DOCUMENTAR: 90 de ani de la naşterea actriţei Draga Olteanu-Matei (24 octombrie)
Actriţa Draga Olteanu Matei, una dintre personalităţile marcante ale scenei şi cinematografiei româneşti, s-a născut la Bucureşti, la 24 octombrie 1933, potrivit volumului ''Cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, 1996). Tot în Capitală, a absolvit, în 1956, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale''.
Cu un palmares greu de egalat, actriţa a jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru şi în o sută de roluri de televiziune, dar şi în numeroase producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic, de-a lungul unei cariere de 55 de ani.
Timp de peste 35 de ani, începând din 1956, a realizat roluri de neuitat pe scena Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, în spectacole precum: "Ziariştii" de Alexandru Mirodan (1956, regia Moni Ghelerter, spectacolul său de debut, potrivit www.cinemagia.ro), "Omul cu mârţoaga", de George Ciprian (1956, regia Alexandru Finţi), "Reţeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbeşte", de Aurel Baranga (1957, regia Marietta Sadova), "La Zapatera Prodigioasa" ("Minunata pantofăreasă"), de Federico Garcia Lorca (1958, regia Miron Nicolescu), "Valea Cucului", de Mihai Beniuc (1959, regia Sică Alexandrescu), "Titanic Vals", de Tudor Muşatescu (1960, regia Sică Alexandrescu), "Poveste din Irkutsk", de A.N. Arbuzov (1960, regia Radu Beligan), "Fiicele", de Sidonia Drăguşanu (1961, regia Alexandru Finţi), "Conu Leonida faţă cu reacţiunea; O noapte furtunoasă", de I.L. Caragiale (1962, regia Sică Alexandrescu), "Avarul", de Moliere (1963, regia Alexandru Finţi), "Domnişoara Nastasia", de G. M. Zamfirescu (1964, regia Ion Cojar), "Doamna lui Ieremia", de Nicolae Iorga (1965, regia Nicolae Massim), "Apus de soare", de B. Ştefănescu Delavrancea (1967, regia Sică Alexandrescu), "Coana Chiriţa", de Tudor Muşatescu (1969, regia Horea Popescu), "Pisica în noaptea anului nou", de D.R. Popescu (1971, regia Lia Niculescu), "Simfonia patetică", de Aurel Baranga (1973, regia Aurel Baranga), "Îmblânzirea scorpiei", de William Shakespeare (1975, regia Mihai Berechet), "Căsătoria" de N.V. Gogol (1975, regia Sanda Manu), "Gaiţele" de Alexandru Kiriţescu (1977, regia Horea Popescu), "Căruţa cu paie" de Mircea Ştefănescu (1978, regia Horea Popescu), "Căruţa cu paiaţe", de Mircea Ştefănescu (1978, regia Ioana Micescu Cristea), "Hagi Tudose", de B. Ştefănescu Delavrancea (1980, regia Ion Cojar), ''Autorul e în sală'', de Ion Băieşu (1989, regia Mihai Berechet), ''Azilul de noapte'', de Maxim Gorki (1998, regia Ion Cojar), ''Crimă pentru pământ'', o dramatizare după romanul cu acelaşi nume al lui Dinu Săraru (2002, regia Grigore Gonţa), potrivit https://www.dmtr.ro/.

Repetitţi la piesa de teatru 'Pisica în noaptea Anului Nou' de D.R. Popescu, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, 13.03.1971.
Foto: (c) VASILE RUDAN/Arhiva istorică AGERPRES
Draga Olteanu Matei a debutat în film cu un rol în lungmetrajul "Blanca" (1955), regizat de Mihai Iacob şi Constantin Neagu, în distribuţia căruia se regăsesc, printre alţii, Amza Pellea şi Silvia Popovici.

Actriţa Draga Olteanu-Matei, 16.01.1976.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
Au urmat roluri uriaşe în filme care vor rămâne mereu în memoria publicului, dintre care amintim: "Setea" (1960, regia Mircea Drăgan), "Un surâs în plină vară" (1963, regia Geo Saizescu), ''Astă seară dansăm în familie'' (1972, regia Geo Saizescu), "Pistruiatul" (1973, regia Francisc Munteanu, serial TV), ''Ştefan cel Mare - Vaslui 1475'' (1974, regia Mircea Drăgan), "Fraţii Jderi" (1974, regia Mircea Drăgan), "Ilustrate cu flori de câmp" (1974, regia Andrei Blaier), "Filip cel Bun" (1975, regia Dan Piţa), ''Toamna bobocilor'' (1975, regia Mircea Moldovan), ''Bunicul şi doi delincvenţi minori'' (1976, regia Maria Callas Dinescu), ''Eu, tu şi Ovidiu'' (1977, regia Geo Saizescu), ''Iarna bobocilor'' (1977, regia Mircea Moldovan), ''Gustul şi culoarea fericirii'' (regia Felicia Cernăianu), ''Nea Mărin Miliardar" (1979, regia Sergiu Nicolaescu), ''Iancu Jianu, zapciul'' (1980, regia Dinu Cocea), "Buletin de Bucureşti" (1982, regia Virgil Calotescu), "Căsătorie cu repetiţie" (1985, regia Virgil Calotescu), "Cucoana Chiriţa" (1986, regia Mircea Drăgan), "Chiriţa în Iaşi" (1987, regia Mircea Drăgan), ''Conu Leonida faţă cu reacţiunea'' (1991, regia Nae Cosmescu), ''Dănilă Prepeleac'' (1996, regia Tudor Tătaru), ''Ministerul comediei'' (1999, serial TV, regia Horaţiu Mălăele), ''Faimosul Paparazzo'' (1999, regia Nicolae Mărgineanu, pentru care a primit Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru participarea extraordinară), ''Poveste imorală'' (2000, serial TV, regia Constantin Dicu), ''Cuscrele'' (2005, serial TV, regia Nae Cosmescu), ''Narcisa Sălbatică'' (2010, serial TV, regia Mihai Bauman), ''Măria Sa, Birlic!'' (2010, film documentar, regia Carmen Olaru).
Draga Olteanu Matei a avut apariţii memorabile la Televiziunea Română, în producţiile de teatru şi divertisment, rolurile interpretate în programele de Revelion rămânând un reper în istoria micului ecran. Tot aici, marea actriţă a jucat-o pe Veta, soţia lui Nea Mărin, într-o serie de spectacole TV. Pe lângă producţiile de varietăţi, televiziunea publică păstrează în Arhiva de Aur adevărate bijuterii teatrale, Draga Olteanu Matei dând viaţă multor personaje în spectacole precum: "Arta conversaţiei" de Valentin Silvestru, "articolul 214" de I.L. Caragiale, "Chiriţa în provincie" de Vasile Alecsandri, "Mama Angheluşa" de Vasile Alecsandri, "Oameni de fiecare zi" de Radu Theodoru, "Pentru bal" de D.D. Pătrăşcanu, "Piatra din casă" de Vasile Alecsandri, ''Gaiţele'' de Kiriţescu sau ''Hagi Tudose'' de Barbu Ştefănescu Delavrancea.
.jpg)
Draga Olteanu Matei, 19.01.1976.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
A avut zeci şi zeci de roluri interpretate în emisiunile de radio "Ora veselă", sub bagheta regizorului Ion Vova dar şi în spectacole radiofonice de înaltă ţinută tezaurizate de Fonoteca de Aur Radio România, precum: "Coana Chiriţa" de Vasile Alecsandri, o montare semnată de regizorul Horea Popescu în care îi are drept parteneri pe Rodica Popescu Bitănescu, Marian Hudac, Ileana Stana Ionescu, Mihai Mălaimare, Aime Iacobescu, Valeria Gagealov, Radu Gheorghe, Ioana Bulcă; "Eu tac, tu taci, el tace, ea vorbeşte: glumă într-un act" de Victor Haiduc, reîntocmire pentru teatrul sătesc de Victor Ion Popa, regia artistică Dan Puican; "Casa recomandată" de Roger Avermaete şi "Minunile Sfântului Sisoe" de George Topârceanu, sub bagheta maestrului Ion Vova, notează https://tnr.srr.ro/.
Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Ştefan Iordache, Victor Rebengiuc, Amza Pellea, Tamara Buciuceanu, Adrian Pintea, Dem Rădulescu, Emil Hossu, Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu, Mitică Popescu, Octavian Cotescu, Marcel Iureş, Maria Ploae, Radu Beligan, Ilarion Ciobanu, George Constantin, Mircea Albulescu, Silvia Popovici sau Constantin Rauţchi sunt doar câţiva dintre marii actori alături de care Draga Olteanu Matei a realizat spectacole de excepţie.

Actriţa Draga Olteanu Matei la spectacolul-omagiu intitulat 'Hoinărind printre amintiri' dedicat actorului Florin Piersic cu prilejul împlinirii a 50 de ani dedicati scenei şi cinematografiei româneşti, pe scena Sălii Palatului din Capitală, 23.03.2010.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Până în 1992 a jucat pe scena Teatrului Naţional, după care a înfiinţat, la Piatra Neamţ, compania teatrală pentru actori neprofesionişti ''Teatrul Vostru''. A devenit oficial cetăţean al oraşului la începutul lunii septembrie 2007, când a obţinut buletin de Piatra Neamţ. La 25 octombrie 2007, i-a fost acordat titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Piatra Neamţ.

Actriţa Draga Olteanu-Matei la spectacolul 'Frumosu' de la Marea Neagră', prin care şi-a sărbătorit cei 55 de ani de carieră alături de Jean Constantin, la Sala Palatului, 22.04.2010.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
În 2008, Draga Olteanu Matei a lansat audiobook-ul ''Golătatea înconjură, iar foamea dă de-a dreptul'', care cuprinde reţete culinare în versuri, culese, scrise şi povestite chiar de ea. Doi ani mai târziu a sărbătorit împreună cu Jean Constantin, împlinirea a 55 de ani de carieră, cei doi fiind protagoniştii spectacolului aniversar ''Frumosu' de la Marea Neagră'' de la Sala Palatului. La 29 octombrie 2011, a fost dezvăluită pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti, o stea cu numele actriţei. S-a numărat printre artiştii care au primit, în 2019, Diploma Centenar la secţiunea dedicată actorilor, în cadrul Galei Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, desfăşurată sub semnul celebrării a 100 de ani de la Marea Unire şi 100 de ani de film românesc.
Contribuţia adusă teatrului şi cinematografiei româneşti a fost recunoscută prin numeroasele premii, titluri, diplome, pe care le-a primit de-a lungul carierei, printre care: Premiul ACIN 1975 (''Ilustrate cu flori de câmp'', ''Filip cel Bun''), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2004), Premiul TVR şi PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru Cea mai iubită actriţă (2003), Premiul Gopo pentru întreaga carieră (2010), Premiul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj (2011).
În 2002, Preşedinţia României i-a acordat distincţia Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Cavaler pentru dăruirea cu care a servit scena şi cultura românească, se arată pe site-ul oficial al Preşedinţiei, https://canord.presidency.ro/.
Custodele Coroanei, principesa Margareta i-a înmânat, în 2014, Ordinul ''Coroana României'' în grad de Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia. În acelaşi an, soţul său, dr. Ion Matei, care i-a fost alături 44 de ani, a murit.

Principesa Margareta îi inmânează Ordinul Coroana României în grad de Ofiţer actriţei Draga Olteanu Matei (stg), la ceremonia aniversării Regelui Mihai la împlinirea vârstei de 93 de ani, desfăşurată în Holul de Onoare al Castelului Peleş, 23.10.2014.
Foto: (c) ANAMARIA TOMA / AGERPRES FOTO
Actriţa Draga Olteanu Matei a murit în cursul nopţii de 17 spre 18 noiembrie 2020, la vârsta de 87 de ani. Era internată la secţia de Terapie Intensivă din cadrul Clinicii de Gastroenterologie şi Hematologie a Spitalului "Sf. Spiridon" din Iaşi, unde fusese internată cu o hemoragie digestivă superioară. Ea a fost înmormântată cu onoruri militare în Cimitirul "Eternitatea" din Piatra-Neamţ. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul de film documentar Patricio Guzman
Regizorul Patricio Guzman Lozanes este unul dintre cei mai importanți documentariști din istoria cinematografiei latino-americane și mondiale. Opera sa, întinsă pe mai bine de șase decenii, reprezintă o cronică neîntreruptă a memoriei, a traumei istorice și a luptei pentru dreptate în Chile. S-a născut la 11 august 1941, în Santiago de
11 august - Ziua mondială a instrumentului muzical steelpan (ONU)
'Steelpan' (cunoscut și sub numele de 'pan' sau 'steel drum') este un instrument muzical originar din Trinidad și Tobago. Se utilizează folosind o pereche de bețe drepte cu vârf de cauciuc. Steelpan a apărut din grupurile de percuție de carnaval din Trinidad și Tobago de la începutul secolului al XX-lea, notează site-ul ONU,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 august
Ortodoxe Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mare Mc. Evplu, arhidiaconul Greco-catolice Sf. m. Euplu; Sf. Clara de Assisi Romano-catolice Ss. Clara, fc.; Suzana, m. Sfântul Nifon, patriarh al Constantinopolului, este pomenit &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 august
Este a 223-a zi a anului 2026. Au mai rămas 142 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 27 m. Luna răsare la 04 h 07 și apune la 19 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Primul omnibus a circulat la Nantes (10 august 1826)
La Nantes, în Franța, omul de afaceri și pionierul transportului public Stanislas Baudry (1777-1830) a deschis prima linie de omnibus la 10 august 1826, potrivit https://www.1-jour.fr/. Cele două trăsuri trase de cai, fiecare cu o capacitate de 16 persoane, ofereau servicii gratuite între centrul
FRAGMENT DE ISTORIE: 180 de ani de la fondarea Institutului Smithsonian (10 august)
La 10 august 1846 a fost creat, în baza unui document al Congresului american, semnat de președintele James K. Polk (1845-1849), Institutul Smithsonian - cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume, cuprinzând 21 de muzee, 14 centre educaționale și de cercetare, precum și Grădina Zoologică Națională, conform
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 10 august
Ortodoxe Sf. Mc. Laurențiu (arhidiaconul); Sf. Sfințit Mc. Xist, episcopul Romei; Sf. Mc. Ipolit Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Sf. arhidiac. m. Laurențiu Romano-catolice Sf. Laurențiu, diacon m. Sfântul Mucenic Laurențiu este p
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 august
Este a 222-a zi a anului 2026. Au mai rămas 143 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 29 m. Luna răsare la 02 h 26 și apune la 19 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Audrey Tautou
Actrița Audrey Tautou s-a născut la 9 august 1976, la Beaumont, Auvergne, în Franța. Și-a început cariera în filme de televiziune la sfârșitul anilor 1990 și a câștigat un concurs de căutare a talentelor sponsorizat de o companie media franceză în 1999. Mai târziu în acel an, a apărut în primul ei rol impor
9 august - Ziua internațională a popoarelor indigene (ONU)
La 9 august este celebrată Ziua internațională a popoarelor indigene, sub auspiciile Națiunilor Unite. Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 13 septembrie 2007, Declarația Națiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene. Adoptarea documentului a reprezentat un moment important pentru cooperarea și solidaritatea între popoarele indigene și statele
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 august
Ortodoxe Sf. Ap. Matia; Sf. 10 Mc. care au pătimit pentru icoana lui Hristos Duminica a 10 după Rusalii Greco-catolice Duminica a 10-a după Rusalii. Sf. ap. Matia; Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), Patroana Europei Romano-catolice Duminica a 19-a de peste an Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 august
Este a 221-a zi a anului 2026. Au mai rămas 144 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 30 m. Luna răsare la 01 h 36 și apune la 18 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Fostul jucător profesionist de tenis Roger Federer împlinește 45 de ani (8 august)
Roger Federer este unul dintre cei mai eleganți și compleți jucători din istoria tenisului. Născut la 8 august 1981 în Basel, Elveția, potrivit www.rogerfederer.com, a dominat circuitul ATP timp de aproape două decenii, redefinind standardele excelenței în 'sportul alb'. Pasionat de
8 august - Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
Ziua ASEAN, sărbătorită anual pe 8 august, marchează fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în 1967, odată cu semnarea Declarației ASEAN, cunoscută și sub numele de Declarația de la Bangkok. ASEAN a jucat un rol vital în promovarea creșterii economice, a progresului social și a dezvoltării culturale în regiune. Celebrarea Zilei ASEAN evi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 august
Ortodoxe Sf. Preot Mucenic Alexandru din Basarabia; Sf. Ier. Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului, și Miron, episcopul Cretei Greco-catolice Sf. ep. m. Emilian; Sf. Dominic Romano-catolice Sf. Dominic, pr. Sfântul Preot Mucenic Alexandru d














