Martha Bibescu, fiica Smarandei Mavrocordat, descendentă din spiţă voievodală, şi a lui Ion Lahovary, om politic şi diplomat în timpul domniei lui Carol I, s-a născut la 28 ianuarie 1886, la Bucureşti. Şi-a petrecut copilăria, o perioadă, la conacul părinţilor din Baloteşti, iar apoi în Franţa, unde a primit o educaţie aleasă. Şi-a continuat educaţia într-o mănăstire din Belgia, indică "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004)

Martha Bibescu s-a căsătorit în 1905 cu George Valentin Bibescu, nepot al domnului Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu (1842-1848), dobândind, prin această alianţă, titlul de principesă.

După ce a întreprins o călătorie prin Persia şi Turcia, şi-a publicat impresiile, la îndemnul lui Maurice Barres, într-un volum cu titlul "Les Huit paradis" (1908), care i-a adus un succes răsunător precum şi Premiul Academiei Franceze. Cartea a fost întâmpinată elogios de personalităţi marcante ale literaturii franceze, precum Marcel Proust, Anatole France, Remy de Gourmont, Jean Moreas etc., potrivit sursei citate mai sus.

''Descoperindu-şi vocaţia, Martha Bibescu îşi va consacra mare parte din timp scrisului, fără a renunţa la viaţa mondenă. Distincţia, inteligenţa, farmecul personal făceau din ea o prezenţă căutată în saloanele aristocratice ale timpului şi, totodată, o amfitrioană fascinantă la palatele sale de la Posada şi Mogoşoaia'' ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004).

Martha Bibescu a călătorit mult şi a cunoscut oameni iluştri din lumea întreagă - literaţi, politicieni şi diplomaţi, capete încoronate, oameni de ştiinţă, artişti -, iar corespondenţa şi opera sa memorialistică cuprind personalităţi precum O. Goga, V. Pârvan, I.G. Duca, P. Claudel, M. Proust, Churchill, Roosevelt, Chaplin ş.a. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, datorită relaţiilor sale, a intervenit adesea, pe lângă marile puteri, în favoarea intereselor României.

Palatul Mogoşoaia, ctitorie a domnului Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care trecuse, din 1832, în proprietatea familiei Bibescu, prin căsătoria lui Zoe Mavrocordat (fiica adoptivă a lui Grigore Brâncoveanu) cu domnitorul Gheorghe Bibescu, va rămâne în proprietatea familiei Bibescu până în 1947, timp în care imobilul a fost supus mai multor lucrări de renovare. Martha Bibescu a început, în 1912, lucrări de restaurare a palatului, apelând la o echipă de meşteri italieni, condusă de arhitectul veneţian Domenico Rupolo. Lucrările de restaurare au fost reluate în 1920, tot la iniţiativa Marthei Bibescu, sub conducerea aceluiaşi arhitect veneţian Rupolo, apoi sub conducerea arhitectului George M. Cantacuzino. Martha Bibescu a adunat în încăperile palatului obiecte de artă dintre cele mai valoroase legate de familiile Brâncoveanu, Bibescu, Mavrocordat.

Martha Bibescu - care semna, de obicei, Princesse Bibesco, dar şi cu pseudonimul Lucile Decaux - a publicat, în limba franceză, aproape patruzeci de volume, cărora li se adaugă numeroase colaborări în presa vremii. A scris romane autobiografice, impresii de călătorie, biografii romanţate, studii şi eseuri, cronici artistice şi mondene, pagini de jurnal şi a întreţinut o bogată corespondenţă. O parte din scrierile ale au fost traduse în Marea Britanie, Suedia, Olanda, Germania ş.a.

''În afară de 'Două portrete' (1930) şi 'Destinul lordului Thomson of Cardington' (1932), tălmăcite chiar de autoare, celelalte traduceri româneşti au apărut cu întârziere ("Isvor, ţara sălciilor", 1937; "Cele opt raiuri", 1946; "La bal cu Marcel Proust", 1976; "Jurnal politic", 1979, iar după 1990, într-un ritm mai susţinut)'', se menţionează în "Dicţionarul general al literaturii române".

În perioada interbelică i-au apărut în limba franceză cărţile: "Isvor, le pays des saules" (1923), "Le Perroquet vert" (1924), "Catherine-Paris" (1927), "Noblesse de robe" (1928), "Jour d' Egypte" (1929), "Croisade pour l'anemone" (1931), "Egalite" (1935), "Le Rire de la Naiade" (1935), "Images d'Epinal" (1937), "Feuilles de calendrier" (1939). După 1946, Martha Bibescu s-a stabilit în Franţa, continuând să publice câteva cărţi de evocare, în manieră epistolară, a unor personalităţi ("La vie d' une amitie", I-III, 1951-1957; "Le Confesseur et les poetes", 1970; "Echanges avec Paul Claudel", 1972). Un proiect al unei lucrări mai ample, legată de istoria neamului românesc ("La Nymphe Europe"), a fost abandonat după primul volum (1960), iar postum, în 1976, a apărut şi un al doilea tom, indică aceeaşi sursă.

În 1955, Martha Bibescu a fost aleasă membră a Academiei Regale din Belgia, iar în 1966 a fost distinsă cu un premiu al Academiei Franceze pentru întreaga activitate. A încetat din viaţă la 28 noiembrie 1973, la Paris.

Cu ocazia aniversării a 130 de ani de la naşterea scriitoarei, anul 2016 a fost declarat ''Anul Cultural Martha Bibescu 130''. Cu acest prilej, Asociaţia Istoria Artei, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Centrul cultural Carmen Sylva Sinaia au organizat o serie de evenimente publice dedicate personalităţii scriitoarei Martha Bibescu - conferinţe, prezentări, proiecţii, ateliere pentru copii, o expoziţie şi lansarea unui catalog.

Cu acelaşi prilej, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti a organizat, la 28 ianuarie 2016, evenimentul "Prinţesa Martha Bibescu - 130 ani de la naştere" şi vernisajul expoziţiei "O femeie de poveste: Prinţesa Martha Bibescu". ''Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova deţine în patrimoniu un bogat fond Martha Bibescu, constituit din memorii şi corespondenţă: scrisori adresate către prinţesă de prieteni, sora ei, veri şi verişoare, soţul George Valentin Bibescu, Nicolae Titulescu, diplomaţi precum şi scrisori adresate de prinţesă prietenilor, vărului Anton Bibescu, soţului George Valentin Bibescu şi miniştrilor vremii'', după cum se menţiona într-un comunicat de presă al acestui muzeu.

De asemenea, în 2020 a avut loc prima ediţie a Concursului Internaţional de Arte plastice "Martha Bibescu", organizată de Asociaţia ''Pro Valores'', în parteneriat cu Centrul Cultural ''Palatele Brâncoveneşti''. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.historia.ro