreşedintelui Comisiei, Maros Sefcovic. În cadrul dezbaterilor, s-a evidenţiat că România a înregistrat progrese pe toţi cei patru piloni-cheie, enunţati în programul de priorităţi: Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa actor global, Europa valorilor comune, precum şi în privinţa Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, gestionarea procesului Brexit şi definirea Agendei Strategice 2019-2024, conform https://www.europarl.europa.eu/.

În data de 1 iulie 2019, România a predat Finlandei ştafeta preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

***
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform site-ului www.consilium.europa.eu.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informală şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul www.gov.si. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)