Summitul UE-Balcanii de Vest are loc la 13 decembrie 2023, la Bruxelles. Principalele subiecte de discuţie sunt aprofundarea colaborării politice şi în materie de politici a UE cu Balcanii de Vest, apropierea partenerilor din Balcanii de Vest de UE şi promovarea integrării treptate, construirea unei baze economice pentru viitor şi atenuarea impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, consolidarea securităţii şi a rezilienţei. De asemenea, liderii urmează să emită o declaraţie la finalul summitului, informează https://www.consilium.europa.eu/.

UE urmăreşte să aducă Balcanii de Vest mai aproape de UE, pregătind terenul pentru aderare şi aducând beneficii concrete cetăţenilor lor încă din timpul procesului de extindere. În acest scop, UE intenţionează să exploreze măsuri suplimentare menite să promoveze în continuare integrarea treptată.

Pentru a atenua impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, UE este hotărâtă să îşi intensifice şi mai mult colaborarea politică cu regiunea Balcanilor de Vest, pe lângă asistenţa deja acordată.

Nu în ultimul rând, Summitul va reprezenta o ocazie de a discuta despre acţiuni coordonate legate de chestiuni de securitate, care au devenit şi mai relevante în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta include combaterea acţiunilor străine de manipulare a informaţiilor şi îmbunătăţirea securităţii cibernetice colective.

***

Uniunea Europeană desfăşoară summituri periodice cu omologii lor din Balcanii de Vest, în paralel cu procesele de aderare în curs. Summiturile cu Balcanii de Vest fac parte din categoria reuniunilor multilaterale, organizate de UE cu parteneri regionali. Aceste summituri ale Uniunii nu trebuie confundate cu reuniunile Consiliului European, denumite în mod curent "summituri ale UE". Decizia ca UE să se reunească cu Balcanii de Vest, sub forma unor forumuri s-a luat la Summitul istoric de la Salonic, din 2003, informează https://www.consilium.europa.eu/ şi https://ec.europa.eu/.

Regiunea Balcanilor de Vest cuprinde şase state - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia şi Kosovo - toate, cu excepţia Kosovo, având şi statutul de state candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Toate statele din Balcanii de Vest au o relaţie instituţionalizată cu UE, subsumată Procesului de Stabilizare şi Asociere. La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al UE. S-au deschis negocieri şi capitole de aderare cu Muntenegru şi Serbia, s-au deschis negocieri cu Albania şi Macedonia de Nord în iulie 2022, iar Kosovo şi-a depus cererea de aderare în decembrie 2022, scriu site-urile https://www.europarl.europa.eu/ şi https://www.mae.ro/.

În vederea pregătirii partenerilor din Balcanii de Vest în perspectiva aderării, Uniunea a lansat procesul de stabilizare şi de asociere, care este, însă, separat de negocierile de aderare la UE. Prin procesul de stabilizare şi de asociere, UE şi partenerii săi din Balcanii de Vest au stabilit obiective politice şi economice pentru regiune, în vederea stabilizării acesteia şi a instituirii unei zone de liber schimb. În cadrul acestui proces, toţi partenerii din Balcanii de Vest au încheiat câte un acord de stabilizare şi de asociere cu UE, care stabileşte cadrul general pentru relaţiile lor cu UE, mai notează https://www.consilium.europa.eu/.

Cel mai recent summit UE-Balcanii de Vest a avut loc la Tirana, Albania, la 6 decembrie 2022. Atunci s-a adoptat Declaraţia de la Tirana, care a reafirmat sprijinul fără echivoc al Uniunii pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Liderii UE au reamintit importanţa continuării reformelor, mai ales în domeniul supremaţiei legii, în special a celor legate de independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Liderii UE au îndemnat totodată partenerii din Balcanii de Vest să realizeze progrese rapide şi susţinute în direcţia alinierii depline la politica externă şi de securitate comună (PESC) a UE şi să acţioneze în consecinţă, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile restrictive ale UE.

Un alt summit UE-Balcanii de Vest a avut loc, la Bruxelles, la 23 iunie 2022, pentru a trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte investiţiile-cheie din cadrul planului economic şi de investiţii pentru Balcanii de Vest. Liderii au discutat despre progresele în ceea ce priveşte integrarea în UE şi despre provocările generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Nu în ultimul rând, s-au trecut în revistă modalităţile de limitare a influenţei Rusiei în regiune şi de combatere a propagandei şi dezinformării ruseşti.

Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Brdo pri Kranju, din 6 octombrie 2021, a fost găzduit de preşedinţia slovenă a Consiliului. În cadrul reuniunii, a fost adoptată Declaraţia de la Brdo, care reafirmă sprijinul fără echivoc al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi instituie iniţiative menite să sprijine conectivitatea, tranziţia verde şi cea digitală în regiune, precum şi angajamente în domeniul cooperării politice şi în materie de securitate. Tot atunci s-a discutat şi planul economic şi de investiţii (PEI) al UE în regiune, în valoare de 30 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani.

Un summit considerat istoric a avut loc între UE şi Balcanii de Vest, la 21 iunie 2003, la Salonic, UE reafirmând în context că viitorul Balcanilor de Vest este în UE. În declaraţia adoptată la Summitul de la Salonic, liderii UE au convenit să se întâlnească periodic, în cadrul unui forum UE-Balcanii de Vest, pentru a discuta probleme de interes comun, pentru a analiza progresele înregistrate de ţările din regiune în drumul lor către Europa şi pentru a face schimb de opinii cu privire la evoluţii majore în UE, scrie https://ec.europa.eu/. Cu toate acestea, în 2023, 20 de ani mai târziu, perspectiva aderării la UE a ţărilor din regiune este încetinită, în timp ce, dintre participanţii la Summitul de la Salonic, doar Croaţia a devenit membră a Uniunii Europene în 2013, scrie site-ul https://europeanwesternbalkans.com/.

***

UE organizează periodic summituri cu principalii săi parteneri internaţionali. Acestea au rolul de a favoriza relaţiile bilaterale ale UE, de a promova interesele Uniunii în lume, de a consolida ordinea mondială multilaterală. Uniunea, organizează, astfel, trei tipuri de summituri internaţionale: summituri bilaterale cu ţări terţe precum SUA, Canada, Japonia, China, Coreea de Sud, Ucraina, India, Australia, Africa de Sud şi Brazilia; summituri multilaterale ale unor grupări şi organizaţii mondiale, inclusiv reuniuni la nivel înalt ale G7 şi G20, ale Adunării Generale a ONU sau, uneori, ale NATO; summituri multilaterale cu entităţi şi parteneri regionali, pe care UE le desfăşoară cu organizaţii precum Uniunea Africană sau CELAC (Comunitatea Statelor Latinoamericane şi Caraibiene) sau Liga Statelor Arabe, în cadrul unor iniţiative comune precum ASEM (Reuniunea Asia-Europa) sau Parteneriatul estic, sau cu parteneri regionali, cum ar fi cei din Balcanii de Vest.

UE este reprezentată la aceste summituri de preşedintele Consiliului European şi cel al Comisiei Europene. La summiturile multilaterale cu organizaţii sau parteneri regionali şi la anumite summituri bilaterale UE-ţări terţe, celor doi preşedinţi li se alătură cei 27 de şefi de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)