Reuniunea Consiliului European, summitul la nivel înalt al zonei euro, Forumul ministerial UE-Balcanii de Vest privind justiţia şi afacerile interne, summitul social tripartit al liderilor UE şi partenerilor sociali, aprobarea strategiei şi planului de acţiune revizuite ale UE privind securitatea maritimă, Planul de acţiune al Comisiei Europene privind energia eoliană europeană, adoptarea unui set de acţiuni de prevenire şi atenuare a penuriilor grave de medicamente în UE se află printre evenimentele perioadei aminte.

Consiliul UE

În cadrul reuniunii Consiliului European din 26 şi 27 octombrie, de la Bruxelles, liderii UE au adoptat, în prima zi, concluzii privind Orientul Mijlociu şi cadrul financiar multianual 2021-2027. În concluziile privind situaţia din Orientul Mijlociu, Consiliul European, reafirmând declaraţia membrilor săi din 15 octombrie 2023, a condamnat din nou în termenii cei mai fermi cu putinţă, Hamasul, pentru atacurile sale teroriste brutale şi fără discriminare asupra Israelului. A subliniat cu fermitate dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internaţional şi cu dreptul internaţional umanitar. Consiliul European a reiterat, în continuare, apelul adresat Hamasului de a elibera imediat toţi ostaticii, fără nicio condiţie prealabilă. Consiliul European a analizat situaţia actuală şi ceea ce s-a întreprins în vederea urmării diferitelor direcţii de acţiune, inclusiv eforturile concertate de sprijinire a cetăţenilor UE, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul European şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea situaţiei umanitare din Gaza şi a solicitat un acces umanitar continuu, rapid, în condiţii de siguranţă şi neîngrădit şi ca ajutorul să parvină persoanelor care au nevoie de acesta, prin toate măsurile necesare, inclusiv prin coridoare umanitare şi pauze destinate nevoilor umanitare. Uniunea Europeană va colabora îndeaproape cu partenerii din regiune pentru a proteja civilii, a oferi asistenţă şi a facilita accesul la alimente, apă, asistenţă medicală, combustibil şi adăpost, asigurându-se că această asistenţă nu este utilizată în mod abuziv de organizaţiile teroriste.

A amintit, totodată, necesitatea de a se evita escaladarea regională şi de a se colabora cu partenerii în acest sens, inclusiv cu Autoritatea Palestiniană. Uniunea Europeană este pregătită să contribuie la relansarea unui proces politic întemeiat pe soluţia bazată pe coexistenţa a două state, inclusiv prin Efortul pentru ziua păcii, salută iniţiativele diplomatice în materie de pace şi securitate şi sprijină desfăşurarea în curând a unei conferinţe internaţionale pentru pace.

Consiliul European a subliniat necesitatea de a combate diseminarea dezinformării şi a conţinutului ilegal şi a amintit de responsabilitatea juridică a platformelor în acest context.

Liderii UE au purtat o discuţie aprofundată cu privire la revizuirea, la jumătatea perioadei, a bugetului pe termen lung al UE, a cadrului financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027, inclusiv asupra nevoilor cele mai presante şi a modului de finanţare a priorităţilor viitoare. CFM prevede finanţarea programelor şi acţiunilor în toate domeniile de politică, în conformitate cu priorităţile pe termen lung ale UE. De când CFM a fost adoptat în 2020, UE s-a confruntat cu provocări fără precedent şi neaşteptate, de la consecinţele războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei până la o accelerare a inflaţiei şi a ratelor dobânzilor. La 20 iunie 2023, Comisia a prezentat trei propuneri legislative pentru a consolida bugetul UE într-un număr limitat de domenii. În acest context, liderii UE au invitat Consiliul să continue lucrările privind revizuirea la jumătatea perioadei, în vederea ajungerii la un acord general până la sfârşitul anului.

La 27 octombrie, în cea de-a doua zi a Consiliului European, liderii abordează subiecte precum sprijinul continuu pentru Ucraina, la nivel militar, financiar şi umanitar; progresele şi măsurile pentru crearea unei economii robuste şi pregătite pentru viitor, care să asigure prosperitatea pe termen lung, pe baza discuţiilor desfăşurate la reuniunile Consiliului European din martie şi iunie 2023; migraţia, ca urmare a discuţiilor de la reuniunea informală a Consiliului European de la Granada din 6 octombrie 2023; alte probleme specifice de politică externă în lumina evenimentelor actuale, inclusiv situaţia din Sahel, relaţiile Pristina-Belgrad şi Caucazul de Sud.

La summitul la nivel înalt al zonei euro, organizat în marja Consiliului European, la 27 octombrie, discuţiile se poartă în jurul următoarelor teme: situaţia economică şi financiară; continuarea coordonării strânse a politicilor macroeconomice şi guvernanţa acestora; examinarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte uniunea pieţelor de capital şi uniunea bancară; moneda euro digitală.

Miniştrii internelor şi justiţiei din Spania, reprezentând preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, împreună cu comisarii europeni pentru afaceri interne şi justiţie, reprezentând Comisia Europeană, s-au reunit în perioada 26-27 octombrie 2023, la Skopje, cu omologii lor din Balcanii de Vest în cadrul Forumului ministerial anual UE-Balcanii de Vest privind justiţia şi afacerile interne. La reuniune au participat, de asemenea, reprezentanţi ai viitoarelor preşedinţii, belgiană şi ungară, ale Consiliului UE, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

În concluziile formulate, reprezentanţii UE şi ai Balcanilor de Vest au salutat rezultatele obţinute pe parcursul celor cinci ani de punere în aplicare a planului de acţiune comun de combatere a terorismului în Balcanii de Vest, care a permis un parteneriat consolidat într-un domeniu esenţial pentru securitatea Europei. Miniştrii au discutat despre viitorul planului comun de acţiune şi despre acordurile bilaterale de punere în aplicare aferente, având în vedere ameninţările emergente, cum ar fi extremismul violent de dreapta, conţinutul extremist violent care se răspândeşte online şi posibilele atacuri asupra infrastructurilor critice.

În continuare, cele două părţi au remarcat creşterea constantă a cantităţilor de droguri ilicite confiscate în Europa. S-a convenit să se intensifice şi mai mult cooperarea poliţienească, inclusiv prin intermediul Europolului şi în cadrul Platformei multidisciplinare europene împotriva ameninţărilor infracţionale (EMPACT). Au subliniat, totodată, necesitatea de a consolida cooperarea cu Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA, viitoarea Agenţie a UE privind Drogurile).

UE şi partenerii din Balcanii de Vest au constatat progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului de acţiune al UE privind Balcanii de Vest, prezentat de Comisie în decembrie 2022. Miniştrii au subliniat că, datorită acţiunilor coordonate - în special în ceea ce priveşte alinierea politicii în domeniul vizelor din Balcanii de Vest la politica UE în domeniul vizelor - până la momentul de faţă, presiunea globală exercitată de migraţie pe ruta Balcanilor de Vest a scăzut în 2023 comparativ cu 2022. Cu toate acestea, ruta este încă foarte activă, înregistrându-se un număr mare de cazuri detectate de trecere neregulamentară a frontierei. Părţile au reiterat angajamentul de a-şi intensifica acţiunile vizând punerea în aplicare pe deplin a planului de acţiune al UE ca prioritate generală în materie de migraţie şi de a consolida în continuare monitorizarea tendinţelor de-a lungul rutei, pentru a putea reacţiona rapid şi a lua măsuri adecvate.

UE şi partenerii din Balcanii de Vest au salutat semnarea de noi acorduri privind statutul Frontexului cu Macedonia de Nord, Muntenegru şi Albania. UE a reafirmat că ar trebui negociate şi încheiate fără întârziere noi acorduri privind statutul Frontexului cu Serbia, precum şi cu Bosnia şi Herţegovina. Înfiinţarea unor centre naţionale de coordonare (CNC) pe deplin operaţionale este esenţială pentru un flux eficient de informaţii între toate autorităţile responsabile cu controlul la frontiere.

La un an de la lansarea parteneriatului operaţional de combatere a introducerii ilegale de migranţi pentru a consolida cooperarea în materie de asigurare a respectării legii şi cooperarea judiciară împotriva reţelelor infracţionale de introducere ilegală de migranţi, UE şi partenerii din Balcanii de Vest au salutat rezultatele obţinute datorită lansării unui nou program regional în cadrul Instrumentului de asistenţă pentru preaderare (IPA), datorită EMPACT şi datorită Centrului european privind introducerea ilegală de migranţi din cadrul Europolului. În ceea ce priveşte readmisia, UE a salutat eforturile depuse de partenerii din Balcanii de Vest pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a acordurilor de readmisie existente între Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest. La rândul lor, Balcanii de Vest au salutat sprijinul financiar şi tehnic suplimentar oferit de UE - inclusiv prin intermediul Frontexului - în sprijinul intensificării cooperării în materie de returnare şi readmisie în ţările de origine.

La 25 octombrie 2023, liderii UE şi partenerii sociali s-au reunit, la Bruxelles, pentru summitul social tripartit, a cărui temă principală a fost "Realizarea elementelor constitutive ale unei economii europene de succes pentru lucrători şi întreprinderi", potrivit https://www.consilium.europa.eu/. Participanţii au avut intervenţii şi pe alte teme, precum: abordarea penuriei de forţă de muncă; o politică industrială şi energetică pentru o Europă de succes, care oferă locuri de muncă de calitate şi creştere durabilă; răspunsul la Legea Statelor Unite privind reducerea inflaţiei şi măsurile pentru economia europeană - punctul de vedere al partenerilor sociali.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a menţionat următoarele: "Uniunea Europeană este hotărâtă să devină o forţă industrială, tehnologică şi comercială. Aceasta înseamnă reducerea dependenţelor noastre externe în domenii critice, cum ar fi tehnologiile digitale, cele care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi materiile prime. Împreună, trebuie să creăm condiţiile necesare pentru ca industriile şi întreprinderile noastre să genereze locuri de muncă care au valoare pentru oameni şi să dezvolte competenţele acestora pentru economiile viitorului. Pe măsură ce ne adaptăm la tranziţia verde, cea digitală şi cea demografică, trebuie să ne asigurăm că economiile noastre rămân echitabile, reziliente, competitive şi durabile. Partenerii sociali europeni ne vor ajuta să abordăm aceste provocări inevitabile şi să facem din aceste tranziţii un succes."

Consiliul a aprobat, la 24 octombrie, o strategie şi un plan de acţiune revizuite ale UE privind securitatea maritimă, care vizează abordarea provocărilor în materie de securitate pe mare. Strategia şi planul de acţiune aferent au fost adoptate pentru prima dată de Consiliu în 2014, planul de acţiune fiind actualizat în 2018. Împreună, cele două documente au creat un cadru cuprinzător pentru abordarea diferitelor ameninţări şi provocări pe mare, cum ar fi activităţile ilicite, concurenţa pentru resursele naturale şi ameninţările la adresa libertăţii de navigaţie. Strategia a contribuit la promovarea unei guvernanţe pe mare bazate pe norme şi a dat un impuls cooperării internaţionale, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

Strategia şi planul său de acţiune revizuite vor fi puse în aplicare de UE şi de statele sale membre, în conformitate cu competenţele lor respective, pe baza realizărilor strategiei UE în materie de securitate maritimă din 2014, utilizând instrumentele şi politicile existente şi urmând orientările generale ale Busolei strategice. Punerea în aplicare a strategiei va fi evaluată după trei ani, în cadrul unui raport comun privind progresele înregistrate care urmează să fie elaborat de Comisie şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Comisia Europeană

La 24 octombrie 2023, Comisia Europeană a prezentat Planul de acţiune privind energia eoliană europeană, pentru a se asigura că tranziţia către o energie curată merge mână în mână cu competitivitatea industrială şi că energia eoliană continuă să fie o poveste de succes europeană, se arată pe https://ec.europa.eu/. Atingerea obiectivului UE convenit recent, de a obţine cel puţin 42,5% energie din surse regenerabile până în 2030, cu ambiţia de a ajunge la 45% din surse regenerabile, va necesita o dezvoltare masivă a capacităţii eoliene instalate, cu o creştere preconizată de la 204 GW în 2022 la peste 500 GW în 2030. Traiectoria de creştere a sectorului energiei eoliene se confruntă cu o serie unică de provocări, cum ar fi cererea insuficientă şi incertă, procesul lent şi complex de autorizare, lipsa accesului la materii prime, inflaţia ridicată şi preţurile ridicate la produsele de bază, conceperea nefavorabilă a licitaţiilor naţionale, presiunea sporită din partea concurenţilor internaţionali şi riscurile în ceea ce priveşte disponibilitatea unei forţe de muncă calificate.

Comisia a adoptat, la 24 octombrie, un set de acţiuni menite să prevină şi să atenueze penuriile grave de medicamente în UE în iarna aceasta, în iarna următoare şi ulterior. Comunicarea pune un accent deosebit pe cele mai importante medicamente, pentru care securitatea aprovizionării în UE trebuie garantată în orice moment. Ea vine ca răspuns la un apel ferm din partea statelor membre, lansat în cadrul Consiliului European din iunie 2023 şi confirmat la Granada în octombrie 2023, precum şi din partea Parlamentului European. Statele membre, EMA şi Comisia au iniţiat deja acţiuni care merg în direcţia reformei farmaceutice propuse pentru a preveni şi atenua riscurile de penurii critice. Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a accelera elementele reformei farmaceutice cu scopul de a spori securitatea aprovizionării, acolo unde este posibil. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Adrian Dãdârlat)