Printre legile promulgate în luna octombrie 2023, se numără:

* Legea nr. 265 din 3 octombrie 2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

* Legea nr. 266 din 3 octombrie 2023 privind asigurarea cadrului naţional pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informaţii ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor şi vizelor, al cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al azilului şi migraţiei

* Legea nr. 282 din 19 octombrie 2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

* Legea nr. 284 din 20 octombrie 2023 pentru completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

* Legea nr. 287 din 23 octombrie 2023 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2023 privind înfiinţarea Oficiului de Film si Investiţii Culturale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri instituţionale referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film şi producţiei de film în România

* Legea nr. 296 din 26 octombrie 2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung

* Legea nr. 265/2023 referitoare la constatarea şi sancţionarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene

Actul normativ introduce noi prevederi pentru asigurarea cadrului legal aplicabil perioadei de programare 2021 - 2027 şi pentru prevenirea apariţiei neregulilor în gestionarea fondurilor europene, respectiv corelarea perioadelor de programare şi a programelor operaţionale 2014 - 2020/2021 - 2027, prin prisma derulării în paralel a acestora. Potrivit legiuitorului, este întărit şi cadrul legal de reglementare a situaţiilor de conflict de interese, inclusiv din perspectiva articolului 61 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.

Legea vizează introducerea sau modificarea în cadrul naţional de reglementare în domeniul neregulilor a unor prevederi punctuale pentru calitatea de autoritate de management a agenţiilor pentru dezvoltare regională care să le asigure posibilitatea aplicării legislaţiei în ceea ce priveşte prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor, pentru a putea asigura funcţionarea corespunzătoare a sistemului de management şi control al autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.

"Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze fără întârziere Parchetul European în cazul constatării unor indicii de fraudă pentru care acesta ar putea să îşi exercite competenţa în conformitate cu prevederile art. 22 şi art. 25 alin. (2) şi (3) din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO) şi să informeze DLAF. Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze fără întârziere DLAF şi organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii de fraudă, în situaţiile în care nu sunt îndeplinite condiţiile.

La baza Legii nr. 265/2023 a stat un proiect de lege iniţiat de Guvern în septembrie 2022. Iniţiativa a fost motivată de Guvern prin faptul că "lipsa reglementării imediate a cadrului legal şi a condiţiilor necesare pentru operaţionalizarea autorităţilor de management la nivel regional conduce la demararea cu întârziere a implementării programelor operaţionale regionale, având drept consecinţă un risc crescut de dezangajare a fondurilor externe nerambursabile; acest fapt impune reglementarea de urgenţă a acestei situaţii, pentru a evita dezangajarea în perioada 2021-2027", conform expunerii de motive de pe site-ul cdep.ro.

Legea nr. 265/2023 a fost promulgată la 3 octombrie 2023.

*Legea nr. 266/2023 privind Unitatea centrală de interoperabilitate a sistemelor de informaţii din UE în domeniul frontierelor şi vizelor, al cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al azilului şi migraţiei

Actul normativ prevede constituirea Unităţii centrale de interoperabilitate a sistemelor de informaţii ale Uniunii Europene, organism fără personalitate juridică, la nivelul Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Printre atribuţiile acestei unităţi se află: coordonarea activităţilor de implementare, la nivel naţional, a conceptului de interoperabilitate a sistemelor de informaţii ale Uniunii Europene şi dezvoltarea ulterioară a acestuia, monitorizarea permanentă a îndeplinirii angajamentelor rezultate din implementarea arhitecturii sistemelor de informaţii şi acordarea de sprijin de specialitate, după caz, asigurarea reprezentării României în relaţia cu instituţiile Uniunii Europene pe problematica interoperabilităţii sistemelor de informaţii ale UE.

Legea mai precizează stabilirea autorităţilor care intră în sfera definiţiei conceptului de "autoritate poliţienească", acestea fiind Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română şi Inspectoratul General pentru Imigrări.

Actul prevede şi desemnarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal drept autoritate de supraveghere în sensul regulamentelor UE.

La baza Legii nr. 266/2023 a stat un proiect de lege al Guvernului din aprilie 2023 (PL-x nr. 292/2023). În expunerea de motive, iniţiatorul a justificat adoptarea actului normativ, prin necesitatea aplicării mai multor regulamente europene. "Este esenţial ca aceste sisteme de informaţii noi şi modernizate să fie operaţionale şi interoperabile până la sfârşitul anului 2023, fiind necesar ca şi modernizarea sistemului de informaţii Schengen să fie efectuată până atunci.", se mai arată în expunerea de motive, pe site-ul www.cdep.ro.

Legea a fost promulgată la 3 octombrie 2023.

* Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Legea prevede că "judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării".

Potrivit actului normativ, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării", mai stipulează legea.

La baza legii a stat un proiect de lege (PL-x nr. 244/2023), înaintat în procedură parlamentară de guvern, în martie 2023. În expunerea de motive, Guvernul arată că "prin actele normative care reglementează pensiile de serviciu s-a creat un regim juridic special de pensionare pentru anumite categorii socio-profesionale, iar conform Jalonului 215 din PNRR, până la sfârşitul trimestrului IV din 2022 trebuiau întreprinse demersurile necesare pentru intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale", conform www.cdep.ro.

În iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat la CCR această lege, iar Curtea a decis în august că unele prevederi sunt neconstituţionale. Actul a fost promulgat la 19 octombrie 2023.

* Legea nr. 284/2023 privind modificarea legii pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în comunism

Completările aduse Legii nr. 165/ 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România lărgesc categoriile de solicitanţi care beneficiază de prioritate la soluţionarea dosarelor cu persoanele cu handicap grav, respectiv cele care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul I.

Legea mai prevede că "persoanele cu privire la care, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile/definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat asupra existenţei şi întinderii dreptului, precum şi asupra calităţii de persoană îndreptăţită şi care nu au formulat cereri în baza Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot depune cereri pentru acordarea de măsuri compensatorii prin puncte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor". Cererile se depun în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii.

Legea are la bază o propunere legislativă a unor parlamentari PNL, PSD, UDMR şi minorităţi, iniţiată în aprilie 2023 (PL-x nr. 444/2023). În expunerea de motive se arată că, în contextul în care procesul de restituire a proprietăţilor în România după 1989 este, şi după 34 de ani, foarte greoi, s-a impus lărgirea categoriilor de solicitanţi care beneficiază de prioritate la soluţionarea dosarelor de restituire.

Legea a fost promulgată la 20 octombrie 2023, scrie https://www.cdep.ro/.

* Legea nr. 287/2023 care prevede înfiinţarea Oficiului de Film şi Investiţii

Legea prevede înfiinţarea Oficiului de Film şi Investiţii, care este definit drept instituţie publică de cultură de importanţă naţională, având personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii. Noua instituţie este înfiinţată prin fuziunea prin contopire a Studioului de Creaţie Cinematografică din Bucureşti şi a Studioului Video Art, instituţii publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea Ministerului Culturii, care se desfiinţează.

Actul normativ are la bază un proiect de lege al Guvernului din iunie 2023 (PL-x nr. 435/2023 ), în expunerea de motive arătându-se că prin fuziunea instituţiilor amintite s-ar putea atrage mai uşor fonduri provenind din scheme de ajutor de stat.

Legea a fost promulgată la 23 octombrie 2023, conform https://www.cdep.ro/.

*Legea nr. 296/2023 privind măsurile fiscal-bugetare

Printre prevederile legii se numără: scutirea de impozit în IT se menţine doar pentru venituri sub 10.000 lei; angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară vor plăti CASS; impozit mai mare pentru bunurile scumpe (case şi maşini); voucherele de vacanţă vor fi majorate de la 1.400 la 1.600 lei, dar se va plăti contribuţie de asigurări de sănătate de 10% şi se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei; microîntreprinderile vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri la venituri de până la 60.000 euro pe an şi de 3% dacă veniturile depăşesc această sumă; băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 şi 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1% etc.

Legea are la bază un pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea la 26 septembrie 2023 (PL-x nr. 546/2023). Pachetul de măsuri fiscal-bugetare are ca obiectiv să reducă "risipa bugetară" şi să pună punct modului în care "cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins", declara, pe 26 septembrie, prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Pe 29 septembrie, USR, Forţa Dreptei şi doi parlamentari ai PNL au sesizat CCR cu privire la pachetul de legi pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

La 18 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins sesizarea. Preşedintele CCR, Marian Enache, a explicat la acea dată că procedura de adoptare a legii privind măsurile fiscal-bugetare, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale, în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală.

Legea a fost promulgată la 26 octombrie 2023, conform cdep.ro. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Adrian Dădârlat)