Ziua internaţională a Mării Negre este marcată anual la 31 octombrie. La această dată a fost semnat în 1996, la Istanbul, Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, de către cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro. A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin. Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani.

Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câţiva ani mai devreme. Potrivit site-ului www.mae.ro, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la Bucureşti, de cele şase state, Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. "În 1992, la Bucureşti, statele riverane Mării Negre, pe deplin conştiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversităţii ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituţional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare şi protecţie a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, denumită generic şi Convenţia de la Bucureşti, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie", se menţiona într-un comunicat de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

"Convenţia de la Bucureşti reprezintă cadrul instituţional legal care permite Părţilor Semnatare să adopte şi să implementeze măsuri adecvate pentru protecţia şi conservarea ecosistemului marin Marea Neagră. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenţiei, fapt pentru care are obligaţia de a pune în aplicare Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagra, instrument de lucru şi de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susţine financiar programul de monitorizare naţional integrat al factorilor fizico-chimici şi biologici al Mării Negre. Rezultatele obţinute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătăţirea stării ecologice a Mării Negre", se arăta într-o postare din 31 octombrie 2022 de pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, http://www.mmediu.ro/.

Anexa Convenţiei cuprinde trei protocoale: unul, privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol şi alte substanţe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situaţii de urgenţă; cel de-al treilea, privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenţia, cât şi Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit site-ului www.senat.ro, organismul desemnat cu aplicarea Convenţiei de la Bucureşti este Comisia pentru protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acţiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.

Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniştrii cu atribuţii în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele şase ţări au semnat, în Ucraina, Declaraţia de la Odessa, care formulează o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor, se arată pe site-ul www.blacksea-commission.org. Declaraţia conţine un orar rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre, dezvoltând şi detaliind ideile Convenţiei de la Bucureşti, în acord cu deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecţia Mării Negre - Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorităţii de Mediu Internaţionale (GEF), cu scopul de a consolida şi de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici şi al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării şi pentru protejarea biodiversităţii, se arată pe site-urile www.marinespecies.org şi www.grid.unep.ch.

Planul Strategic de Acţiune a fost actualizat şi aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, şi a fost conceput ca un instrument de lucru esenţial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi strategiilor de mediu pentru reducerea şi eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversităţii ecologice a ecosistemului Marea Neagră, se menţiona în comunicatul de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit, ce are ca obiective promovarea şi o mai bună înţelegere şi cercetare a economiei, societăţii, educaţiei şi guvernanţei regiunii Mării Negre, poziţionarea acesteia faţă de restul lumii, precum şi dezvoltarea modalităţilor de promovare a intereselor regiunii la nivel internaţional, se arată pe site-ul instituţiei, fumn.eu. Iniţiativa înfiinţării acestei fundaţii a aparţinut unui grup academic românesc, coordonat de academicianul şi diplomatul Mircea Maliţa (1927-2018), după ce, în anul 1992, a fost înfiinţată Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), incluzând 11 ţări: şase ţări riverane Mării Negre (Bulgaria, Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina şi România) şi cinci ţări învecinate (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Grecia şi Albania). În 2004, Serbia s-a alăturat organizaţiei. Odată cu aderarea Republicii Macedonia de Nord, în noiembrie 2020, numărul membrilor OCEMN a crescut la treisprezece, indică site-ul https://www.mae.ro/. Organizaţia Cooperarea Economică a Mării Negre este o organizaţie de cooperare regională, numărându-se printre primele iniţiative lansate în zona Mării Negre.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat, în 1999, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine. În scopul recunoaşterii tradiţiei centenare şi a continuităţii oceanologiei naţionale, institutul este denumit după profesorul Grigore Antipa (1867-1944), fondatorul şcolii româneşti de ecologie marină, se menţionează pe site-ul acestui institut, http://www.rmri.ro.

La 31 octombrie 2023, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" (INCDM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) şi Universitatea Ovidius Constanţa sărbătoresc Ziua Internaţională a Mării Negre prin organizarea workshop-ului "Iniţiativa de creştere albastră pentru cercetare şi inovare în Marea Neagră". Evenimentul va fi centrat pe importanţa creşterii albastre şi măsura în care ştiinţa poate contribui la realizarea viziunii pentru "O Mare Neagră sănătoasă şi productivă", se arată pe site-ul INCDM,http://www.rmri.ro. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)