Cetatea Histria a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr. de coloniştii greci veniţi din Milet, pe ţărmul de vest al Mării Negre (Pontus Euxinus), pe o peninsulă dintre lacurile Sinoe, Istria şi Nuntaşi (astăzi pe malul lacului Sinoe), notează https://patrimoniuldobrogean.ro/ şi lucrarea "Enciclopedia geografică a României" (Editura Enciclopedică, 2002).

O posibilă dată a întemeierii coloniei greceşti, conform datelor transmise de Eusebius, este plasată în anii 657/656 î.Hr., iar după tradiţia menţionată de către Skymnos, anul 630 î.Hr. ar putea reprezenta o altă dată a fondării cetăţii. Cetatea a existat timp de 14 secole, până în secolul VII d.Hr., fiind cea mai veche colonie greacă din vestul Pontului Euxin (Marea Neagră) şi una dintre primele întemeiate în bazinul acestei mări, fiind în acelaşi timp primul oraş atestat pe teritoriul actualei Românii, notează site-ul https://www.cimec.ro/.

Ruinele Cetaţii Histria din judeţul Constanţa, 24 august 1976.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN /Arhiva istorică AGERPRES

Ruinele oraşului au fost identificate în 1868, de arheologul francez Ernest Desjardins. Săpăturile arheologice de la Histria au fost iniţiate în 1914, de Vasile Pârvan, director al Muzeului Naţional de Antichităţi timp de 12 ani, între 1914-1926. Campaniile s-au desfăşurat doar între anii 1914-1916 şi 1921-1926, ele fiind întrerupte de Primul Război Mondial. În cadrul acestor cercetări au fost degajate incita romană târzie, în interiorul căreia au fost identificate piaţa mare, cartierul oficial şi termele. Au fost realizate sondaje în ceea ce s-a dovedit a fi una din zonele sacre ale oraşului grecesc. Chiar în prima campanie de cercetări arheologice, Vasile Pârvan a descoperit o inscripţie intitulată "Horothesia", care evidenţia graniţele teritoriului histrian în perioada romană.

Săpăturile au fost continuate apoi sub conducerea epigrafistului Scarlat Lambrino (1927-1942) şi mai târziu a lui Emil Condurachi (1949-1970), Dionisie M. Pippidi (1971-1981) şi Petre Alexandrescu (1982-1988). După 1990 săpăturile au continuat sub conducerea profesorilor şi arheologilor Petre Alexandrescu, Alexandru Suceveanu şi Alexandru Avram. În 1999 s-au împlinit 85 de ani de cercetări neîntrerupte la Histria.

Din 1949, cercetarea de la Histria s-a intensificat pe acropolă şi s-a extins atât în cartierul de vest şi în necropola tumulară ci şi în teritoriul vechii colonii milesiene. Au fost deschise sectoare de lucru într-una din zonele sacre ale oraşului grecesc, în cartierul rezidenţial al cetăţii romane târzii, la basilica creştină din piaţa mare ca şi în mai multe zone din centrul oraşului târziu, în aşa-numitul cartier economic, la incinta romană târzie, la incinta elenistică, la termele din afara incintei târzii, la incintele arhaică, clasică şi romană timpurie, pe platoul din vestul cetăţii şi în marea necropolă tumulară. În aceeaşi perioadă au fost efectuate şi primele sondaje în aşezările rurale din teritoriul histrian, cum ar fi cele de la Tariverdi, Istria-sat, Sinoe şi Fântânele, potrivit https://www.cimec.ro/.

Ruinele Cetaţii Histria din judeţul Constanţa, 24 august 1976.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN /Arhiva istorică AGERPRES

De-a lungul anilor de cercetări arheologice, au fost identificate fragmentele unui zid de incintă, care închidea o suprafaţă de cca 60 ha, fundaţiile unui templu atribuit lui Zeus Polieus, mai mulţi tumuli funerali, ruinele a două temple şi resturi ale unui templu din marmură (elemente de fronton, coloane, antablament) de ordin doric, mai multe altare, urme de locuinţe, pavaje de străzi şi numeroase obiecte de inventar (ceramică pictată de stil ionic sau corintic, vase greceşti, statuetele Cibelei şi Demetrei, bijuterii elenistice etc.).

Histria a cunoscut o epocă de înflorire în secolele VI-V î.Hr., când se pare că a făcut parte din Liga de la Delos.

Cucerită şi anexată de romani în 72-71 î.Hr., cu ocazia campaniei lui Terentius Varro Lucullus, aşezarea s-a romanizat ulterior, atât lingvistic cât şi cultural, fiind integrată definitiv în sistemul administrativ al Imperiului Roman în anii 29-28 î.Hr., după campania lui Licinius Crassus. Începând de la sfârşitul secolului al II-lea d.Hr., autorităţile militare romane depun eforturi susţinute pentru apărarea cetăţii, dar atacurile puternice ale goţilor, la mijlocul secolului al III-lea d.Hr., distrug strălucita cetate, aminteşte lucrarea "Enciclopedia geografică a României" (Editura Enciclopedică, 2002).

Ruinele Cetaţii Histria din judeţul Constanţa, 24 august 1976.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN /Arhiva istorică AGERPRES

Refăcută în secolul IV d.Hr., pe o arie mult mai mai mică - 7 hectare -, cetatea Histria a dăinuit până în secolul al VII-lea d.Hr., când a fost abandonată definitiv după marea invazie avaro-slavă.

În prezent, la Cetatea Histria pot fi observate: incinta romană târzie din secolele III-VII d.Hr. cu poarta principală, piaţa mare a cetăţii, cartierul oficial, băile publice, cartierul rezidenţial, termele, zona sacră grecească cu templele închinate lui Zeus şi Afroditei, basilica episcopală.

Muzeul Arheologic Histria (înfiinţat în 1982, în subordinea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa) cuprinde cele mai valoroase piese descoperite în cetate de-a lungul timpului, ilustraţie grafică privind suprafaţa ei în diverse epoci, precum şi reconstituiri ale unor construcţii monumentale (temple, basilici) şi sunt expuse piese de arheologie greacă, romană şi bizantină, provenind din cercetările de la Histria şi din împrejurimi: amfore, inscripţii, vase ceramice, sticlă, opaiţe, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice, potrivit https://patrimoniuldobrogean.ro/.

Proiectul de cercetare arheologică de la Histria a produs un număr deosebit de mare de publicaţii sub formă de cărţi (mai ales seria monografică "Histria", ajunsă la 15 volume), studii, note, rapoarte, ghiduri turistice şi prezentări pe web, care ilustrează cele mai variate aspecte ale unei vieţuiri de peste 1.500 ani, indică site-ul oficial al Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan", https://iabvp.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto - Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Cetatea Histria, colonie milesiană întemeiată în 657/656 î.Hr. pe ţărmul apusean al Pontului Euxin (azi Marea Neagră), la Nord de Tomis (pe actualul teritoriu al comunei Istria, jud. Constanţa), este cea mai veche aşezare atestată în România, Constanţa, 10 august 1995.