Comisia Europeană a propus un Plan de Acţiune pentru a se asigura că reţelele electrice ale blocului comunitar vor funcţiona mai eficient şi vor continua să fie implementate mai rapid. Executivul comunitar a adoptat prima listă de proiecte de interes comun şi proiecte de interes reciproc pe deplin conformă cu Pactul verde european. Uniunea Europeană a anunţat un ajutor suplimentar de aproape 200 de milioane de euro pentru formarea de militari ucraineni. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că o administraţie publică poate decide să interzică portul de însemne religioase unor angajaţi de-ai săi. Acestea sunt doar câteva dintre temele care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în intervalul 27-29 noiembrie 2023.


Comisia Europeană
În virtutea realizării Pactului verde european, Comisia Europeană a propus la 28 noiembrie 2023 un Plan de Acţiune pentru a se asigura că reţelele electrice ale blocului comunitar vor funcţiona mai eficient şi vor continua să fie implementate mai rapid, conform unui comunicat al Executivului comunitar. Reţelele energetice interconectate şi stabile stau la baza pieţei interne a energiei din UE şi sunt esenţiale pentru a permite tranziţia verde. Planul de acţiune urmăreşte să abordeze principalele provocări în ceea ce priveşte extinderea, digitalizarea şi o mai bună utilizare a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice din UE. Planul identifică acţiuni concrete şi adaptate pentru a contribui la deblocarea investiţiilor necesare pentru a accelera reţelele electrice europene.

La 28 noiembrie 2023, Comisia Europeană a adoptat prima listă de proiecte de interes comun (PIC) şi proiecte de interes reciproc (PIR) pe deplin conformă cu Pactul verde european, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Comisia propune 166 de proiecte energetice transfrontaliere care să beneficieze de sprijin din partea UE pentru a contribui la realizarea Pactului verde european. Proiectele transfrontaliere majore de infrastructură vor ajuta UE să îşi atingă obiectivele ambiţioase în materie de energie şi climă. Proiectele vor beneficia de proceduri de autorizare şi de reglementare simplificate şi devin eligibile pentru sprijin financiar din partea Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Lista este adoptată în temeiul Regulamentului revizuit privind reţelele transeuropene de energie (TEN-E), care pune capăt sprijinului pentru infrastructurile pentru combustibili fosili şi se axează pe infrastructurile energetice transfrontaliere ale viitorului. Lista include PIC, care sunt proiecte pe teritoriul UE, şi, pentru prima dată, PIR, care conectează UE cu alte ţări.

Statele UE au cerut Comisiei Europene să reducă cel puţin 20%, respectiv circa 13 miliarde de euro, din propunerea sa de creştere a bugetului multianual al blocului comunitar, au declarat, la 28 noiembrie 2023, diplomaţi europeni pentru portalul Politico.eu. În luna iunie, Comisia Europeană a cerut statelor UE o contribuţie suplimentară de 66 de miliarde de euro la bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2021-2027, din care 17 de miliarde în contul ajutorului financiar direct oferit Ucrainei - plus 33 de miliarde de euro ca ajutor separat pentru Kiev sub formă de credite -, restul sumei până la cele 66 de miliarde fiind solicitată pentru acoperirea dobânzilor în creştere pentru fondul de redresare post-pandemie, gestionarea migraţiei, investiţiile în energii verzi şi acoperirea costurilor de funcţionare mărite ale instituţiilor de la Bruxelles. Dar statele membre în general nu agreează această creştere a contribuţiilor cu sumele cerute de Comisie şi consideră că aceasta din urmă ar trebui să diminueze cel puţin cu 20% nivelul solicitat, afirmă diplomaţi care s-au exprimat cu condiţia anonimatului. "Poţi cere unui grup de state membre (contributoare nete) să facă un sacrificiu, în timp ce un alt grup culege beneficiile (...), ceea ce subminează sensul corectitudinii şi solidarităţii în UE", spune unul dintre diplomaţii citaţi.

Comisia Europeană a anunţat la 28 noiembrie 2023, la Bruxelles, că va propune o nouă legislaţie şi o nouă cooperare internaţională pentru prevenirea şi combaterea traficului de migranţi, potrivit DPA. Actuala legislaţie împotriva traficului de persoane este veche de douăzeci de ani. "Intensificăm lupta împotriva traficului de migranţi şi îi protejăm pe oameni să nu cadă în mâinile infractorilor. Îi urmărim pe traficanţi, nu persoanele traficate", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Pentru infracţiunile grave soldate cu moarte, pedeapsa maximă urmează să fie majorată de la opt ani, în prezent, la 15 ani. Urmărirea penală de către statele UE va deveni, de asemenea, mai uşoară, de exemplu atunci când bărcile se scufundă în apele internaţionale şi mor oameni. Conform UE, scopul este de a viza în mod specific reţelele infracţionale care facilitează traficul de migranţi. Parlamentul European şi statele UE vor trebui acum să negocieze propunerea.

Vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a declarat la 28 noiembrie 2023 că orice discuţie despre războiul din Ucraina care nu ar include partea ucraineană sau care ar avea în vedere cedarea de teritoriu ar fi ''inacceptabilă'', conform Reuters. Vera Jourova a spus că ar fi ''dezamăgită'' dacă la summitul Uniunii Europene din 14-15 decembrie liderii statelor membre ar refuza să aprobe propunerile de suplimentare a ajutorului financiar pentru Kiev şi recomandarea de a lansa negocierile de aderare cu Ucraina.

Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, s-a declarat, la 28 noiembrie 2023, "foarte îngrijorată" de abrogarea de către regimul militar din Niger a unei legi ce incriminează traficul de migranţi în această ţară, care este o placă turnantă spre Europa, informează AFP. "Sunt foarte îngrijorată de situaţie. Există un mare risc ca aceasta să cauzeze noi decese (de migranţi) în deşert, acesta este aspectul cel mai îngrijorător", a declarat Ylva Johansson în timpul unei conferinţe de presă, adăugând că există posibilitatea ca tot mai mulţi migranţi să plece spre Libia şi să "încerce să traverseze Mediterana" spre UE. Oficialul UE a amintit că votarea acestei legi în Niger în 2015 a dus la o "reducere semnificativă a sosirilor ilegale (de migranţi) şi a numărului de morţi în deşert".


Consiliul Uniunii Europene
La 27 noiembrie 2023, la Szeged, ministrul de interne ungar Sándor Pintér a găzduit o întâlnire cu omologii săi din Germania, Austria, Cehia, Slovacia şi Polonia pentru a discuta despre eforturile de a combate traficul de persoane şi migraţia ilegală, conform agenţiei dpa. Mai multe guverne au restabilit temporar controale în puncte fixe şi mobile de-a lungul frontierelor pentru a-i împiedica pe traficanţi să aducă migranţi spre Europa Centrală şi de Vest prin rutele din Balcani.


Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica de Securitate şi Afaceri Externe
Şeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a menţionat, la 27 noiembrie 2023, la începutul unei reuniuni la Barcelona a Uniunii pentru Mediterana (forum ce reuneşte ţările europene şi din bazinul mediteranean) faptul că armistiţiul dintre Israel şi Hamas, care este un "prim pas important", trebuie "să devină durabil pentru a ne permite să lucrăm la o soluţie politică". "O soluţie politică care să ne permită să rupem odată pentru totdeauna ciclul violenţei", a adăugat Josep Borell, potrivit căruia "nu va exista pace sau securitate pentru Israel fără un stat palestinian".

Uniunea Europeană a anunţat la 28 noiembrie 2023 un ajutor suplimentar de aproape 200 de milioane de euro pentru formarea de militari ucraineni, majorând bugetul total al acestei misiuni la 255 de milioane de euro, potrivit AFP. Sunt deja circa 34.000 de soldaţi ucraineni ce au putut beneficia de această misiune de formare, a menţionat Josep Borrell la finalul unei întrevederi, la Bruxelles, cu ministrul afacerilor externe ucrainean Dmitro Kuleba. În total, UE a alocat deja 27 de miliarde de euro sprijinului militar pentru Ucraina, însă "trebuie făcut mai mult şi mai repede", a insistat Josep Borrell.


CJUE
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit la 28 noiembrie 2023 că o administraţie publică poate decide să le interzică portul de însemne religioase, precum vălul islamic, tuturor angajaţilor săi, inclusiv celor care nu lucrează în mod direct cu publicul, potrivit agenţiilor AFP şi Reuters. 'Pentru a instaura un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice portul vizibil, la locul de muncă, al oricărui semn ce indică convingerile filosofice sau religioase', conform deciziei CJUE. Anterior, Curtea se pronunţase, de câteva ori, cu privire la cazuri de interzicere a vălului islamic de către angajatori privaţi, însă aceasta este prima decizie ce priveşte serviciul public. ''Fiecare stat membru şi orice entitate infrastatală, în cadrul competenţelor sale, dispun de o marjă de apreciere în concepţia de neutralitate a serviciului public pe care înţeleg să o promoveze la locul de muncă, în funcţie de contextul propriu'', motivează Curtea. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu)