Rezervaţia mulinologică "Cheile Rudariei" este cea mai întinsă rezervaţie de acest gen din Europa de est. Întinsă pe o lungime de aproximativ cinci kilometri, este localizată în Munţii Almăjului, pe teritoriul comunei Eftimie Murgu din judeţul Caras-Severin, în partea de sud-vest a României pe valea râului Rudăria. Actuala comună Eftimie Murgu s-a numit Rudăria până în anul 1970 când se împlineau 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui cărturar Eftimie Murgu, născut aici în 1805, potrivit https://rudaria-turistica.ro, https://prinbanat.ro, https://carta.ro şi https://cnipt-caransebes.ro.

Pe cursul râului Rudăria sunt amplasate vechi mori de apă cu ciutură construite de localnici pentru măcinarea grăunţelor folosind forţa apei. Debitul constant al apei pe tot parcursul anului şi diferenţa de nivel au făcut posibil acest lucru. Dacă în perioada interbelică existau 48 de mori, după colectivizarea agriculturii au mai rămas doar 22 de mori, toate funcţionale. Morile se află în proprietatea a 15-20 familii care le întreţin şi transmit proprietatea rândul la moară din generaţie în generaţie, aşa cum arată sursele amintite.

Moară de apă cu ciutură pentru măcinarea grăunţelor folosind forţa apei, Cheile Rudăriei, jud. Caras-Severin, 17 decembrie 2014.

Foto: (c) PAULA NEAMŢU /AGERPRES FOTO

Morile cu ciutură sunt roţi orizontale cu câte 12 cupe radiale şi ax vertical, pe ambele maluri ale râului. Ciutura este pusă în mişcare prin căderea liberă a apei, care acţionează roata. Aceasta angrenează la rândul ei un ax ce transmite mişcarea pietrei de moară de sus. Astfel, boabele de grâu sau de porumb sunt măcinate prin frecarea celor două pietre. O dată pe lună, sătenii efectuează întreţinerea morilor, susţinând că dacă pietrele sunt bune, şi făina este gustoasă.

Atracţia Rezervaţiei este dată de legendele fiecăreia dintre cele 22 de mori cu ciutură, de modul arhaic de funcţionare dar şi de peisajul sălbatic al zonei cu spectacolul fascinant al cascadelor. De o parte şi de alta a morilor se pot admira stâncile abrupte, două dintre acestea fiind denumite Adam şi Eva întrucât seamănă cu chipul omenesc.

Moară de apă cu ciutură pentru măcinarea grăunţelor folosind forţa apei, Cheile Rudăriei, jud. Caras-Severin, 17 decembrie 2014.

Foto: (c) PAULA NEAMŢU /AGERPRES FOTO

Arie protejată de interes naţional, Cheile Rudăriei se află la o altitudine cuprinsă între 350 şi 900 metri şi dispune de patru habitate naturale care adăpostesc o gamă floristică diversă şi asigură condiţii de vieţuire mai multor specii din fauna Banatului. Flora este constituită din arboret de fag, tei, gârniţă; arbuşti de cărpiniţă, mojdrean, sânger, scumpie, alun sau liliac sălbatic. Fauna sitului are în componenţă câteva specii de mamifere, reptile, amfibieni, peşti şi insecte, dintre care unele protejate.

Legendele locului spun că în această rezervaţie se găseşte moara care te face din nou tânăr, moara care te vindecă atunci când te doare capul, ori cea care desface vrăjile, fiecare moară având câte un nume. Numele morilor sunt luate după numele străbunicilor şi din imaginaţia creatoare a localnicilor: Moara de la Tunel, Moara Trăiloanea, Moara Firiz, Moara Roşoanea, Moara Îndărătnica dintre Râuri, Moara Prundulea, Moara Popeasca, Moara Maxinoanea, Moara Hămbăroanea etc. Potrivit legendei Morii Îndărătnice, de exemplu, dacă îţi petreci noaptea în interiorul ei, în timp ce aceasta merge în gol, dimineaţa te trezeşti întinerit, deoarece piatra morii macină timpul îndărăt.

Se mai spune că morile sunt păzite de Adam şi Eva, cele două stânci cu înfăţişare omenească aflate spre ieşirea din rezervaţia mulinologică. Pe vremea dacilor, erau doi tineri care se iubeau, însă părinţii lor nu se prea înţelegeau, tocmai din cauza unei mori şi le-au interzis tinerilor să se mai vadă, iar cei doi au fugit în munţi. Atunci, toate rudele au plecat să-i caute, însă ca să li se piardă urma, îndrăgostiţii au urcat pe stânci şi au fost loviţi de un trăsnet şi s-au transformat în stânci. De atunci păzesc zona şi se se spune că locul este total inaccesibil şi învelit de mister. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)