Ziua mondială a păsărilor migratoare a fost iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru conservarea speciilor migratoare şi animalelor sălbatice (CMS) şi Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA), fiind sărbătorită la nivel mondial încă din anul 2006.

Ulterior, s-a decis ca evenimentele importante legate de sărbătorirea Zilei mondiale a păsărilor migratoare să fie organizate de două ori pe an, în a doua sâmbătă din lunile mai şi octombrie. În prima parte a acestui an, Ziua mondială a păsărilor migratoare a fost marcată la 13 mai şi este sărbătorită la 14 octombrie, în cea de-a doua parte a anului.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 

Această zi reprezintă o campanie anuală de sensibilizare care evidenţiază necesitatea conservării păsărilor migratoare şi a habitatelor acestora. Ea are o acţiune de informare globală şi este un instrument eficient pentru a ajuta la creşterea gradului de conştientizare a ameninţărilor cu care se confruntă păsările migratoare, importanţa lor ecologică şi necesitatea cooperării internaţionale pentru conservarea acestora.

Prin marcarea acestei zile se doreşte sporirea nivelului de conştientizare privind ameninţările - atât generale, cât şi specifice - cu care se confruntă păsările. Comparându-şi experienţele şi preocupările, împărtăşindu-şi poveştile şi activităţile, oamenii din întreaga lume vor face ca vocile şi acţiunile lor să ajungă cât mai departe, subliniind că protejarea păsărilor este, într-adevăr, o problemă globală.

Un stârc galben (Ardeola ralloides) zboară pe lângă stuf pe un canal din Delta Dunării.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO 

An de an, în întreaga lume sunt organizate evenimente publice, cum ar fi festivaluri de păsări, programe de educaţie, expoziţii şi excursii de observare a păsărilor pentru a sărbători această zi. Activităţile de Ziua mondială a păsărilor migratoare au loc în multe ţări şi locuri diferite de pe glob, unite printr-o campanie şi o temă comună.

Potrivit www.worldmigratorybirdday.org, tema aleasă pentru 2023 a Zilei mondiale a păsărilor migratoare este "Apa: Susţinerea vieţii păsărilor" ("Water: Sustaining Bird Life") şi se concentrează pe importanţa apei pentru păsările migratoare.

Apa este fundamentală pentru viaţă pe planeta noastră. Marea majoritate a păsărilor migratoare se bazează pe ecosistemele acvatice în timpul ciclului lor de viaţă. Zonele umede interioare şi de coastă, râurile, lacurile, pâraiele, mlaştinile şi iazurile sunt vitale pentru hrănire, băutură sau cuibărit, precum şi ca locuri de odihnă şi de alimentare în timpul călătoriilor lungi ale păsărilor migratoare.

Din păcate, ecosistemele acvatice devin din ce în ce mai ameninţate în întreaga lume, la fel şi păsările migratoare care depind de ele. Cererea umană în creştere pentru apă, precum şi poluarea şi schimbările climatice au un impact direct asupra disponibilităţii apei curate şi asupra stării de conservare a multor păsări migratoare. Zonele umede au fost deosebit de grav afectate de activităţile umane, cum ar fi agricultura intensivă, urbanizarea rapidă şi alte forme de dezvoltare, iar pierderea zonelor umede a fost direct legată de scăderea multor populaţii de păsări migratoare.

Imagine din zona strict protejată Sacalin-Zatoane din Delta Dunării, judeţul Tulcea.

Foto: (c)  LUISIANA BIGEA/AGERPRES FOTO 

Campania din acest an de Ziua mondială a păsărilor migratoare evidenţiază importanţa apei pentru aceste păsări şi va identifica acţiuni cheie pentru protejarea resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice.

Site-ul www.worldmigratorybirdday.org menţionează că există mai multe modele de migraţie. Majoritatea păsărilor migrează din zonele de reproducere din nord spre zonele de iernare din sud. Cu toate acestea, unele păsări cresc în părţile de sud ale Africii şi migrează în zonele de iernare nordice sau pe aliniamente de latitudine, pentru a se bucura de climatele mai puţin costisitoare din timpul iernii. Alte păsări se află în zonele joase în timpul lunilor de iarnă şi se deplasează la altitudini mai mari pentru vară.

În plus, migraţia este o călătorie periculoasă şi expune animalele la o gamă de ameninţări, adesea provocate de activităţile umane. Pentru păsările migratoare, pierderea locurilor de iernare şi de oprire ar putea avea un impact dramatic asupra şanselor de supravieţuire. Distanţele lungi pe care acestea se deplasează implică trecerea multor frontiere între ţări cu politici de mediu, legislaţie şi măsuri de conservare diferite. Cooperarea internaţională între guverne, ONG-uri şi alte instituţii interesate este necesară de-a lungul întregii călătorii a unei specii pentru ca eforturile de conservare să fie coordonate. Cadrul juridic şi instrumentele de coordonare necesare pentru o astfel de cooperare sunt furnizate de acorduri multilaterale de mediu, cum ar fi Convenţia privind speciile migratoare şi Acordul African-eurasiatic.

Şi în România sunt organizate diverse acţiuni în preajma Zilei mondiale a păsărilor migratoare, precum monitorizarea speciilor de păsări sălbatice, distribuirea de materiale informative, conferinţe în care sunt expuse aspecte semnificative privind conservarea acestor specii etc.

Conform Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" (ARBDD), România a aderat la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice prin Legea nr. 13/1998 şi a ratificat Acordul AEWA prin Legea nr. 89/2000. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)