Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată, în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeaşi dată este marcată şi Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi de Uniunea Europeană.

Dreptul la viaţă al oricărei persoane este recunoscut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), care prevede faptul că "nimeni nu va fi supus torturii sau unui tratament crud, inuman sau degradant". Pedeapsa cu moartea constituie un tratament inuman şi degradant, fiind incompatibilă cu demnitatea umană. În plus, în urma aplicării sale, erorile judiciare pot deveni ireversibile şi fatale, potrivit www.consilium.europa.eu/ro.

Abolirea universală a pedepsei capitale este unul dintre obiectivele primordiale ale politicii Uniunii Europene în domeniul drepturilor omului. În timp ce, la nivel mondial, s-au derulat şi se derulează mişcări pentru abolirea acesteia, mai multe ţări au adăugat (1980-2000) în sistemul lor juridic pedeapsa cu moartea pentru unele infracţiuni.

La nivel internaţional, au fost adoptate mai multe instrumente juridice care se referă explicit la abolirea pedepsei cu moartea, potrivit www.mae.ro. Printre acestea se numără Protocolul nr. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg, 1983), ce prevede abolirea pedepsei capitale pe timp de pace, dar permite menţinerea acesteia pentru crime "pe timp de război sau în caz de ameninţare iminentă de război", şi Protocolul nr. 13 la Convenţia CEDO (Vilnius, 2002), care prevede abolirea totală a pedepsei capitale, indiferent de circumstanţe.

Împotriva acestei pedepse militează şi Uniunea Europeană, care a adoptat norme prin care se interzice comerţul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale sau a torturii şi a tratamentelor degradante, precum şi furnizarea de asistenţă tehnică legată de astfel de bunuri. 

În ţara noastră, pedeapsa cu moartea a fost abolită în anul 1990 şi, ca membru al Uniunii Europene, al Consiliului Europei şi al ONU, statul român se alătură eforturilor comunităţii internaţionale în vederea respectării drepturilor omului în întreaga lume şi adoptării unui moratoriu privind pedeapsa capitală.

Modul de susţinere a abolirii pedepsei capitale a fost puternic afectat, în contextul pandemiei de coronavirus, sistemele judiciare şi penitenciare din întreaga lume confruntându-se cu implicaţiile crizei COVID-19, mii de persoane condamnate la moarte, împreună cu familiile lor şi reţelele de sprijin devenind vulnerabile.

Uniunea Europeană şi Consiliul Europei şi-au reafirmat opoziţia faţă de utilizarea pedepsei capitale în toate circumstanţele solicitând abolirea universală a pedepsei cu moartea. A fost remarcat declinul continuu al utilizării pedepsei capitale, 2019, fiind al doilea an consecutiv, când au fost efectuate execuţii în doar 20 de ţări din întreaga lume, acesta fiind un nivel istoric scăzut, potrivit portalului www.juridice.ro.

Pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la aplicarea pedepsei capitale, considerată inumană şi inutilă, Coaliţia mondială împotriva pedepsei cu moartea recomandă organizarea de evenimente, precum: dezbateri publice şi proiecţii de filme, expoziţii de artă (fotografie, desen, afişe) sau spectacole de teatru. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Cladirea Universităţii de Arhitectură este iluminată cu prilejul comemorării a 224 de ani de la prima abolire din istorie a pedepsei cu moartea, eveniment organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, la iniţiativa Comunităţii Sant' Egidio, Bucureşti, 29 noiembrie 2010.