Sărbătorirea Bibliei a fost instituită prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 14-15 noiembrie 2006, în ziua de 13 noiembrie când este cinstit cel mai mari exeget al ei, Sfântul Ioan Gură de Aur (Hrisostom), potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române (https://basilica.ro).

Despre Biblie, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că "nu este nimic în paginile ei care să nu fie spus cu scop, care să nu aibă ascuns mare folos".

Peste 100 de Biblii în toate limbile Europei unite şi chiar ale unor comunităţi fără ţară, precum romii sau scoţienii, au fost expuse pentru o săptămână în holul Eparhiei reformate şi în sala mare, în cele mai vechi tipărituri, fie în original, fie în facsimil; biblie ilustrată cu imagini realizate de Rembrandt.

Foto: (c) EUGENIA PAŞCA/AGERPRES FOTO 

"Ar fi trebuit să n-avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scripturi, ci să avem o viaţă atât de curată încât harul Duhului să fi ţinut locul Scripturilor în sufletele noastre. Şi după cum Sfintele Scripturi sunt scrise cu cerneală, tot aşa ar fi trebuit ca şi inimile noastre să fi fost scrise cu Duhul cel Sfânt". ("Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei", 1994 - Omilia I, 1)

"Dar pentru că am îndepărtat harul acesta, haide să pornim pe o nouă cale, ca să-1 dobândim iarăşi", îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur - luminătorul şi dascălul lumii, stâlpul şi întărirea Bisericii, propovăduitorul pocăinţei.

Ediţia princeps a Bibliei de la Bucureşti, tipărită in 1688, sub patronajul lui Şerban Cantacuzino, expusă în cadrul expoziţiei 'De la Ţepeş la Brâncuşi - 5 secole de istorie şi cultură în spaţiul românesc' ce prezintă, în premieră, piese rare din colecţiile Emilian Radu, dar şi obiecte de tezaur din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO 

"Prima cale era negreşit mai bună; şi Dumnezeu a arătat aceasta şi prin spusele Sale, şi prin faptele Sale. Dumnezeu n-a vorbit prin scrieri cu Noe, cu Avraam şi cu urmaşii lui, cu Iov şi cu Moise, ci a vorbit cu ei faţă către faţă, pentru că a găsit curat sufletul lor. Când însă întregul popor a căzut în păcate grele, atunci da, atunci a fost nevoie de scrieri, de table, de însemnarea în scris a tuturor faptelor şi cuvintelor lui Dumnezeu. Şi vei vedea că acelaşi lucru s-a petrecut nu numai pe vremea sfinţilor din Vechiul Testament, ci şi pe vremea sfinţilor din Noul Testament. Dumnezeu n-a dat ceva scris apostolilor, ci în loc de scrieri le-a făgăduit că le va da harul Duhului, zicând: 'Acela vă va aduce aminte de toate' ". (Omilii la Matei, Omilia I, 1)

La nivel internaţional, Ziua Bibliei este celebrată în perioada 12-18 noiembrie şi îşi are originea pe continentul american.

* * *

Prima ediţie integrală în limba română a Bibliei, operă de mari proporţii, cu 944 pagini, format mare, literă măruntă, pe două coloane, a fost publicată, la Bucureşti, în 1688.

Editia princeps a Bibliei de la Bucureşti, tipărită in 1688, sub patronajul lui Şerban Cantacuzino, expusăî n cadrul expoziţiei 'De la Ţepeş la Brâncuşi - 5 secole de istorie şi cultură în spaţiul romănesc' ce prezintă, în premieră, piese rare din colecţiile Emilian Radu, dar şi obiecte de tezaur din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO 

La traducerea acestei prime ediţii integrale a Bibliei şi-au adus contribuţia mai mulţi cărturari din secolul al XVII-lea. Înainte de a fi dat la tipar, întregul text a fost revăzut de fraţii Radu şi Şerban Greceanu, ajutaţi şi de unii cărturari greci, ca mitropolitul Ghermano de Nissa sau patriarhul Dositei al Ierusalimului.

O biblie microscopic- pe o pagină, una scrisa de mână în perioada comunistă când astfel de cărţi erau greu de procurat, precum şi o alta veche de 300 de ani se regăsesc în expoziţia ''Lumea bibliei'', la Biblioteca Judeţeană Dâmboviţa.

Foto: (c)  CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO  

La traducerea acestei prime ediţii integrale a Bibliei şi-au adus contribuţia mai mulţi cărturari din secolul al XVII-lea. Înainte de a fi dat la tipar, întregul text a fost revăzut de fraţii Radu şi Şerban Greceanu, ajutaţi şi de unii cărturari greci, ca mitropolitul Ghermano de Nissa sau patriarhul Dositei al Ierusalimului.

Traducerile de mai târziu ale Sfintei Scripturi au folosit, într-o măsură mai mare sau mai mică, şi Biblia de la Bucureşti, una dintre cele mai valoroase cărţi, sub raport istoric, lingvistic şi bisericesc din vechea noastră cultură. ("Istoria Bisericii Ortodoxe Române", pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, 2013) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)