Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte în zilele de 19 şi 20 octombrie 2023, la Luxemburg, luând în discuţie subiecte precum azilul şi migraţia, spaţiul Schengen, protecţia civilă, combaterea abuzului sexual asupra copiilor, norme de drept în materie de insolvenţă, războiul din Ucraina etc., conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, i-a transmis comisarului european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, la 17 octombrie 2023, în cadrul unei videoconferinţe, că statele membre vor fi informate cu privire la demersurile României în vederea întăririi spaţiului Schengen cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 19 octombrie.

În ceea ce priveşte spaţiul Schengen la nivelul Uniunii, miniştrii de interne ai UE vor aborda situaţia generală a spaţiului Schengen şi din perspectiva Barometrului Schengen, convenind asupra unor acţiuni, ca parte a unui răspuns cuprinzător pentru o mai bună combatere a criminalităţii transfrontaliere, în special a introducerii ilegale de migranţi. Pentru aceste discuţii, Consiliul Schengen se reuneşte în aşa-numitul format de comitet mixt, care include statele membre ale UE şi cele patru ţări din afara UE care fac parte din Acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia).

Barometrul Schengen sau Raportul privind starea spaţiului Schengen este un raport anual întocmit de Comisie, pentru a informa celelalte instituţii europene cu privire la stadiul de aplicare a "guvernanţei spaţiului Schengen" şi pentru a monitoriza progresele înregistrate la sfârşitul ciclului anual de guvernanţă, evidenţiind domeniile prioritare care necesită o atenţie suplimentară. "Anul 2022 s-a caracterizat prin reluarea călătoriilor internaţionale pe scară largă în urma pandemiei de COVID-19. În 2022, 585 de milioane din cei 900 de milioane de turişti care au călătorit în străinătate au venit în Europa, reprezentând 65 % din totalul mondial, ceea ce face ca spaţiul Schengen să fie cel mai atractiv şi cea mai vizitată zonă din lume 7.", se arată în Raportul privind starea spaţiului Schengen pentru 2023, conform https://eur-lex.europa.eu/.

Tot cu privire la Schengen, Comisia şi eu-LISA - o agenţie a UE care se ocupă de sistemele informatice în domeniul migraţiei, securităţii şi justiţiei - vor informa miniştrii cu privire la calendarul revizuit pentru asigurarea interoperabilităţii sistemelor de informaţii ale UE care sunt utilizate de statele membre pentru combaterea criminalităţii, controlul frontierelor şi gestionarea fluxurilor de migraţie. Aceste sisteme includ Sistemul de informaţii privind vizele şi Sistemul de informaţii Schengen. Se aşteaptă adoptarea de către Consiliu a noului calendar, după cum informează https://www.consilium.europa.eu/.

O altă temă de discuţie abordată la Consiliul JAI din 19-20 octombrie se referă la azil şi migraţie. În acest sens, preşedinţia spaniolă a Uniunii va informa miniştrii de resort cu privire la progresele înregistrate în cadrul negocierilor sale cu Parlamentul European, în vederea ajungerii la un acord cu privire la Pactul privind migraţia şi azilul. În urma crizei migraţiei din 2015, Comisia a prezentat propuneri pentru o serie de proiecte legislative ale UE de reformare a sistemului european comun de azil. Odată adoptate, aceste diferite acte legislative ale UE, aflate în prezent în curs de negociere între Consiliu şi Parlamentul European, vor avea ca rezultat un cadru comun care va aborda toate aspectele privind gestionarea situaţiilor legate de azil şi migraţie. Acesta va oferi sprijin statelor membre cele mai afectate, va oferi un cadru mai bun pentru înregistrarea şi procesarea cererilor de azil, va stabili standarde minime pentru tratarea cazurilor tuturor solicitanţilor de azil şi va reduce deplasările secundare. Tot pe această temă, miniştrii vor discuta şi despre dimensiunea externă a migraţiei, cu focus pe politicile UE destinate abordării provocărilor legate de migraţie pe care Uniunea le are în comun cu alte continente şi ţări.

De asemenea, în cadrul reuniunii, preşedinţia spaniolă va informa miniştrii cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte un proiect legislativ care va permite Comisiei, în contextul mecanismului de protecţie civilă al UE, să ofere în continuare sprijin financiar pentru echipamente de combatere a incendiilor forestiere.

Cu privire la combaterea abuzului sexual asupra copiilor, preşedinţia rotativă a Uniunii urmăreşte să ajungă la o abordare generală parţială (poziţia Consiliului) cu privire la un regulament planificat care să impună întreprinderilor din domeniul internetului obligaţia de a alerta autorităţile cu privire la acest aspect detectat pe platformele lor. Un nou centru al UE ar urma să fie înfiinţat pentru a sprijini autorităţile care acţionează în urma rapoartelor privind abuzurile sexuale asupra copiilor şi pentru a colecta şi a face schimb de expertiză şi de bune practici în materie de prevenire şi de sprijinire a victimelor, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Totodată, miniştrii de justiţie din cadrul JAI vor lua în discuţie o propunere a Comisiei din decembrie 2022, de armonizare a anumitor aspecte ale normelor de drept în materie de insolvenţă. Această propunere se află în prezent în dezbatere în Consiliu.

Un alt subiect abordat este războiul din Ucraina, miniştrii justiţiei din UE urmând să fie informaţi cu privire la stadiul actual al combaterii impunităţii în ceea ce priveşte crimele comise în legătură cu războiul din această zonă.

Nu în ultimul rând, se aşteaptă ca miniştrii de resort să fie invitaţi să aprobe concluziile privind capacitarea digitală şi drepturile fundamentale.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a avut loc la 28 septembrie 2023, doar pe componenta sa de Afaceri Interne. Consiliul a adoptat în context o decizie privind condiţiile de participare a Norvegiei, Islandei şi Elveţiei la Fondul de management integrat al frontierelor (Fondul IBMF-BMVI) pentru perioada 2021-2027, consolidând astfel spaţiul Schengen în ansamblu. De asemenea, pentru a le oferi certitudine celor peste 4 milioane de persoane strămutate din Ucraina, care trăiesc în prezent în UE, Consiliul a convenit să prelungească protecţia temporară pentru persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei, de la 4 martie 2024 până la 4 martie 2025, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Nu în ultimul rând, Preşedinţia spaniolă a Uniunii le-a furnizat miniştrilor de interne informaţii actualizate cu privire la diferitele dosare legislative ale Pactului privind migraţia şi azilul.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)