Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 11-15 decembrie 2023: Liderii statelor Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au convenit să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi cu Republica Moldova; Uniunea Europeană (UE) a aprobat un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei; Ungaria blochează un ajutor de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina; Premiul Saharov, înmânat în PE avocatului familiei Mahsei Amini şi reprezentantelor mişcării iraniene "Femeie, Viaţă, Libertate"; PE propune noi reguli pentru desemnarea candidaţilor cap de listă înaintea alegerilor europene; PE a adoptat planuri pentru a asigura aprovizionarea şi suveranitatea UE în privinţa materiilor prime critice; UE aprobă înfiinţarea unei agenţii europene pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor; Uniunea Europeană s-a angajat să relocheze peste 60.000 de refugiaţi în perioada 2024-2025; Mediterana centrală rămâne cea mai aglomerată rută a migraţiei ilegale, anunţă Frontex.


Consiliul European
Liderii statelor Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au convenit să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi cu Republica Moldova, potrivit unui comunicat postat la 14 decembrie pe website-ul consilium.europa.eu.

De asemenea, în cadrul summitului UE de la Bruxelles, desfăşurat în perioada 14-15 decembrie, liderii au decis să acorde Georgiei statutul de ţară candidată, cu condiţia să fie întreprinse măsurile relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023.

Consiliul European va începe negocierile de aderare cu Bosnia şi Herţegovina, de îndată ce se atinge gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare. Acesta invită Comisia să prezinte, cel târziu în martie 2024, un raport privind progresele înregistrate, în vederea luării unei decizii.

Uniunea Europeană este pregătită să finalizeze etapa de deschidere a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord de îndată ce aceasta îşi pune în aplicare angajamentul de a finaliza modificările constituţionale, astfel cum se menţionează în concluziile Consiliului din 18 iulie 2022, în conformitate cu procedurile sale interne. Consiliul European solicită Macedoniei de Nord să accelereze finalizarea acestor modificări.

Reafirmându-şi angajamentul deplin şi neechivoc faţă de perspectiva de aderare la UE a Balcanilor de Vest, Consiliul European solicită accelerarea procesului de aderare.

Consiliul European ia act de Comunicarea Comisiei privind un nou plan de creştere pentru Balcanii de Vest, care vizează accelerarea convergenţei socio-economice dintre Balcanii de Vest şi Uniunea Europeană, pe baza unor condiţionalităţi stricte, şi încurajează regiunea să intensifice ritmul reformelor legate de UE şi să realizeze progrese în ceea ce priveşte integrarea economică regională prin intermediul pieţei regionale comune, pe baza normelor şi standardelor UE.

Consiliul European îşi menţine angajamentul de a face să avanseze integrarea treptată dintre Uniunea Europeană şi regiune în timpul procesului de extindere, într-un mod reversibil şi bazat pe merite, arată sursa citată.

* Premierul ungar s-a abţinut la votul liderilor statelor membre asupra deschiderii negocierilor cu Ucraina, din 14 decembrie, acuzând o "decizie proastă", potrivit AFP şi Reuters.

"Ungaria nu vrea să împărtăşească responsabilitatea" acestei alegeri "iraţionale" a celorlalte 26 de ţări şi deci "s-a abţinut", a afirmat Viktor Orban într-o înregistrare postată pe Facebook. "Ucraina nu este pregătită", a repetat responsabilul naţionalist.

* Liderii din Uniunea Europeană nu au reuşit în noaptea de 14-15 decembrie să convingă Ungaria să-şi ridice veto-ul asupra unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, după ce anterior au ajuns la un acord pentru deschiderea negocierilor de aderare cu această ţară sfâşiată de război, potrivit AFP.

"Rezumatul nopţii: veto pentru fonduri suplimentare către Ucraina", dar şi pentru proiectul de revizuire a bugetului european, a scris premierul ungar Viktor Orban pe X.

UE a planificat să ofere Ucrainei 50 de miliarde de euro sub formă de ajutor, dintre care 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi şi 17 miliarde de euro sub formă de granturi, pe o perioadă de patru ani, începând cu anul viitor.

Acest nou ajutor este considerat crucial la Kiev într-un moment în care un ajutor de peste 60 de miliarde de dolari din partea SUA este blocat în Congres din cauza reticenţei aleşilor republicani.

* Uniunea Europeană (UE) a aprobat un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care include în special interdicţia importurilor de diamante ruseşti în UE, a anunţat în 14 decembrie un comunicat al Celor 27, potrivit AFP.

Liderii europeni, reuniţi în summit la Bruxelles, au salutat adoptarea acestui nou pachet, al 12-lea de la invazia rusă a Ucrainei din 24 februarie 2022.


Parlamentul European
În 12 decembrie, Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a acordat Premiul Saharov postum Mahsei Amini şi mişcării iraniene "Femeie, Viaţă, Libertate", fără familia tinerei kurde iraniene, care nu a fost lăsată să plece din ţară de autorităţile de la Teheran.

Premiul Saharov, cea mai înaltă distincţie a Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului, i-a fost înmânat de preşedinta PE, Roberta Metsola, avocatului familiei Mahsei Amini, Saleh Nikbakht.

De asemenea, mişcarea "Femeie, Viaţă, Libertate" a fost reprezentată de două activiste. Este vorba de Afsoon Najafi, a cărei soră, Hadis, a fost ucisă la vârsta de 22 de ani în timpul unei manifestaţii în onoarea Mahsei Amini în septembrie 2022, şi de Mersedeh Shahinkar, care a suferit o leziune oculară în timpul unui protest împotriva regimului iranian în octombrie 2022.

În octombrie, Parlamentul European a anunţat că Premiul Saharov pentru libertatea de gândire în 2023 se acordă postum Mahsei Amini şi mişcării "Femeie, Viaţă, Libertate" din Iran.

Mahsa Amini a murit la vârsta de 22 de ani, la 16 septembrie 2022, la trei zile după arestarea sa pentru încălcarea codului vestimentar strict al Iranului pentru femei.

Moartea ei a dus la luni de proteste împotriva liderilor politici şi religioşi ai Iranului, iar Mahsa Amini a devenit simbolul luptei împotriva purtării obligatorii a vălului islamic. Reprimarea acestei mişcări a dus la sute de morţi şi mii de arestări.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este decernat în fiecare an de Parlamentul European. A fost înfiinţat în 1988 pentru a onora persoanele şi organizaţiile care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Este denumit astfel în onoarea fizicianului şi disidentului politic sovietic Andrei Saharov. Valoarea premiului este de 50.000 de euro.

Anul trecut, Parlamentul European a acordat premiul "poporului curajos ucrainean", confruntat cu invazia rusă.

* Parlamentul European a adoptat, în 12 decembrie, propuneri de consolidare a dimensiunii democratice a alegerilor europene din 2024 şi de promovare a sistemului candidaţilor cap de listă, potrivit unui comunicat.

Raportul, care a fost aprobat cu 365 de voturi pentru, 178 împotrivă şi 71 de abţineri, solicită măsuri pentru creşterea prezenţei la vot la alegerile din 6-9 iunie 2024, dincolo de cifrele în creştere înregistrate în 2019. Parlamentul s-a angajat să maximizeze impactul campaniilor electorale, procedura postelectorală pentru crearea următoarei Comisii Europene şi alegerea preşedintelui acesteia, precum şi să se asigure că toţi cetăţenii îşi pot exercita dreptul de vot.

* Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat, în 12 decembrie, planurile de stimulare a aprovizionării UE cu materii prime critice, potrivit unui comunicat.

Legea privind materiile prime critice vizează consolidarea competitivităţii şi suveranităţii UE. Pentru a realiza acest lucru, legea intenţionează să reducă birocraţia, să stimuleze inovarea de-a lungul lanţului valoric şi să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii. Ea urmăreşte, de asemenea, să încurajeze cercetarea şi dezvoltarea de materiale alternative, precum şi metode de extracţie şi de producţie mai ecologice.

Legea va oferi stimulente economice şi un mediu de afaceri mai stabil şi mai sigur pentru proiectele miniere şi de reciclare. Procedurile de autorizare vor fi mai rapide şi mai simple.

Legislaţia a fost adoptată cu 549 de voturi pentru, 43 împotrivă şi 24 de abţineri. Ea va trebui acum să fie aprobată în mod oficial de Consiliu înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial.

Maşinile electrice, panourile solare şi smartphone-urile conţin materii prime critice. Acestea sunt esenţiale pentru tranziţia verde şi digitală a UE. Asigurarea securităţii aprovizionării este esenţială pentru rezilienţa economică, avansul tehnologic şi autonomia strategică a Uniunii Europene, menţionează PE. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi politicile industriale şi comerciale din ce în ce mai agresive ale Chinei au transformat, de asemenea, cobaltul, litiul şi alte mărfuri în factori geopolitici.

* Parlamentul European şi statele membre au aprobat, în 13 decembrie, înfiinţarea unei agenţii a Uniunii Europene pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, fără a decide încă asupra viitorului său sediu, râvnit de mai multe ţări, între care Franţa şi Germania, potrivit AFP.

Această nouă entitate, desemnată sub acronimul AMLA (Anti-money laundering authority/Autoritatea pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului) va avea în special sarcina de a superviza şi coordona autorităţile naţionale pentru a depista şi a combate activităţile transfrontaliere suspecte.

Având atribuţii de supraveghere şi de sancţionare pentru a asigura respectarea regulilor financiare europene, AMLA va superviza direct circa 40 de instituţii de creditare şi instituţii financiare considerate cele mai vulnerabile la riscuri, inclusiv furnizori de servicii de active cripto.

Crearea acestei noi autorităţi a fost propusă de Comisia Europeană în iulie 2021.

Acordul politic intervenit asupra acestui proiect de lege trebuie să fie aprobat oficial de eurodeputaţi în şedinţă plenară şi de Consiliul UE, ce reuneşte cele 27 de state membre.

Parlamentul European şi Consiliul UE vor trebui să decidă şi asupra oraşului care va găzdui AMLA şi pe cei 250 de angajaţi ai săi. Nouă oraşe şi-au depus candidatura în acest sens la Comisia Europeană, până la data-limită de 10 noiembrie: Paris, Bruxelles, Frankfurt, Dublin, Madrid, Roma, Riga, Vilnius şi Viena.


Comisia Europeană
Uniunea Europeană s-a angajat să relocheze aproape 61.000 de refugiaţi în ţările sale membre în următorii doi ani, a anunţat, în 14 decembrie, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, potrivit AFP.

"Din 2015, am oferit protecţie pentru 175.000 de persoane prin programe de relocare şi admitere umanitară", a declarat Ylva Johansson în cadrul unei conferinţe de presă, în marja Forumului Global pentru Refugiaţi de la Geneva.

"Sunt încântată să anunţ că pentru 2024 şi 2025, 14 state membre s-au angajat să relocheze şi să admită din motive umanitare peste 60.000 de persoane, de fapt aproape 61.000", a adăugat ea, dintre care 31.000 prin programele de relocare ale Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

Programele de relocare ale UNHCR le permit refugiaţilor care şi-au găsit refugiu într-o primă ţară să se stabilească într-o altă ţară care a fost de acord să le ofere protecţie internaţională şi, în cele din urmă, reşedinţă permanentă.


Agenţia europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex)
Numărul de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, în primele 11 luni ale acestui an, l-a depăşit deja pe cel înregistrat pe întreaga perioadă a anului trecut, ajungând la 355.300, a anunţat, la 11 decembrie, Agenţia europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, într-un comunicat postat pe website-ul său.

Ruta vest-africană a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de treceri ilegale, care s-a dublat în acest an la peste 32.400. Această creştere fără precedent este cea mai mare de când Frontex a început să colecteze informaţii privind migraţia, în 2009.

Mediterana centrală a rămas şi în 2023 cea mai aglomerată rută de migraţie, cu peste 152.200 de treceri ilegale raportate de autorităţile naţionale în primele 11 luni. Este cel mai mare total pe această rută din 2016 pentru primele 11 luni ale anului.

Ruta est-mediteraneană a rămas de asemenea activă, înregistrându-se 52.600 de depistări, în creştere cu 50% faţă de primele 11 luni ale anului trecut.

În perioada ianuarie-noiembrie, ruta vest-balcanică a înregistrat cea mai mare scădere anuală (-28%) dintre principalele rute migratorii, până la 98.600 de treceri ilegale.

De la începutul anului până la 1 decembrie au fost detectate aproximativ 58.300 de treceri ilegale peste Canalul Mânecii, în scădere cu 14% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Irina Andreea Cristea)