Comisia Europeană a adoptat Pachetul de extindere 2023, care oferă o evaluare detaliată a stadiului actual şi a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia şi, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia pe drumul lor către aderarea la Uniunea Europeană. Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei. Parlamentul European şi preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra noilor reguli menite să crească transparenţa campaniilor electorale şi rezistenţa la interferenţele externe. Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns la un acord asupra unui proiect legislativ cheie privind refacerea naturii şi a biodiversităţii. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative teme privind activitatea instituţiilor europene în perioada 6-10 noiembrie 2023.


Comisia Europeană
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, la 6 noiembrie 2023, la Bruxelles, un ajutor suplimentar de 25 de milioane de euro pentru palestinienii din Fâşia Gaza, ceea ce ridică la 100 de milioane de dolari suma totală a ajutorului umanitar european, conform AFP, dpa şi Reuters. Preşedinta Comisiei Europene a mai adus în discuţie realizarea unui coridor maritim cu plecare din Cipru pentru transportarea de ajutor umanitar de manieră regulată spre Fâşia Gaza. În acest scop, Uniunea cooperează cu Egiptul, Israelul şi ONU, potrivit lui preşedintei Comisiei Europene.

La 6 noiembrie 2023, Comisarul european pentru afaceri digitale, Thierry Breton, i-a cerut directorului reţelei sociale TikTok, Shou Zi Chew, să îşi continue eforturile împotriva dezinformării, salutând în acelaşi timp evoluţiile pozitive, în timpul unei discuţii prin videoconferinţă, potrivit AFP. "Am văzut schimbări la platforma TikTok în ultimele luni, odată cu introducerea de noi funcţii pentru a-i proteja pe utilizatori şi investiţii în moderarea conţinutului şi securitatea", a declarat Breton, citat într-un comunicat emis după o discuţie care a avut loc luni între cei doi oficiali. Noi obligaţii mai stricte se aplică în Uniunea Europeană pentru 19 platforme de socializare, inclusiv TikTok, de la sfârşitul lunii august, parte a unui nou act legislativ privind serviciile digitale (DSA).

În 7 noiembrie 2023, Comisia Europeană a anunţat cererea adresată guvernului de la Roma privind acordul semnat de acest executiv pentru a reloca în Albania primirea migranţilor salvaţi pe mare şi examinarea cererilor lor de azil, conform AFP. O purtătoare de cuvânt a executivului UE a declarat că, potrivit "informaţiilor iniţiale", acordul nu este similar cu cel încheiat în 2022 între Marea Britanie şi Rwanda, care a fost criticat de comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson."Suntem în contact cu autorităţile italiene pentru că trebuie să analizăm detaliile" acordului cu Albania, a declarat purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper, care a reamintit că acest tip de acord trebuie să "respecte" dreptul european şi internaţional privind azilul. Acordul semnat de premierul italian Giorgia Meloni şi omologul său albanez Edi Rama prevede că Italia va deschide două centre în această ţară, care este candidată la aderarea la UE, pentru a primi migranţii salvaţi pe mare pentru a "efectua rapid proceduri pentru procesarea cererilor de azil sau posibilele repatrieri".

Comisia Europeană a adoptat, la 8 noiembrie 2023, Pachetul de extindere 2023, care oferă o evaluare detaliată a stadiului actual şi a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia şi, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia pe drumul lor către aderarea la Uniunea Europeană. Raportul se concentrează în special pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum şi pe oferirea de orientări clare cu privire la priorităţile viitoare în materie de reformă. Aderarea este şi va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare ţară, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene publicat pe site-ul său. Consiliul trebuie acum să ia în considerare recomandările de Comisiei şi să ia decizii cu privire la paşii de urmat în procesul de extindere.

Executivul comunitar a recomandat, la 8 noiembrie 2023, începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, conform Reuters şi AFP. Aceasta "este o zi istorică", a declarat Ursula von der Leyen, anunţând avizul favorabil al Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare cu cele două ţări. "Comisia Europeană recomandă Consiliului începerea negocierilor de aderare cu Ucraina", a anunţat executivul UE la Bruxelles, anunţ făcut şi referitor la Republica Moldova. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat "bucuroasă că Ucraina şi R.Moldova sunt pe calea cea bună în direcţia deschiderii negocierilor de aderare". "Parlamentul European salută recomandarea de a acorda statut de candidat Georgiei şi de a deschide negocierile de aderare cu Bosnia-Herţegovina odată ce condiţiile vor fi îndeplinite", a transmis Roberta Metsola pe o reţea socială. În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei, adoptarea unei legi privind activitatea de lobby şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. În ce priveşte Republica Moldova, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare. Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de ţară candidată Georgiei odată ce va îndeplini anumite condiţii.

Comisia Europeană a adresat statelor membre, spre consultare, un proiect de propunere de ajustare parţială a calendarului de revocare treptată a prevederilor cadrului temporar de criză şi de tranziţie privind ajutoarele de stat, menit să ofere un răspuns la criza cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi la scumpirea fără precedent a preţurilor la energie, potrivit unui comunicat din 7 noiembrie 2023 al Executivului european. Comisia propune o prelungire limitată, cu 3 luni, a prevederilor care permit statelor membre să acorde în continuare ajutoare cu un cuantum limitat (secţiunea 2.1 din cadru) şi ajutoare prin care să se ofere compensaţii pentru preţurile ridicate la energie (secţiunea 2.4 din cadru), până la 31 martie 2024. Statele membre vor putea astfel să îşi extindă schemele de sprijin, în cazurile în care acest lucru este necesar, şi să se asigure că întreprinderile afectate în continuare de criză nu vor rămâne brusc fără sprijinul necesar în următoarea perioadă de încălzire de la iarnă. Conform secţiunii 2.4 din cadru, statele membre pot continua să ofere sprijin prin acoperirea unor părţi din costurile suplimentare cu energia numai în măsura în care preţurile la energie depăşesc în mod semnificativ nivelurile anterioare crizei.


Parlamentul European
Reprezentaţii Parlamentului European şi preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 6 noiembrie 2023, la un acord asupra noilor reguli menite să crească transparenţa campaniilor electorale şi rezistenţa la interferenţele externe. Noile norme vor reglementa publicitatea politică, în special pe cea online, în ţările membre. Concret, publicitatea politică va trebui să fie marcată în mod clar. Conform noilor reguli, va fi mai facil pentru cetăţeni, autorităţi şi jurnalişti să obţină informaţii referitoare la cine finanţează o reclamă, la suma plătită şi la originea finanţării, printre alte detalii. La insistenţa Parlamentului European, la 24 de luni după intrarea noilor reguli în vigoare, Comisia Europeană va înfiinţa o arhivă ce va conţine întreaga publicitate politică online şi informaţii aferente pentru o perioadă de până la şapte ani.

Parlamentul European a cerut, la 9 noiembrie 2023, printr-o rezoluţie adoptată, fără ca documentul să aibă caracter obligatoriu, o aplicare mai strictă a sancţiunilor împotriva Moscovei şi un embargo total asupra importurilor ruseşti de gaz natural lichefiat (GNL) şi gaz petrolifer lichefiat (GPL), care reprezintă un câştig de mai multe miliarde de euro pentru Rusia, conform AFP. În rezoluţie, deputaţii europeni şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la lacunele existente în pachetele de sancţiuni deja adoptate de UE după invazia rusă din Ucraina în februarie 2022.

Eurodeputatul român Victor Negrescu a fost numit, la 9 noiembrie 2023, prin aclamare în funcţia de chestor al Parlamentului European, pentru a o înlocui pe eurodeputata slovacă Monika Benova. Victor Negrescu a fost singurul candidat. Pe baza regulamentului de procedură al Parlamentului European, un nou chestor este ales pentru a ocupa un post vacant, în ordinea de precedenţă existentă; astfel, Victor Negrescu a devenit cel de-al treilea chestor al PE. Cei cinci chestori ai Parlamentului European gestionează în primul rând de chestiunile administrative şi financiare care privesc direct eurodeputaţii.


Consiliul Uniunii Europene
La 9 noiembrie 2023, miniştrii economiei din statele Uniunii Europene au adoptat decizii de aprobare a planurilor de redresare şi rezilienţă modificate ale Danemarcei, Lituaniei, Austriei şi Suediei. Planurile de redresare şi rezilienţă modificate includ acum un nou capitol privind REPowerEU. Acest lucru va contribui la accelerarea tranziţiei ţărilor către o energie curată, la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale acestora şi la îmbunătăţirea eficienţei lor energetice. Pentru a finanţa ambiţia sporită a planurilor lor, Danemarca, Lituania şi Suedia au solicitat să transfere către planuri cota care le revine din rezerva de ajustare la Brexit (RAB), în conformitate cu Regulamentul REPowerEU. Potrivit analizei Comisiei Europene, modificările prezentate de statele membre nu afectează relevanţa, eficacitatea, eficienţa şi coerenţa planurilor lor de redresare şi rezilienţă.

Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns, la 9 noiembrie 2023, la un acord asupra unui proiect legislativ cheie privind refacerea naturii şi a biodiversităţii, care s-a confruntat cu piedici în special în privinţa agriculturii, conform AFP. Textul va impune statelor membre să pună în aplicare măsuri de refacere a naturii pe cel puţin 20% din suprafeţele terestre şi marine ale UE până în 2030, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului, care reprezintă cele 27 de ţări membre. Parlamentarii europeni au salutat acordul la care s-a ajuns, însă criticii au subliniat elementele care au fost diluate. Comisia Europeană a propus textul în 2022. În conformitate cu Acordul internaţional de la Kunming-Montreal (COP15 privind biodiversitatea), legislaţia va impune celor 27 de state membre UE să restaureze cel puţin 30% din habitatele deteriorate până în 2030, apoi 60% până în 2040 şi 90% până în 2050. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Lãzãroiu)