Fotbalul argentinian la nivel de competiţii de club a fost dominat de cinci echipe reprezentative Boca Juniors, Racing, River Plate, Independente şi San Lorenzo. Confruntarea acerbă la nivel naţional a distins în anii 1940 una dintre cele mai puternice echipe argentiniene - Club Atletico River Plate.

În perioada 1941-1947, echipa River Plate a dominat întrecerea internă, câştigând patru titluri naţionale, trei cupe, obţinând de două ori locul secund în campionat, dar în mod special practicând un fotbal ofensiv care a impresionat publicul şi presa de specialitate, conform https://www.thesportslegends.com/. Trofeele obţinute au adus clubului River Plate renumele ''Campionii secolului XX''. Pentru fotbalul practicat de linia ofensivă formidabilă formată din cinci jucători extraordinari - Juan Carlos Munoz, José Manuel Moreno, Adolfo Pedernera, Ángel Labruna şi Félix Loustau - echipa a fost denumită de presa de specialitate drept ''La Maquina''.

Construcţia acestei echipe redutabile a început în anii 1930 printr-o infuzie de investiţii de 45.000 de dolari în achiziţia de jucători, reuşind în acea perioadă să obţină două titluri în decurs de un deceniu şi impunându-se ca o forţă a fotbalului argentinian. În perioada 1937-1940 au pierdut lupta pentru supremaţie în campionat în faţa celor de la Boca Juniors şi de la Independente, potrivit https://thehardtackle.com/.

Alfredo Di Stefano 

Jocul practicat de River Plate s-a remarcat printr-o dinamicitate ofensivă fantastică şi o modularitate eficientă în ce priveşte schimbarea poziţiilor jucătorilor în teren, fiind trei decenii mai târziu comparat cu fotbalul total propus în 1974, la Cupa mondială FIFA de echipa naţională olandeză, cunoscută drept ''portocala mecanică''. Renumele ''La Maquina'' a fost dat în urma meciului disputat în 12 iunie 1942, în care River a învins cu 6-2 echipa Chacarita Juniors, de jurnalistul sportiv Ricardo Lorenzo din Uruguay, care scria pentru cotidianul El Grafico.

Felix Lostau 

Această echipă a început să se exprime în această formulă, în iunie 1941, când jucătorul Adolfo Pedernera a preluat poziţia de atacant central în locul lui Roberto D'Allessandro, şi s-a manifestat în plan tactic printr-un joc foarte ofensiv, dominând fotbalul argentinian până în noiembrie 1946. Adolfo Pedernera era un atacant foarte mobil, genera numeroase spaţii libere în apărările adverse trăgând jucătorul advers aflat la marcaj după el, ceea ce astăzi se regăseşte în tactica jocului de fotbal drept un atacant număr 9 fals.

 Adolfo Pedernera şi Carlos Peucelle

Una dintre caracteristicile principale de manifestare în teren ale echipei River Plate a fost energia exprimată în timpul meciurilor, cei cinci jucători care alcătuiau formula ofensivă dând dovadă de o formă fizică extraordinară şi fiind foarte buni atleţi. Apărarea era condusă magistral de fundaşul Ricardo Vaghin, care era ajutat de Norberto Yacono şi Luis Ferriera, conform https://www.thesportslegends.com/ şi https://thehardtackle.com/. Ángel Labruna, atacant talentat, cu un simţ extraordinar al porţii, valorifica în teren orice ocazie ivită, fiind unul dintre cei mai prolifici atacanţi argentinieni. Juan Carlos Munoz şi Felix Lostau jucau pe marginile terenului în faza de atac, completând jocul lui Labruna. José Manuel Moreno şi Adolfo Pedernera susţineau atacul din zona centrală a terenului, fiind letali pentru apărările echipelor adverse. În meciul derby pentru fotbalul argentinian, cunoscut drept Superclasico, River Plate a învins cu 5-1 Boca Juniors, în 19 octombrie 1941, fiind una dintre cele mai categorice înfrângeri asupra rivalei din capitala Buenos Aires, o adevărată operă de artă în ce priveşte jocul foarte ofensiv.

În ce priveşte exprimarea jocului echipei, foarte mult a cântărit bagheta antrenorilor Renato Cesarini (1939-1944) şi Carlos Desiderio Peucelle (1945-1946), conform https://thehardtackle.com/. Cesarini a jucat pentru River în perioada 1936-1937, iar Carlos Peucelle, care a fost şi antrenor secund al lui Renato Cesarini la River, a îmbrăcat şi el în calitate de jucător tricoul echipei în perioada 1931-1941, potrivit https://www.transfermarkt.com/. Părerile sunt împărţite în privinţa a cine a avut mai mult credit pentru creionarea performanţelor La Maquina, însă cert este că ambii şi-au pus amprenta pentru trofeele obţinute şi jocul formidabil al echipei din Buenos Aires.

Deopotrivă, Adolfo Pedernera, alintat El Maestro, a conturat decisiv jocul echipei, fiind considerat inclusiv de către marele jucător Alfredo Di Stefano drept unul dintre cei mai mari fotbalişti din istorie, conform https://www.fifa.com/. Întrebat fiind, înaintea Cupei mondiale FIFA din 1950 dacă se teme de naţionala Braziliei, mijlocaşul naţionalei Uruguay, Obdulio Varela, a declarat că nu este deloc îngrijorat. ''Am jucat împotriva lui Adolfo Pedernera şi nu este nimeni ca el'', a subliniat Obdulio Varela, potrivit https://www.fifa.com/. Cei care au jucat împotriva lui Pedernera îşi exprimau respectul şi admiraţia pentru cel care şi-a pus decisiv amprenta asupra celei mai bune perioade a lui River Plate. Disfuncţiile apărute în relaţiile lui Adolfo Pedernera cu al său coleg de echipă, Ángel Labruna, şi cu preşedintele clubului, Antonio V. Liberti, l-au determinat pe El Maestro să părăsească echipa în 1946. Perioada de strălucire a lui River avea să apună odată cu plecarea jucătorului său reprezentativ. A plecat în Columbia, unde a fost aşteptat pe aeroportul din Bogota de 5000 de oameni, fiind primit ca o adevărată legendă a fotbalului. A câştigat patru titluri cu Millonarios în perioada 1949-1954. Presa de specialitate din Columbia l-a catalogat drept ''un fenomen, un artist, un maestru pasator, întruchipare a inteligenţei. Cu el totul este posibil.'', indică https://www.fifa.com/.

Unul dintre adversarii echipei River, Ernesto Lazatti, jucător la Boca Juniors, declara despre echipa formidabilă adversă din capitala Argentinei a anilor 1940: ''Jucam împotriva La Maquina cu intenţia deplină de a-i învinge, însă, ca admirator al fotbalului, aş fi preferat să stau în tribune şi să-i văd jucând'', conform https://www.thesportslegends.com/. Trofeele obţinute de River în anii 1941-1947 reprezintă încununarea succesului acestei echipe în lupta pentru supremaţie în fotbalul argentinian, însă calitatea jocului practicat de La Maquina rămâne cea mai importantă mărturie pentru istoria fotbalului, fiind una dintre cele mai bune echipe din toate timpurile. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: imortaisdofutebol.com