Ziua mondială a alimentaţiei este sărbătorită la 16 octombrie, în fiecare an.

Acţiunea colectivă în 150 de ţări din întreaga lume, în circa 50 de limbi, este ceea ce face ca Ziua mondială a alimentaţiei să fie una dintre cele mai sărbătorite zile ale calendarului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Sute de evenimente şi activităţi de sensibilizare reunesc guverne, municipalităţi, întreprinderi, organizaţii ale societăţii civile, media, public, chiar şi tineri. Ele promovează conştientizarea la nivel mondial a foametei şi, de asemenea, promovează acţiuni pentru viitorul hranei, al oamenilor şi al planetei, face cunoscut FAO pe site-ul său: www.fao.org.

Ziua mondială a alimentaţiei 2023 va prilejui un apel global pentru acţiunea apei pentru hrană.

Sursa foto: Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO)/Facebook 

Apa este esenţială pentru viaţă şi acoperă aproximativ 71% din suprafaţa Pământului. Doar 2,5% din această apă este însă proaspătă, potrivită pentru băut, agricultură şi majoritatea utilizărilor industriale, potrivit FAO. Apa este o forţă motrice pentru oameni, economii şi natură şi fundamentul hranei noastre. Într-adevăr, agricultura reprezintă 72% din extragerile globale de apă dulce, dar, ca toate resursele naturale, apa dulce nu este infinită.

În prezent, 2,4 miliarde de oameni trăiesc în ţări cu stres hidric, precizează FAO. Aproximativ 600 de milioane de oameni care depind, cel puţin parţial, de sistemele alimentare acvatice suferă de efectele poluării, degradării ecosistemelor, practicilor nedurabile şi schimbărilor climatice.

Trebuie să producem mai multe alimente şi alte produse agricole esenţiale cu mai puţină apă, asigurându-ne totodată că apa este distribuită în mod egal, sistemele noastre alimentare acvatice sunt conservate şi nimeni nu este lăsat în urmă, îndeamnă FAO.

De asemenea, guvernele trebuie să elaboreze politici bazate pe ştiinţă şi pe dovezi care să valorifice datele, inovaţia şi coordonarea intersectorială pentru a planifica şi gestiona mai bine apa. Trebuie să sprijine aceste politici cu investiţii, legislaţie, tehnologii şi capacităţi sporite, stimulând în acelaşi timp fermierii şi sectorul privat să se angajeze în soluţii integrate pentru o utilizare mai eficientă a apei şi pentru conservarea acesteia.

* * *

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979. Data de 16 octombrie reprezintă ziua înfiinţării FAO, în 1945, la Quebec (www.fao.org). Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentaţiei, care a fost marcată pentru prima dată în 1981.

Foto: (c) Joel Kouam/REUTERS 

Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe, dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

Foto: (c) Akhtar Somro/REUTERS 

În România a fost instituită, la aceeaşi dată, prin Legea nr. 47/2016, Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul UNPR Marian Vasiliev, acesta precizând că data propusă coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei ("World Food Day"), declarată de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, pentru creşterea gradului de conştientizare publică a problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei (site-ul cdep.ro).

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, "studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români este utilizată pentru cumpărarea de alimente. În acelaşi timp, România risipeşte în fiecare an, conform rapoartelor UE, o cantitate de 5 milioane de tone de alimente".

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 3 noiembrie 2015, denumirea iniţială de Ziua naţională a combaterii risipei alimentare fiind amendată şi votată ca Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, pentru a avea aceeaşi conotaţie cu Ziua mondială a alimentaţiei. Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă la 2 martie 2016, iar la 29 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii.

Prin Legea nr. 47/2016 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial al României la 1 aprilie 2016, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a acestei zile. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Mariana Zbora-Ciurel, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)