Al 24-lea summit UE-China, acordul provizoriu privind reforma Statutului Curţii de Justiţie, elaborarea unui nou act legislativ asupra digitalizării datelor privind sănătatea în UE, numirea unui nou şef al misiunii UE de asistenţă la frontieră (EUBAM) în Libia, sondajul Parlemeter 2023 în contextul viitoarelor alegeri europarlamentare, Regatul Unit devine ţară asociată la programul Orizont Europa de la 1 ianuarie 2024, se află printre evenimentele perioadei menţionate.

Consiliul European
În 7 decembrie 2023, s-a desfăşurat, la Beijing, cel de-al 24-lea summit UE-China. Reprezentanţii UE, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene şi Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE, s-au întâlnit cu preşedintele chinez, Xi Jinping, şi premierul Li Qiang în cadrul a două sesiuni separate, potrivit https://www.consilium.europa.eu/. Summitul a reprezentat ocazia unui dialog al UE cu China la cel mai înalt nivel şi de a continua relaţiile constructive şi stabile UE-China. "UE şi China au un interes comun pentru o relaţie stabilă şi constructivă bazată pe respectarea ordinii internaţionale bazate pe reguli.", a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Discuţiile de la summit au vizat starea relaţiilor UE-China, inclusiv relaţiile comerciale şi economice, dar şi problemele internaţionale precum războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi situaţia din Orientul Mijlociu.

UE şi China sunt parteneri economici importanţi. Cu toate acestea, deficitul comercial al UE cu China este de aproape 400 de miliarde euro. Prin urmare, UE a subliniat importanţa realizării unei relaţii economice mai echilibrate cu China, cu condiţii de concurenţă echitabile şi reciprocitate. UE se aşteaptă ca China să ia măsuri mai concrete pentru a îmbunătăţi accesul pe piaţă şi mediul investiţional pentru investitorii şi exportatorii din UE. UE îşi propune să consolideze rezilienţa, abordând dependenţele critice din sectoare specifice, în deplină conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Liderii au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, context în care ţările UE s-au angajat să-şi continue sprijinul puternic pentru poporul Ucrainei. În timpul summitului, UE a reiterat că, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China are o responsabilitate specială în susţinerea principiilor de bază ale Cartei ONU; a încurajat ferm China să se angajeze în formula de pace privind Ucraina; a insistat cu privire la abţinerea Chinei de la a furniza Rusiei arme letale; a reiterat cât de important este ca acest stat să împiedice Rusia să eludeze sancţiunile.

Liderii UE şi chinezi au discutat, de asemenea, despre evenimentele care se desfăşoară în Orientul Mijlociu. UE a condamnat în cei mai fermi termeni atacurile teroriste fără discernământ şi brutale ale Hamas împotriva Israelului. UE a reiterat dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internaţional umanitar. UE şi China au convenit că acordarea de ajutoare care salvează vieţi celor mai vulnerabili trebuie să fie o prioritate de vârf. De la începutul războiului, UE şi-a multiplicat de patru ori ajutorul umanitar la peste 100 de milioane de euro. "În calitate de jucători globali, am convenit că Uniunea Europeană şi China au o responsabilitate specială de a lucra pentru pace.", a subliniat preşedintele Charles Michel. Atât UE, cât şi China susţin renaşterea unui proces politic bazat pe soluţia celor două state.

În continuare, liderii UE şi chinezi au discutat despre domenii de interes comun, cum ar fi schimbările climatice şi sănătatea. UE a recunoscut progresele recente în extinderea energiei regenerabile şi intenţia Chinei de a aborda emisiile de metan. UE a încurajat China să: tripleze capacitatea de energie regenerabilă; dublarea eficienţei energetice până în 2030; se alăture angajamentului global privind metanul. În aceeaşi măsură, UE şi China cooperează pentru a îmbunătăţi sănătatea globală, care include şi realizarea unui tratat internaţional de pandemie.

UE a salutat reluarea dialogului privind drepturile omului, preşedintele Charles Michel arătând că "pentru UE, drepturile omului şi libertăţile fundamentale sunt universale. Sunt nenegociabile." În timpul summitului, UE şi-a reiterat totuşi îngrijorarea profundă cu privire la situaţia drepturilor omului din China, în special cu privire la: încălcări sistemice ale drepturilor omului în Xinjiang şi Tibet; munca forţată; tratamentul aplicat apărătorilor drepturilor omului şi a persoanelor aparţinând minorităţilor.

În ceea ce priveşte regiunea asiatică, UE şi-a reafirmat politica "o singură China" şi şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la tensiunile tot mai mari din strâmtoarea Taiwan şi din Marea Chinei de Est şi de Sud. "În UE, ne opunem oricăror încercări unilaterale de a schimba status quo-ul prin forţă sau constrângere", a declarat preşedintele Charles Michel.

Consiliul Uniunii Europene
La 7 decembrie, preşedinţia Consiliului UE şi reprezentanţii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o reformă a Statutului Curţii de Justiţie, care va îmbunătăţi funcţionarea Curţii de Justiţie a UE în contextul unei creşteri constante a numărului de cauze cu care este sesizată şi al complexităţii şi caracterului sensibil al întrebărilor adresate. Modificările aduse Statutului Curţii de Justiţie vor permite Curţii de Justiţie a UE să îşi gestioneze activitatea judiciară într-un mod mai eficient, profitând de o reformă judiciară anterioară care a mărit numărul judecătorilor din cadrul Tribunalului, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Reforma va permite transferul competenţei asupra deciziilor preliminare către Tribunal în domenii specifice, în timp ce Curtea de Justiţie îşi va păstra competenţa cu privire la chestiuni de principiu, precum cele care implică interpretarea tratatelor sau a Cartei drepturilor fundamentale. Domeniile specifice în care Tribunalul va fi competent în materie de decizii preliminare includ: sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată; accizele; Codul vamal şi clasificarea tarifară a mărfurilor în conformitate cu Nomenclatura combinată; clasificarea tarifară a mărfurilor în conformitate cu Nomenclatura combinată; compensarea şi asistenţa pasagerilor/călătorilor în caz de întârziere sau de anulare a serviciilor de transport sau în caz de refuz al îmbarcării; schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

În ceea ce priveşte aspectele procedurale, reforma prevede un mecanism de tip "ghişeu unic", în cadrul căruia judecătorii naţionali vor continua să adreseze cereri de decizie preliminară Curţii de Justiţie, care, la rândul său, va transmite Tribunalului întrebările care ţin de competenţa acestuia. Garanţiile procedurale în faţa Tribunalului le reflectă pe cele deja aplicabile la Curtea de Justiţie. În special, judecătorii Tribunalului vor fi desemnaţi să acţioneze în calitate de avocaţi generali care să emită un aviz cu privire la întrebarea preliminară, iar o cameră intermediară va fi creată la Tribunal pentru a trata anumite cereri de decizie preliminară.

Reforma extinde, de asemenea, mecanismul de filtrare a căilor de atac adoptat în 2019 la toate instituţiile, agenţiile, oficiile şi organismele UE cu o cameră de recurs independentă. Reforma sporeşte, de asemenea, transparenţa procedurilor privind cererile de decizie preliminară.

Ambasadorii statelor membre la UE au convenit, la 6 decembrie, asupra mandatului Consiliului pentru un nou act legislativ care va facilita schimbul de date privind sănătatea şi accesul la acestea la nivelul UE. Propunerea de regulament referitor la un spaţiu european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmăreşte să îmbunătăţească accesul şi controlul persoanelor fizice asupra datelor lor electronice cu caracter personal privind sănătatea, permiţând în acelaşi timp reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare şi inovare. Aceasta prevede un mediu de date specifice sănătăţii, care va contribui la promovarea unei pieţe unice pentru serviciile şi produsele digitale de sănătate. În prezent, accesul transfrontalier la datele privind sănătatea variază de la un stat membru la altul. "Digitalizarea datelor privind sănătatea în UE poate aduce beneficii enorme pacienţilor, cadrelor medicale şi comunităţii de cercetare, însă acest potenţial nu a fost realizat până în prezent. Mandatul convenit astăzi prevede un spaţiu al datelor la nivelul UE care ne va permite să punem în comun datele privind sănătatea şi să le accesăm în condiţii de siguranţă şi eficient.", a declarat Mónica García, ministra spaniolă a sănătăţii, se arată pe site-ul Consiliului European, https://www.consilium.europa.eu/.

La 5 decembrie, în cadrul Comitetului politic şi de securitate (COPS) din cadrul Consiliului UE, a fost luată decizia numirii diplomatului ceh, Jan Vyčítal, în funcţia de şef al misiunii UE de asistenţă la frontieră (EUBAM) în Libia. El îi va succeda Natalinei Cea începând cu 1 ianuarie 2024, iar mandatul său se va încheia la 30 iunie 2025. EUBAM Libya a fost lansată în mai 2013. Misiunea contribuie la consolidarea capacităţii autorităţilor şi agenţiilor libiene relevante de a gestiona frontierele Libiei; de a combate criminalitatea transfrontalieră, inclusiv traficul de persoane şi introducerea ilegală de migranţi şi de a combate terorismul. În îndeplinirea sarcinilor sale, EUBAM Libya oferă consiliere tehnică şi activităţi de consolidare a capacităţilor la nivel operaţional şi tehnic, inclusiv proiecte şi formare specializată. Misiunea oferă, de asemenea, consiliere strategică atunci când autorităţile libiene solicită acest lucru. La 26 iunie 2023, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2023/1305 de prelungire a mandatului EUBAM Libya până la 30 iunie 2025, indică https://www.consilium.europa.eu/.

Parlamentul European
La 6 decembrie, Parlamentul European a publicat sondajul Parlemeter 2023, care arată sprijinul continuu al cetăţenilor pentru UE şi un interes mai mare pentru viitoarele alegeri europene. Comentând rezultatele sondajului, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că "acest Eurobarometru arată că Europa contează. În acest context geopolitic şi socioeconomic dificil, cetăţenii au încredere că Uniunea Europeană găseşte soluţii. Marea majoritate a europenilor consideră că acţiunile UE au avut un impact pozitiv asupra vieţii lor de zi cu zi. Democraţia nu poate exista de la sine. Trebuie să o protejăm şi să o păstrăm, prin votul nostru. Fiecare vot la viitoarele alegeri europene contează."

Potrivit sondajului Eurobarometru al Parlamentului European, din toamna anului 2023, realizat de agenţia de cercetare Verian (fosta Kantar Public) între 25 septembrie şi 19 octombrie 2023, în toate cele 27 de state membre ale UE, 72% dintre cetăţenii UE consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE, iar 70% consideră că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi. Mai mult de jumătate dintre cetăţenii UE (57%) sunt deja interesaţi de viitoarele alegeri europene, care vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024.

Peste şapte din zece cetăţeni europeni cred că ţara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. 69% dintre cetăţenii români intervievaţi consideră că statutul de membru al UE aduce beneficii României. Principalele motive invocate de respondenţii din România referitor la aceste beneficii sunt noi oportunităţi de lucru aduse de UE (42%), îmbunătăţirea nivelului de trai (28%), urmate de contribuţia UE la menţinerea păcii (25%) şi cooperarea cu alte state europene (25%). Pentru participanţii din întreaga UE la acest sondaj, motivele principale sunt contribuţia UE la menţinerea păcii şi consolidarea securităţii (34%) şi îmbunătăţirea cooperării dintre ţările Uniunii (34%).

De asemenea, imaginea UE la nivelul cetăţenilor europeni a rămas stabilă din martie 2023: 45% dintre cetăţenii UE au o imagine pozitivă a uniunii, 38% au o imagine neutră şi 16% au o imagine negativă. 49% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, 35% au o imagine neutră şi 14% au o imagine negativă.

70% dintre cetăţenii UE (60% dintre cetăţenii români) consideră că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi. Mai mult de o treime dintre cetăţenii UE consideră că lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (36%) şi sănătatea publică (34%) reprezintă principalele subiecte cărora Parlamentul European trebuie să le acorde prioritate. Următoarele teme importante pentru cetăţenii UE sunt acţiunile de combatere a schimbărilor climatice (29%) şi sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (29%). Migraţia şi azilul (18%), în prezent pe poziţia a noua, este tema care a crescut cu şapte puncte procentuale faţă de toamna anului trecut. În opinia cetăţenilor români participanţi la sondaj, priorităţile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (35%) şi lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (34%).

Dificultăţile socioeconomice afectează încă mulţi europeni, chiar dacă indicatorii s-au îmbunătăţit uşor în cursul ultimelor şase luni. 73% dintre respondenţi (cu 6 puncte procentuale mai puţin decât în primăvara anului 2023) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor. Peste o treime dintre europeni (37%) întâmpină dificultăţi în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, iar procentul de cetăţeni români care întâmpină dificultăţi la plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori este de 57%.

Cu alegerile europene din 2024 la orizont, majoritatea europenilor (53%), inclusiv cetăţenii români (59%) doresc ca PE să joace un rol mai important, o opinie majoritară în 21 de state membre. Majoritatea europenilor (57%) sunt interesaţi de alegerile viitoare pentru Parlamentul European, un rezultat stabil în comparaţie cu primăvara anului 2023 (+ 1 pp), dar cu 6 puncte procentuale mai mare decât în toamna anului 2018, într-un moment similar anterior ultimelor alegeri europene. 60% dintre români au declarat că sunt interesaţi de alegerile europene din 2024. 68% dintre europenii participanţi la sondaj spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână - cu nouă puncte procentuale mai mult decât în toamna anului 2018. Dintre cetăţenii români care au răspuns sondajului, 75% au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Comisia Europeană
Începând cu 1 ianuarie 2024, Regatul Unit devine ţară asociată la programul Orizont Europa. Cercetătorii săi vor putea participa la acest program de cercetare şi inovare al UE în aceleaşi condiţii ca cercetătorii din alte ţări asociate şi vor avea acces la finanţare în cadrul Orizont Europa. La 4 decembrie, a fost finalizată ultima etapă în acest sens - Comitetul specializat UE-Regatul Unit privind participarea la programele Uniunii a adoptat acordul politic privind asocierea Regatului Unit la Orizont Europa şi la componenta Copernicus a programului spaţial, potrivit https://ec.europa.eu/.

Asocierea Regatului Unit la programul Orizont Europa va consolida relaţia UE cu Regatul Unit în domeniul cercetării şi inovării, reunind comunităţile de cercetare în confruntarea cu provocările globale, cum ar fi schimbările climatice, transformarea digitală şi sănătatea. Protocolul de asociere adoptat de comitet face parte integrantă din Acordul comercial şi de cooperare dintre UE şi Regatul Unit. Regatul Unit va contribui în medie cu aproximativ 2,43 miliarde euro pe an la bugetul UE pentru participarea sa la programul Orizont Europa şi cu aproximativ 154 de milioane euro pentru participarea la programul Copernicus. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Ady Ivaşcu)